Decizie nr.117 din 21.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.78g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (termenul de contestare a hotărârilor adunării creditorilor [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.78g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unui text din articolul 59 alin.(2) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(termenul de contestare a hotărârilor

adunării creditorilor [2])

nr. 117  din  21.08.2025

 (în vigoare 21.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 532-535 art.142 din 17.10.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 august 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cererea prevăzută la alin.(1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor" din articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele dlui Nicolae Bostan, în dosarul nr.2i-616-2/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Mariana Fondos-Fraţman de la Judecătoria Chişinău, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 22 septembrie 2014, prin Hotărârea Curţii de Apel Chişinău a fost intentat procesul de insolvabilitate a întreprinderii de stat "Uzina de Bijuterii Giuvaier".

4. Prin Încheierea Curţii de Apel Chişinău din 19 februarie 2015, debitorul insolvabil Uzina de Bijuterii Giuvaier a intrat în procedura falimentului.

5. În prezent, cauza de insolvabilitate a Uzinei de Bijuterii Giuvaier în procedura falimentului se află pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul central.

6. La 10 februarie 2025, dl Nicolae Bostan a formulat, în calitate de lichidator al Uzinei de Bijuterii Giuvaier, o cerere pentru anularea hotărârilor adoptate la adunarea creditorilor din 24 ianuarie 2025.

7. La 12 martie 2025, dl avocat Tudor Buhnaci a ridicat, în interesele dlui Nicolae Bostan, excepţia de neconstituţionalitate a textului "cererea prevăzută la alin.(1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor" din articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii.

8. Prin Încheierea din 14 martie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor

drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 59

Anularea hotărârii adunării creditorilor

"(1) Hotărârea adunării creditorilor poate fi anulată de instanţa de insolvabilitate pentru încălcări de procedură, la cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului sau a reprezentantului debitorului, precum şi pentru motive de ilegalitate, la cererea creditorilor care:

a) au votat împotriva hotărârii, faptul fiind consemnat în procesul-verbal al adunării;

b) nu au fost admişi la adunare fără temei legal sau nu au fost înştiinţaţi în modul stabilit de prezenta lege despre data, ora şi locul adunării;

c) sunt lezaţi în drepturi printr-o hotărâre asupra unei chestiuni care nu figura pe ordinea de zi a adunării creditorilor sau prin faptul că adunarea a avut loc fără cvorumul stabilit de lege, cu încălcarea cotelor de voturi.

(2) Cererea prevăzută la alin.(1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor şi se soluţionează în şedinţă publică în cel mult 10 zile lucrătoare, cu citarea celui care a introdus cererea, a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului şi a preşedintelui adunării creditorilor.

(3) Anularea hotărârii adunării creditorilor trebuie adusă la cunoştinţă tuturor creditorilor. Încheierea de anulare poate fi atacată cu recurs de orice creditor chirografar sau creditor garantat. Încheierea de respingere a cererii de anulare poate fi atacată cu recurs de către solicitant."

[În redactarea Legii insolvabilităţii până la adoptarea Legii nr. 313 din 26 decembrie 2024]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei menţionează că textul contestat îngrădeşte în mod nejustificat accesul liber la justiţie şi nu-i permite lichidatorului să se apere, deoarece termenul de cinci zile, stabilit de articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, în interiorul căruia contestatarul trebuie să formuleze în instanţă cererea pentru anularea hotărârii adunării creditorilor, este un termen extrem de restrâns şi nerezonabil.

12. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 20, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "cererea prevăzută la alin.(1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor" din articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii. Curtea notează că articolul contestat a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva altor critici. După cum rezultă din sesizare, lichidatorul a formulat o contestaţie pentru anularea hotărârilor adoptate la adunarea repetată a creditorilor. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

18. Autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 20 (accesul la justiţie), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 19).

20. Curtea a menţionat că articolele 20 şi 26 din Constituţie devin incidente atunci când unei persoane îi este restricţionat dreptul de a contesta un act care îi afectează drepturile şi libertăţile fundamentale. În prezenta cauză, autorul critică termenul de 5 zile stabilit pentru contestarea hotărârilor adunării creditorilor şi îl califică drept unul prea restrâns şi care l-ar împiedica pe lichidatorul persoanei insolvabile să-şi realizeze competenţa în mod corespunzător.

21. Curtea a subliniat că poate exercita controlul constituţionalităţii unei legi dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument devine actio popularis, pierzându-se în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.51 din 8 aprilie 2021, § 19; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, §§ 24 - 25; DCC nr.97 din 10 august 2023, §§ 25-26).

22. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că administratorul insolvabilităţii sau lichidatorul poate ridica o excepţie de neconstituţionalitate doar pentru apărarea drepturilor sale (a se vedea DCC nr.179 din 25 noiembrie 2021, § 18; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, § 24; DCC nr.97 din 10 august 2023, § 25; DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 36). În prezenta cauză, autorul nu a demonstrat că textul contestat îi afectează în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale în calitate de lichidator, iar eventuala declarare a neconstituţionalităţii i-ar fi favorabilă.

23. Totodată, Curtea reţine că folosirea termenelor de prescripţie urmăreşte să asigure buna-administrare a justiţiei şi respectarea, în special, a principiului securităţii juridice. Durata termenului este o chestiune în privinţa căreia statul dispune de o marjă de apreciere, cu condiţia ca termenul să nu fie atât de scurt, încât să fie inacceptabil (J.A. Pye (Oxford) Ltd şi J.A. Pye (Oxford) Land Ltd v. Regatul Unit, 30 august 2007, § 70-71). De principiu, instituirea unor termene scurte pentru formularea unei contestaţii nu ridică, per se, o problemă pe baza articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană (a se vedea Mamikonyan v. Armenia, 16 martie 2010, § 29; Marc Brauer v. Germania, 1 septembrie 2016, § 36). Curtea Europeană a reţinut, în jurisprudenţa sa, că termenele legale de prescripţie, care constituie una dintre restricţiile legitime ale dreptului la un tribunal, servesc mai multor scopuri importante, şi anume asigurării securităţii juridice şi a caracterului definitiv, protejării potenţialilor pârâţi de pretenţii vechi care ar putea fi dificil de contracarat şi prevenirii oricărei nedreptăţi care ar putea apărea dacă instanţele ar fi obligate să decidă asupra evenimentelor care au avut loc în trecutul îndepărtat pe baza unor probe care ar fi nesigure şi incomplete din cauza trecerii timpului (Sanofi Pasteur v. Franţa, 13 februarie 2020, § 49).

24. Mai mult, Curtea reţine că persoana în interesele căreia a fost ridicată excepţia are calitatea de lichidator al unei persoane insolvabile şi, implicit, de administrator autorizat, care desfăşoară o activitate de liber profesionist de interes public (articolele 2-3 din Legea nr.161/2014 cu privire la administratorii autorizaţi), pe propria răspundere, cu diligenţa unui bun profesionist (articolul 68 alin.(1) din Legea insolvabilităţii), cu respectarea, inter alia, a principiilor legalităţii, promptitudinii, diligenţei, competenţei şi eticii profesionale (articolul 4 din Legea nr.161/2014). Administratorul insolvabilităţii/lichidatorul trebuie să asigure respectarea drepturilor şi a intereselor legitime ale persoanelor implicate în procedurile în care este desemnat. Natura profesională a funcţiei exercitate îi impune administratorului autorizat întreprinderea în termen a tuturor măsurilor legale necesare pentru păstrarea, majorarea şi valorificarea eficientă a masei debitoare în scopul satisfacerii cât mai depline a creanţelor creditorilor. Prin urmare, lichidatorul trebuie să acţioneze cu diligenţă şi promptitudine pentru a contesta actele ilegale, inclusiv hotărârile adunării creditorilor, în interiorul termenului stabilit de lege (a se vedea DCC nr.137 din 26 octombrie 2023, § 23).

25. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cererea prevăzută la alin.(1) se depune la dosarul cauzei în termen de 5 zile de la data luării cunoştinţei de procesul-verbal al adunării creditorilor" din articolul 59 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele dlui Nicolae Bostan, în dosarul nr.2i-616-2/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.