Decizie nr.121 din 13.09.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.83g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 85 alin.(1) literele f) şi i) din Codul de procedură civilă şi din articolul 4 alin.(1) pct.13) din Legea taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992 (scutirea autorităţilor publice de la plata taxei de stat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.83g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 85 alin.(1)

literele f) şi i) din Codul de procedură civilă şi din articolul 4

alin.(1) pct.13) din Legea taxei de stat

nr.1216 din 3 decembrie 1992

(scutirea autorităţilor publice

de la plata taxei de stat)

nr. 121  din  13.09.2022

 (în vigoare 13.09.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 291-296 art. 146 din 23.09.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 iunie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 septembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "autorităţile publice" din articolul 85 alin.(1) lit.f) şi "autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale" din articolul 85 alin.(1) lit.i) din Codul de procedură civilă;

- "autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice" din articolul 4 alin.(1) pct.13) din Legea taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992, ridicată de dl Serghei Musiuc, parte în dosarul nr.2-21766/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Eduard Galuşceac de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 4 noiembrie 2019, Consiliul municipiului Chişinău şi Primarul general interimar al municipiului Chişinău au formulat o acţiune în justiţie în vederea declarării nulităţii unui proces-verbal de recepţie finală a unui bun imobil şi radierii acestuia din Registrul bunurilor imobile. Dl Serghei Musiuc are calitatea de pârât în acest proces. Dnele Tamara Ciochina şi Maria Ciochina, dl Constantin Ciochina şi Agenţia Servicii Publice au calitatea de intervenienţi accesorii.

4. În cadrul examinării cauzei, dl Serghei Musiuc a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

5. La 7 iunie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

7. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 85

Scutirile de taxă de stat

"(1) De taxă de stat pentru judecarea cauzelor civile se scutesc:

a) reclamanţii în acţiunile:

[...]

- născute din raporturi de contencios administrativ;

[...]

f) procurorul, autorităţile publice, organizaţiile şi persoanele fizice care, conform legii, sînt împuternicite să adreseze în instanţă cereri în apărarea drepturilor, libertăţilor şi intereselor legitime ale unor alte persoane ori în apărarea intereselor statului sau ale societăţii şi să depună cereri de contestare a hotărîrilor instanţelor judecătoreşti;

[...]

i) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale – la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală;

[...]."

8. Prevederile relevante ale Legii taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992 sunt următoarele:

Articolul 4

Înlesnirile vizând taxa de stat

"(1) Sînt scutiţi de plata taxei de stat în instanţele judecătoreşti:

[...]

13) autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, Curtea de Conturi şi organele subordonate lor, finanţate de la bugetul de stat, precum şi autorităţile administraţiei publice locale – la înaintarea acţiunilor şi la contestarea hotărîrilor instanţelor judecătoreşti, inclusiv în cauzele examinate în procedură de contencios administrativ, indiferent de calitatea lor procesuală;

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate care exceptează autorităţile publice de la plata taxei de stat în cazul formulării unei acţiuni în justiţie încalcă dreptul la un proces echitabil şi principiul egalităţii părţilor în procesul judiciar.

10. Autorul pretinde că scutirea autorităţilor publice de la plata taxei de stat favorizează creşterea numărului de cereri de chemare în judecată depuse de către acestea în comparaţie cu numărul de acţiuni în justiţie depuse de către justiţiabili, care nu sunt scutiţi de la plata taxei de stat.

11. În opinia autorului, textele contestate sunt contrare articolelor 16, 20, 23, 26, 54 şi 119 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, şi a Legii taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Ea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi ale articolului 85 alin.(1) lit.f) şi i) din Codul de procedură civilă şi ale articolului 4 alin.(1) pct.13) din Legea taxei de stat, care exceptează de la plata taxei de stat autorităţile publice centrale şi locale în cazul formulării unei acţiuni în justiţie. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor invocate de autorul excepţiei.

16. Curtea subliniază că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ iniţiată de Consiliul municipiului Chişinău şi de Primarul general interimar al municipiului Chişinău, care au fost scutite de plata taxei de stat. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

18. Autorul sesizării susţine că textele legale contestate încalcă articolele 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 119 [folosirea căilor de atac] din Constituţie.

19. Curtea reiterează că dispoziţiile constituţionale ale articolului 16 devin incidente atunci când autorul sesizării demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat în privinţa exerciţiului unui drept garantat de Constituţie (DCC nr.143 din 15 decembrie 2020, § 21).

20. Cu privire la incidenţa articolelor 23, 54 şi 119 din Constituţie, Curtea nu a putut identifica din argumentele prezentate de autor nicio critică de neconstituţionalitate a prevederilor contestate. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.4 din 5 ianuarie 2021, § 23).

21. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, din argumentele autorului sesizării, Curtea nu întrevede în ce măsură scutirea autorităţilor publice de la plata taxei de stat îi restrânge acestuia exerciţiul dreptului la un proces echitabil şi dreptul la apărare.

22. Suplimentar, Curtea reiterează că accesul la justiţie nu presupune gratuitatea actului de justiţie şi nici, implicit, realizarea unor drepturi pe cale judecătorească în mod gratuit. În cadrul mecanismului statului, funcţia de restabilire a ordinii de drept, care se realizează de către autoritatea judecătorească, reprezintă de fapt un serviciu public ale cărui costuri sunt suportate din bugetul de stat. Astfel, legislatorul este îndreptăţit să instituie taxe de stat pentru cererile de chemare în judecată pentru a putea acoperi anumite costuri ale procedurii judiciare la care participă părţile aflate în litigiu (a se vedea DCC nr.74 din 21 mai 2019, §17). Totodată, ţine de dreptul discreţionar al legislatorului, prevăzut de articolele 72 alin.(3) lit.e) şi 115 alin.(4) din Constituţie, de a scuti unele categorii de subiecţi sau de cauze de la plata taxei de stat.

23. Deoarece nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental în prezenta cauză, Curtea reţine că nici articolul 16 din Constituţie nu este aplicabil.

24. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "autorităţile publice" din articolul 85 alin.(1) lit.f) şi "autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice, precum şi autorităţile administraţiei publice locale" din articolul 85 alin.(1) lit.i) din Codul de procedură civilă,

- "autorităţile publice centrale, organele centrale de specialitate ale administraţiei publice" din articolul 4 alin.(1) pct.13) din Legea taxei de stat nr.1216 din 3 decembrie 1992, ridicată de dl Serghei Musiuc, parte în dosarul nr.2-21766/19, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.