Decizie nr.122 din 02.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.56g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 318 alin.(1) din Codul contravenţional (neexecutarea hotărârii instanţei de judecată (nr.2))

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 56g/2025 privind

 excepţia de neconstituţionalitate a articolului 318

 alin. (1) din  Codul  contravenţional

(neexecutarea hotărârii instanţei

 de judecată (nr.2))

nr. 122  din  02.09.2025

 (în vigoare 02.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 544-546 art.148 din 28.10.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 318 alin.(1) din Codul contravenţional, ridicată de dl Filaret Corpaci, parte în dosarul nr.4-131/2024, pendinte la Judecătoria Edineţ, sediul Briceni.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Ghenadie Comerzan de la Judecătoria Edineţ, sediul Briceni, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 3 noiembrie 2020, Judecătoria Edineţ, sediul Briceni, a eliberat un titlu executoriu din care rezultă obligaţia dlui Filaret Corpaci de a achita suma de 4170 lei cu titlu de prejudiciu moral şi cheltuieli de judecată.

4. La 23 iunie 2024, dl Valentin Pascaru, executor judecătoresc, a constatat printr-un proces-verbal că dl Filaret Corpaci nu execută obligaţia stabilită în titlul executoriu şi, în consecinţă, a comis contravenţia prevăzută de articolul 318 alin.(1) din Codul contravenţional.

5. La 31 iulie 2024, pe rolul Judecătoria Edineţ, sediul Briceni, a fost înregistrată cauza contravenţională de învinuire a dlui Filaret Corpaci de neexecutarea hotărârii instanţei de judecată, pe baza articolului 318 alin.(1) din Codul contravenţional.

6. În cadrul examinării cauzei, dl Filaret Corpaci a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 318 alin.(1) din Codul contravenţional.

7. Printr-o încheiere din 3 februarie 2025, judecătorul de caz de la Judecătoria Edineţ a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 318

Neexecutarea hotărârii instanţei de judecată

"(1) Neexecutarea intenţionată sau eschivarea de la executare a hotărârii instanţei de judecată ori a documentului executoriu menţionat la art.11 lit.c) sau d) din Codul de executare

se sancţionează cu amendă de la 30 la 60 de unităţi convenţionale.

[…]."

10. Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

Articolul 11

Documentele executorii

"Sunt documente executorii şi se execută conform normelor stabilite de prezentul cod:

[…]

c) deciziile (hotărârile) contravenţionale, inclusiv cele emise de agenţii constatatori în limitele competenţei atribuite lor prin lege, titlurile executorii emise pe cauze penale şi sentinţele pe cauzele penale, în partea încasării amenzii, precum şi în partea acţiunii civile;"

d) ordonanţele privind liberarea de răspundere penală cu tragerea la răspundere contravenţională sub formă de amendă;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul sesizării susţine că prevederea contestată nu corespunde criteriilor de claritate şi previzibilitate. La modul concret, prevederea nu stabileşte fără echivoc dacă este aplicabilă doar în cazul neexecutării în totalitate a unei hotărâri judecătoreşti sau şi în cazul executării parţiale a acesteia din motive neimputabile debitorului.

12. Autorul susţine că lipsa de claritate a normei contestate îl privează de posibilitatea de a se apăra împotriva acuzaţiei formulate împotriva sa. Pentru că nu-şi poate realiza în mod efectiv dreptul la apărare, autorul consideră că-i este încălcat şi dreptul de acces la justiţie. Totodată, autorul pretinde că sancţiunea materială pe care norma contestată o impune îi încalcă dreptul de proprietate.

13. În fine, autorul notează că prevederea contestată este contrară articolelor 20, 26 şi 46 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul sesizării îl constituie articolul 318 alin.(1) din Codul contravenţional. Curtea constată că prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională referitoare la neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti. Aşadar, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

19. În sesizare, autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate sunt contrare articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare) şi 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

20. Referitor la incidenţa articolului 26 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi a posibilităţilor pe care persoanele le au, potrivit legii, în vederea apărării propriilor intereselor. Garanţiile stabilite de articolul 26 din Constituie reprezintă aspecte precise ale dreptului la un proces echitabil prevăzute de articolul 20 din Constituţie şi articolul 6 § 1 din Convenţie (a se vedea DCC nr.14 din 31 ianuarie 2025, § 24).

21. În acest capăt de sesizare, autorul excepţiei susţine că nu se poate apăra de o manieră eficientă împotriva acuzaţiei formulate la adresa sa pe baza prevederii contestate, pentru că nu-i este clar dacă textul "neexecutarea unei hotărâri judecătoreşti" presupune doar neexecutarea totală sau are în vedere şi neexecutarea parţială a acesteia.

22. Având în vedere că autorul sesizării este acuzat de neexecutarea intenţionată sau eschivare de la executarea unei hotărâri judecătoreşti, Curtea reţine că caracterul obligatoriu al hotărârilor/sentinţelor judecătoreşti definitive derivă din dispoziţia articolului 120 din Constituţie. Acesta este dezvoltat de legislator în articolul 16 alin.(1) din Codul de procedură civilă şi presupune că hotărârile, încheierile, ordonanţele şi deciziile judecătoreşti definitive sunt obligatorii pentru toate autorităţile publice, asociaţiile obşteşti, persoanele oficiale, organizaţiile şi persoanele fizice şi se execută cu stricteţe pe întreg teritoriul Republicii Moldova.

23. Sub aspectul obligativităţii hotărârii judecătoreşti s-a pronunţat şi Curtea Europeană, care a reţinut în jurisprudenţa sa că dreptul la un tribunal garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie ar fi iluzoriu dacă ordinea juridică internă a unui stat contractant ar permite ca o hotărâre judecătorească definitivă şi obligatorie să rămână inoperantă în detrimentul unei părţi (a se vedea SC Ruxandra Trading v. România, hotărârea 12 iulie 2007, § 52). În acelaşi sens, Curtea a reţinut că ar fi de neconceput ca articolul 6 § 1 să descrie în detaliu garanţiile procedurale oferite părţilor aflate în litigiu – proceduri care sunt echitabile, publice şi prompte – fără a proteja executarea hotărârilor judecătoreşti; a interpreta articolul 6 ca referindu-se în exclusivitate la accesul la o instanţă şi îndeplinirea procedurilor ar putea duce la situaţii incompatibile cu principiul preeminenţei dreptului. Executarea unei hotărâri pronunţate de orice instanţă trebuie, prin urmare, privită ca o parte integrantă a "procesului" în sensul articolului 6 (a se vedea Hornsby v. Greece, hotărârea din 19 martie 1997, § 40; Prodan v. Moldova, hotărârea din 18 mai 2004, § 52).

24. Curtea observă că procedura de executare se intentează la cererea creditorului urmăritor sau, în cazurile prevăzute de Codul de executare, la demersul instanţei de judecată, cu prezentarea documentului executoriu spre executare (articolul 60 alin.(1) din Codul de executare). Regula generală stabileşte că, în termen de 3 zile după primirea documentului executoriu, executorul judecătoresc emite o încheiere cu privire la intentarea procedurii de executare, pe care o expediază părţilor în procedura de executare în cel mult 3 zile de la emitere, şi îi propune debitorului să execute documentul executoriu în termen de 15 zile, fără să întreprindă acţiuni de punere în executare a acestuia (articolul 60 alin.(3) din Cod).

25. Articolul 70 alin.(1) din Codul de executare stabileşte că documentul executoriu va fi executat în termenul indicat în el sau, în cazul în care nu este indicat, într-un termen rezonabil. Criteriile de determinare a termenului rezonabil sunt: complexitatea procedurii de executare, comportamentul participanţilor la procedura de executare, interesul creditorului şi conduita executorului judecătoresc.

26. Totodată, Curtea observă că, potrivit articolului 83 alin.(1) lit.a) din Codul de executare, procedura de executare încetează în cazul stingerii obligaţiei. În acest sens, Codul civil reglementează mai multe modalităţi de stingere a obligaţiilor, inclusiv stingerea obligaţiilor prin executare. Astfel, potrivit articolului 966 alin.(1) din Codul civil, executarea stinge obligaţia numai în cazul în care este efectuată în modul corespunzător.

27. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că prevederile articolului 318 din Codul contravenţional pot fi aplicate doar dacă persoana nu execută hotărârea instanţei de judecată fără motive justificate. Aceste raţiuni se bazează pe dispoziţiile articolului 23 alin.(1) din Codul de executare, care îi acordă executorului judecătoresc prerogativa de a întocmi un proces-verbal cu privire la contravenţie în cazul în care acţiunile (inacţiunile) cu elemente ale contravenţiei ale persoanelor care, fără motive justificate, nu îndeplinesc cerinţele executorului judecătoresc sau împiedică executarea documentului executoriu. În acest caz, executorul judecătoresc înaintează acest proces-verbal spre examinare instanţei de judecată (a se vedea DCC nr.52 din 31 mai 2018, § 27).

28. Prin urmare, Curtea nu vede în ce mod prevederile contestate ar afecta articolele 20 şi 26 din Constituţie, de vreme ce competenţa de examinare a cauzei contravenţionale, precum şi de stabilire şi de individualizare a sancţiunii pentru comiterea contravenţiei prevăzute de articolul 318 alin.(1) din Codul contravenţional îi revine instanţei de judecată, potrivit articolului 401 alin.(3) din Cod (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 28). Mai mult, legislaţia oferă suficiente repere obiective pentru a stabili domeniul de aplicare al normei contestate.

29. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu critică amenda ca atare sau limitele acesteia, ci doar îşi manifestă dezacordul cu eventuala sa sancţionare. Totuşi, aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete excedează controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.96 din 10 august 2023, § 18). Astfel, sesizarea este inadmisibilă în acest capăt al său.

30. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 318 alin.(1) din Codul contravenţional, ridicată de dl Filaret Corpaci, parte în dosarul nr.4-131/2024, pendinte la Judecătoria Edineţ, sediul Briceni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.