Decizie nr.118 din 21.08.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.94g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unui text din articolul 5 alin.(6) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (competenţa instanţei de insolvabilitate)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.94g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unui text din articolul 5 alin.(6) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(competenţa instanţei de insolvabilitate)

nr. 118  din  21.08.2025

 (în vigoare 21.08.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 532-535 art.143 din 17.10.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 aprilie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 august 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în competenţa instanţei de insolvabilitate intră […] procesele […] privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate" din articolul 5 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dna Tatiana Bostan, administrator al insolvabilităţii în dosarul nr.2i-309-18/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Mariana Fondos-Fraţman de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul central, se află cauza de insolvabilitate a SRL "Elinartproiect", în procedura de realizare a planului.

4. La 18 februarie 2025, mai mulţi creditori au formulat contestaţii împotriva acţiunilor administratorului insolvabilităţii pe baza articolului 68 alin.(10) din Legea insolvabilităţii. Ulterior, alţi creditori au depus contestaţii cu acelaşi subiect.

5. La 20 martie 2025, dna Tatiana Bostan a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "în competenţa instanţei de insolvabilitate intră […] procesele […] privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate" din articolul 5 alin.(6) din Legea insolvabilităţii.

6. Prin Încheierea din 4 aprilie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]"

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 5

Competenţa instanţei de judecată

"(1) Cererea de intentare a procesului de insolvabilitate se examinează de către instanţa de judecată (instanţa de insolvabilitate) în conformitate cu competenţa jurisdicţională stabilită în Codul de procedură civilă şi în prezenta lege.

(2) Instanţa de insolvabilitate dispune de competenţă exclusivă la judecarea, în cadrul procesului de insolvabilitate, a litigiilor ce ţin de masa debitoare. Dacă partea interesată invocă existenţa unui litigiu de drept referitor la masa debitoare, instanţa de insolvabilitate va judeca această cauză într-un proces separat, în procedură contencioasă, conform Codului de procedură civilă.

(3) Instanţa pe al cărei rol se află cauza de insolvabilitate examinează din oficiu toate circumstanţele relevante cauzei.

(4) Încheierile judecătoreşti pot fi adoptate şi fără citarea părţilor dacă prezenta lege nu prevede altfel în mod expres.

(5) Principalele competenţe ale instanţei de insolvabilitate în cadrul prezentei legi sunt:

a) pronunţarea motivată a hotărârii de intentare a procesului de insolvabilitate şi, după caz, de intrare în insolvabilitate atât prin procedura falimentului, cât şi prin procedura de restructurare a debitorului;

b) examinarea obiecţiilor debitorului împotriva cererii introductive a creditorilor şi judecarea obiecţiilor creditorilor împotriva intentării procedurii;

c) desemnarea administratorului provizoriu şi fixarea remuneraţiei lui, desemnarea administratorului insolvabilităţii sau, după caz, a lichidatorului care va administra procedura până la confirmarea ori, după caz, până la înlocuirea sa de către adunarea creditorilor, precum şi stabilirea atribuţiilor lui pentru această perioadă;

d) destituirea sau acceptarea cererii de demisie a administratorului insolvabilităţii/lichidatorului;

e) ridicarea dreptului debitorului de a îşi mai conduce activitatea;

f) tragerea la răspundere a membrilor organelor de conducere care au contribuit la insolvabilitatea debitorului, precum şi sesizarea organelor de urmărire penală în legătură cu faptele reprobabile săvîrşite de aceştia;

g) judecarea acţiunilor introduse de administratorul insolvabilităţii/lichidator privind nulitatea actelor juridice încheiate de către debitor anterior intentării procesului;

h) soluţionarea contestaţiilor debitorului, ale comitetului creditorilor ori ale oricărei persoane interesate împotriva măsurilor luate de administratorul provizoriu, de administratorul insolvabilităţii/lichidator;

i) confirmarea planului procedurii de restructurare sau, după caz, de lichidare după votarea lui de către creditori;

j) soluţionarea cererii depuse de administratorul insolvabilităţii sau de comitetul creditorilor privind încetarea procedurii de restructurare şi intrarea în faliment;

k) examinarea raportului administratorului provizoriu, cel al administratorului insolvabilităţii/lichidatorului;

l) anularea hotărârii adunării creditorilor şi a comitetului creditorilor;

m) ridicarea sechestrelor de pe patrimoniul debitorului şi anularea altor măsuri de asigurare sau de limitare a debitorului, administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului în dreptul de administrare şi de valorificare a masei debitoare, aplicate de alte instanţe de judecată sau de organele abilitate în acest sens;

n) pronunţarea hotărârii de încetare a procesului;

o) alte competenţe stabilite de prezenta lege şi de Codul de procedură civilă.

(6) În competenţa instanţei de insolvabilitate intră şi controlul judecătoresc asupra activităţii administratorului provizoriu, administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului, procesele şi cererile de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autoarea excepţiei menţionează că Legea insolvabilităţii trebuie să fie clară şi concisă şi trebuie să stabilească expres procesele privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate care ţin de competenţa instanţei de insolvabilitate şi să nu lase loc de interpretări defavorabile. Autoarea menţionează că textul contestat îi încalcă grav drepturile constituţionale şi drepturile altor participanţi la procesul de insolvabilitate.

10. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "în competenţa instanţei de insolvabilitate intră […] procesele […] privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate" din articolul 5 alin.(6) din Legea insolvabilităţii. Curtea notează că articolul contestat nu a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autoarei sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

16. Autoarea sesizării a afirmat incidenţa articolelor 20 (accesul la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

17. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie, Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 19).

18. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie şi a articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, autoarea sesizării a susţinut că din cauza neclarităţii şi imprevizibilităţii sale, textul contestat "încalcă grav drepturile constituţionale ale justiţiabilului administratorului insolvabilităţii SRL "Elinartproiect" […]şi a participanţilor la procesul de insolvabilitate" la un proces echitabil şi la apărare. Având în vedere afirmaţiile autoarei, Curtea reţine că orice text legal urmează a fi interpretat şi aplicat sistematic, în acord cu dispoziţiile legale din care face parte. Pornind de la prevederea constituţională potrivit căreia competenţa instanţelor de judecată este stabilită prin lege organică (a se vedea articolul 115 alin.(4) din Constituţie), legislatorul a reglementat şi competenţa instanţelor de insolvabilitate (a se vedea articolele 355 din Codul de procedură civilă şi 5 din Legea insolvabilităţii). În special, legislatorul a stabilit în sarcina instanţei de insolvabilitate, pe lângă competenţele menţionate la alineatele (1) – (5), şi competenţele menţionate la alineatul (6) din acelaşi articol (i) controlul judecătoresc asupra activităţii administratorului provizoriu, administratorului insolvabilităţii şi/sau a lichidatorului; (ii) soluţionarea proceselor şi a cererilor de natură judiciară privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate. În acest sens, legislatorul a inclus în competenţa instanţei de insolvabilitate situaţiile juridice care au ca obiect problema constatării faptelor cu valoare juridică (a se vedea articolul 117 alin.(13) din Legea insolvabilităţii şi, după caz, articolele 279-280 din Codul de procedură civilă) şi care vizează masa debitoare a unei persoane insolvabile.

19. Totodată, Curtea a subliniat că poate exercita controlul constituţionalităţii unei legi dacă soluţia i-ar fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar, acest instrument devine actio popularis, pierzându-se în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.51 din 8 aprilie 2021, § 19; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, §§ 24 - 25; DCC nr.97 din 10 august 2023, §§ 25-26).

20. De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că administratorul insolvabilităţii sau lichidatorul poate ridica o excepţie de neconstituţionalitate doar pentru apărarea drepturilor sale (a se vedea DCC nr.179 din 25 noiembrie 2021, § 18; DCC nr.9 din 31 ianuarie 2023, § 24; DCC nr.97 din 10 august 2023, § 25; DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 36). În această cauză, autoarea nu a demonstrat că textul contestat îi afectează în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale în calitate de administrator al insolvabilităţii, iar eventuala declarare a neconstituţionalităţii normei contestate i-ar fi favorabilă. Ea şi-a formulat criticile în mod general, fără să demonstreze în ce măsură prevederile contestate afectează normele constituţionale invocate.

21. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "în competenţa instanţei de insolvabilitate intră […] procesele […] privind constatarea faptelor aferente procedurii de insolvabilitate" din articolul 5 alin.(6) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dna Tatiana Bostan, administrator al insolvabilităţii în dosarul nr.2i-309-18/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.