Decizie nr.115 din 31.10.2019 de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală (scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.172g/2019 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor dispoziţii din articolul 210 alin.(1)

din Codul de procedură penală

(scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal)

nr. 115  din  31.10.2019

 (în vigoare 31.10.2019) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 388-392 art. 217 din 27.12.2019

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Vladimir ŢURCAN, preşedinte,

dlui Eduard ABABEI,

dnei Domnica MANOLE,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Eugenia Mîţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea depusă şi

înregistrată pe 1 octombrie 2019,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 31 octombrie 2019 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a textului “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba, Tudor Osoianu şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe 30 septembrie 2019, de dna judecător Angela Vasilenco, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza penală de învinuire a dlor Vasile Pşederschi şi Eugeniu Panfil de comiterea infracţiunilor prevăzute la articolele 190 alin.(5) [Escrocheria], 326 alin.(1¹) [Traficul de influenţă] şi 335 alin.(1¹) [Abuzul de serviciu] din Codul penal. Potrivit rechizitoriului, dnii Vasile Pşederschi şi Eugeniu Panfil sunt învinuiţi, între altele, că prin acţiunile lor ar fi provocat S.R.L. “Globalpharm Company” un prejudiciu în proporţii deosebit de mari.

4. Printr-o încheiere din 3 octombrie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a autorizat aplicarea sechestrului pe mijloacele băneşti în mărime de 4147951,84 de lei, aflate pe contul bancar al S.R.L. “Veronica” (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracţiuni de către dl Vasile Pşederschi), deschis la B.C. “Eurocreditbank”. În argumentare, s-a menţionat că aplicarea sechestrului reprezintă o măsură necesară şi proporţională pentru: (i) asigurarea reparării prejudiciului presupus a fi cauzat prin comiterea de infracţiuni; (ii) asigurarea acţiunii civile; şi pentru (iii) dispunerea unei eventuale confiscări speciale a bunurilor dobândite din comiterea de infracţiuni.

5. Pe 3 septembrie 2019, dl avocat Sergiu Bejan, care reprezintă interesele părţii vătămate S.R.L. “Globalpharm Company” (întreprindere administrată la data comiterii presupuselor infracţiuni de către dl Eugeniu Panfil), a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, o cerere de ridicare a sechestrului, invocând faptul că a decăzut necesitatea menţinerii bunurilor sub sechestru.

6. În cadrul şedinţei de judecată din 20 septembrie 2019, acuzatorul de stat i-a solicitat instanţei admiterea cererii. Apărătorii dlor Vasile Pşederschi şi Eugeniu Panfil, dnii avocaţi Tudor Osoianu şi Ivan Ungurean, au pledat pentru respingerea cererii.

7. Printr-o încheiere din 20 septembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a respins această cerere ca prematură. Instanţa a menţionat că problema ridicării sechestrului va fi examinată la adoptarea sentinţei, aşa cum prevede articolul 385 alin.(1) pct.12) din Codul de procedură penală.

8. Reprezentatul S.R.L. “Globalpharm Company” a contestat această încheiere cu recurs. Deocamdată, instanţa de recurs nu s-a pronunţat pe marginea recursului declarat.

9. Tot pe 20 septembrie 2019, dnii avocaţi Viorel Berliba, Tudor Osoianu şi Ivan Ungurean, care îi reprezintă pe dnii Vasile Pşederschi şi Eugeniu Panfil, au ridicat în faţa instanţei excepţia de neconstituţionalitate a textului “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală.

10. Printr-o încheiere din 23 septembrie 2019, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

“[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate.”

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

“Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos.”

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

“(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative.”

12. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 197

Alte măsuri procesuale de constrângere

“(1) În scopul asigurării ordinii stabilite de prezentul cod privind urmărirea penală, judecarea cauzei şi executarea sentinţei, organul de urmărire penală, procurorul, judecătorul de instrucţie sau instanţa, conform competenţei, sunt în drept să aplice faţă de bănuit, învinuit, inculpat alte măsuri procesuale de constrângere, cum ar fi:

[...]

4) măsuri asiguratorii în vederea reparării prejudiciului cauzat de infracţiune;

[...].”

Articolul 202

Măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului, pentru eventuala confiscare specială

 sau confiscare extinsă a bunurilor şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii

“(1) Organul de urmărire penală din oficiu sau instanţa de judecată, la cererea părţilor, poate lua în cursul procesului penal măsuri asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii.

(2) Măsurile asiguratorii pentru repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, pentru eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor, precum şi pentru garantarea executării pedepsei amenzii, constau în sechestrarea bunurilor mobile şi imobile în conformitate cu art.203-210.”

Articolul 203

Punerea sub sechestru

“(1) Punerea sub sechestru a bunurilor este o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi interzicerea proprietarului sau posesorului de a dispune de ele, iar în caz de necesitate, de a se folosi de aceste bunuri. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare sînt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora.

(2) Punerea sub sechestru a bunurilor se aplică pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat de infracţiune, acţiunea civilă sau eventuala confiscare specială sau confiscare extinsă a bunurilor ori a contravalorii bunurilor prevăzute la art.106 alin.(2) şi art.106¹ din Codul penal.”

Articolul 205

Temeiurile de punere sub sechestru

“(1) Punerea sub sechestru a bunurilor poate fi aplicată de către organul de urmărire penală sau de către instanţă numai în cazurile în care există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite.

[...].”

Articolul 209

Contestarea punerii bunurilor sub sechestru

“(1) Punerea bunurilor sub sechestru poate fi contestată în modul stabilit de prezentul cod, însă plângerea sau recursul înaintat nu suspendă executarea acestei acţiuni.

(2) Alte persoane decât bănuitul, învinuitul, inculpatul care consideră că punerea sub sechestru a bunurilor lor este efectuată ilegal sau neîntemeiat sunt în drept să ceară organului de urmărire penală sau instanţei să scoată bunurile de sub sechestru. În cazul în care acestea refuză să satisfacă rugămintea sau nu au comunicat persoanei respective despre soluţionarea cererii timp de 10 zile din momentul primirii ei, persoana este în drept să solicite scoaterea bunurilor de sub sechestru în ordinea procedurii civile. Hotărârea instanţei de judecată în privinţa acţiunii civile privind scoaterea bunurilor de sub sechestru poate fi atacată de către procuror în instanţa ierarhic superioară cu recurs în termen de 10 zile, însă, după intrarea ei în vigoare, este obligatorie pentru organele de urmărire penală şi pentru instanţa de judecată care judecă cauza penală în cadrul soluţionării chestiunii ale cui bunuri trebuie să fie confiscate sau, după caz, urmărite.

Articolul 210

Scoaterea bunurilor de sub sechestru în procesul penal

(1) Bunurile se scot de sub sechestru prin hotărârea organului de urmărire penală sau instanţei dacă, în urma retragerii acţiunii civile, modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru. Instanţa de judecată, judecătorul de instrucţie sau procurorul, în limitele competenţei lor, ridică sechestrul asupra bunurilor şi în cazurile în care constată ilegalitatea punerii acestora sub sechestru de către organele de urmărire penală fără autorizaţia respectivă.

(2) Potrivit cererii părţii civile sau a altor persoane interesate de a cere repararea prejudiciului material în ordinea procedurii civile, organul de urmărire penală sau instanţa de judecată este în drept să menţină bunurile sub sechestru şi după încetarea procesului penal, scoaterea persoanei de sub urmărire penală sau achitarea persoanei, timp de o lună de la intrarea în vigoare a hotărârii respective.”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

13. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii pretind că textul “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală este imprevizibil.

14. Astfel, în opinia autorilor sesizării, prevederile contestate le oferă instanţelor de judecată o putere discreţionară excesivă şi, prin urmare, contravin articolelor 1 alin.(3), 22 şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a Codului de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba, Tudor Osoianu şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

18. În baza articolului 210 alin.(1) din Codul de procedură penală, organul de urmărire penală sau instanţa scoate bunurile de sub sechestru dacă după retragerea acţiunii civile, a modificării încadrării juridice a infracţiunii incriminate bănuitului, învinuitului, inculpatului ori din alte motive a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru.

19. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate contestă textul “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul menţionat şi susţin că acesta este imprevizibil.

20. Curtea reiterează că, pentru a exclude orice echivoc, textul legislativ trebuie să fie formulat în mod clar şi inteligibil, fără dificultăţi de ordin sintactic şi pasaje obscure (DCC nr.49 din 31 mai 2018, § 30).

21. Norma de drept trebuie să fie formulată cu o precizie suficientă, astfel încât să-i permită persoanei să decidă asupra conduitei sale şi să prevadă, în mod rezonabil, în funcţie de circumstanţe, consecinţele acestei conduite (DCC nr.142 din 22 noiembrie 2018, § 24).

22. Totodată, pentru ca legea să îndeplinească cerinţa previzibilităţii, ea trebuie să stabilească cu o claritate suficientă întinderea şi modalităţile de exercitare a puterii discreţionare relevante acordate autorităţilor publice, ţinând cont de scopul legitim urmărit, pentru a-i oferi persoanei o protecţie adecvată împotriva arbitrarului (Sissanis v. România, 25 ianuarie 2007, § 66).

23. Raportând cele menţionate supra la pretinsa problemă de neconstituţionalitate cu care a fost sesizată, Curtea constată că, în conformitate cu articolul 203 alin.(1) din Codul de procedură penală, punerea sub sechestru a bunurilor reprezintă o măsură procesuală de constrângere, care constă în inventarierea bunurilor şi în interdicţia pentru proprietar sau posesor de a dispune de acestea, iar în caz de necesitate, de a le folosi. După punerea sub sechestru a conturilor şi a depozitelor bancare, sunt încetate orice operaţiuni în privinţa acestora.

24. În procesul penal, sechestrul poate fi aplicat pentru a asigura repararea prejudiciului cauzat prin comiterea infracţiunii şi acţiunea civilă sau pentru a asigura eventuala confiscare a bunurilor ori a contravalorii bunurilor folosite sau dobândite din comiterea de infracţiuni, precum şi în cazul posibilităţii aplicării unei amenzi ca sancţiune de drept penal [a se vedea articolele 203 alin.(2) şi 204 din Codul de procedură penală, precum şi DCC nr.91 din 27 iulie 2018, § 20-23].

25. Totodată, articolul 205 alin.(1) din Codul de procedură penală stabileşte motivele care justifică aplicarea sechestrului, i.e.: dacă există o bănuială rezonabilă că bunurile urmărite vor fi tăinuite, deteriorate sau cheltuite.

26. În ipoteza în care un asemenea risc nu mai există, menţinerea bunurilor sub sechestru va fi considerată o măsură disproporţionată. Persoana ar putea cere ridicarea sechestrului de îndată ce nu mai există vreun motiv pentru menţinerea sechestrului aplicat, iar instanţa de judecată trebuie să se pronunţe pe marginea unei astfel de solicitări.

27. În consecinţă, semnificaţia textului “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală poate fi dedusă de către instanţele de drept comun printr-o interpretare sistemică şi rezonabilă, ţinând cont de articolele 203 alin.(2) şi 205 din Codul de procedură penală.

28. Curtea reaminteşte că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii legale incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.23 din 29 martie 2018, § 30; DCC nr.142 din 22 noiembrie 2018, § 36).

29. Aşadar, există repere obiective care ajută destinatarul şi interpretul legii să prevadă sensul exact al dispoziţiilor contestate.

30. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea conchide că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată şi, prin urmare, trebuie respinsă ca inadmisibilă.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “ori din alte motive, a decăzut necesitatea de a menţine bunurile sub sechestru” din articolul 210 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii avocaţi Viorel Berliba, Tudor Osoianu şi Ivan Ungurean, în dosarul nr.1-1028/18, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.