Decizie nr.124 din 30.07.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.102a/2026 privind controlul constituţionalităţii articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a capitolului VI din Metodologia de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 29 noiembrie 2023 (mecanismul de susţinere financiară a procesului de amalgamare voluntară)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr.102a/ 2026 privind  controlul  constituţionalităţii

articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea

 voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a capitolului VI din Metodologia

 de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată

prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 29 noiembrie 2023

(mecanismul de susţinere financiară a procesului

de amalgamare voluntară)

nr. 124  din  30.07.2026

 (în vigoare 30.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 452-455 art. 144 din 16.09.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Ion Glavan, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea nr.102a, înregistrată la 13 mai 2026,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 iulie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind controlul constituţionalităţii articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a capitolului VI din Metodologia de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 29 noiembrie 2023.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională la 13 mai 2026 de dl Iacob Guja, primarul satului Şestaci, raionul Şoldăneşti, în numele Consiliului local al satului Şestaci, în baza Deciziei nr.6.9 din 10 noiembrie 2025, prin care primarul a fost împuternicit să sesizeze Curtea Constituţională, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.i) din Legea nr.74 din 10 aprilie 2025 cu privire la Curtea Constituţională.

A. Legislaţia pertinentă

3. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

4. Prevederile relevante ale Legii nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale sunt următoarele:

Articolul 16

Suportul financiar pentru amalgamarea voluntară

"(1) În scopul susţinerii procesului de amalgamare voluntară şi acordării stimulentelor financiare UAT amalgamate, pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2030 se instituie Fondul de amalgamare voluntară a localităţilor. Mărimea Fondului de amalgamare voluntară a localităţilor este stabilită prin legea anuală a bugetului de stat.

(2) Mijloacele Fondului de amalgamare voluntară a localităţilor se utilizează exclusiv pentru acordarea următoarelor tipuri de stimulente financiare către UAT amalgamate sau, după caz, către UAT care au iniţiat procesul de amalgamare voluntară:

a) transferuri cu destinaţie specială pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară;

b) transferuri cu destinaţie specială pentru dezvoltarea infrastructurii în UAT amalgamate;

c) transferuri pentru susţinerea bugetelor UAT amalgamate.

(3) Transferurile prevăzute la alin.(2) lit.a) şi b) din prezentul articol se efectuează către UAT amalgamate o singură dată, iar cele prevăzute la alin.(2) lit.c) din prezentul articol - anual, începând cu anul bugetar următor celui în care are loc formarea UAT amalgamate, pe parcursul perioadei prevăzute la alin.(1) din prezentul articol, în modul stabilit de metodologia de amalgamare voluntară.

(4) Repartizarea stimulentelor financiare din Fondul de amalgamare voluntară a localităţilor, precum şi acordarea altor mijloace financiare se efectuează în modul stabilit de către Guvern în baza unor criterii obiective, inclusiv în baza numărului de locuitori ai UAT amalgamate şi/sau a numărului de UAT comasate în cadrul unei UAT amalgamate.

(5) Stimulentele financiare pentru susţinerea procesului de amalgamare voluntară pot fi acordate şi din alte fonduri naţionale şi surse bugetare în modul prevăzut de prezenta lege, de metodologia de amalgamare voluntară şi de alte acte normative."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Autorul sesizării contestă mecanismul de acordare a suportului financiar pentru amalgamarea voluntară, în partea în care articolul 16 alin.(2) din Legea nr.225/2023 şi capitolul VI din Metodologie condiţionează acordarea stimulentelor financiare de iniţierea sau realizarea procesului de amalgamare voluntară. În opinia sa, această condiţie exclude de la accesul la Fondul de amalgamare voluntară unităţile administrativ-teritoriale care au decis să nu iniţieze procedura de amalgamare.

6. Autorul susţine că reglementarea contestată încalcă egalitatea în faţa legii, garantată de articolul 16 din Constituţie, autonomia locală, protejată de articolul 109 din Constituţie, precum şi exigenţele articolului 54 din Constituţie privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi.

7. Cu privire la încălcarea principiului egalităţii în faţa legii, autorul afirmă că prin regimul financiar mai favorabil pentru unităţile administrativ-teritoriale participante la amalgamare se instituie un tratament diferenţiat între locuitorii acestora şi locuitorii comunităţilor neparticipante, din perspectiva calităţii serviciilor publice.

8. Cu privire la autonomia locală, autorul susţine că stimulentele financiare exercită o presiune indirectă asupra consiliilor locale, obligându-le să aleagă între păstrarea identităţii administrative a comunităţii şi accesul la resurse considerate indispensabile dezvoltării locale. În viziunea sa, această presiune ar lipsi amalgamarea de caracterul său autentic voluntar.

9. Referitor la articolul 54 din Constituţie, autorul consideră că diferenţa de tratament şi pretinsa ingerinţă în autonomia locală nu sunt proporţionale cu scopul urmărit de legislator.

10. În susţinerea acestei teze, autorul invocă mai multe elemente care, în opinia sa, demonstrează caracterul excesiv al mecanismului contestat.

11. În primul rând, autorul invocă caracterul integral al excluderii: unităţile administrativ-teritoriale care nu iniţiază amalgamarea nu beneficiază de stimulente din Fondul de amalgamare şi nu dispun, potrivit sesizării, de un mecanism alternativ sau compensatoriu. Autorul menţionează şi durata aplicării mecanismului, stabilită pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2030.

12. În al doilea rând, autorul susţine că transferurile destinate infrastructurii şi susţinerii bugetelor locale au o valoare substanţială, iar neacordarea lor comunităţilor neparticipante le-ar putea afecta capacitatea de a presta servicii publice de calitate. Din această perspectivă, amalgamarea voluntară s-ar transforma, în opinia sa, într-o constrângere economică indirectă.

13. În al treilea rând, autorul afirmă că o comunitate care decide, în exercitarea autonomiei sale, să nu se amalgameze nu poate fi dezavantajată financiar pentru această opţiune. Potrivit sesizării, mecanismul nu păstrează un echilibru just între promovarea amalgamării şi interesele comunităţilor care aleg să-şi menţină organizarea administrativă.

14. În fine, autorul invocă principiul solidarităţii financiare prevăzut de Legea nr.435 din 28 decembrie 2006 privind descentralizarea administrativă. El susţine că Fondul nu urmăreşte reducerea disparităţilor dintre unităţile administrativ-teritoriale în funcţie de necesităţile lor, ci sprijină o anumită opţiune de politică administrativă, indiferent de nivelul de dezvoltare al beneficiarilor.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

16. Curtea a notat că, potrivit articolului 25 alin.(1) litera i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, consiliile unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi şi al doilea posedă prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

17. Totodată, articolul 30 alin.(4) din Legea cu privire la Curtea Constituţională stabileşte că părţile îşi pot exercita drepturile procedurale personal sau prin reprezentant, iar participarea personală a unei părţi nu împiedică participarea reprezentantului său.

18. În prezenta cauză, dl Iacob Guja a depus sesizarea în numele Consiliului local Şestaci, în baza Deciziei acestuia nr.6.9 din 10 noiembrie 2025. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea este formulată de un subiect căruia legea îi conferă dreptul de sesizare (a se vedea, în acelaşi sens, DCC nr.108 din 11 iunie 2026, § 11).

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul de constituţionalitate al legilor şi hotărârilor Guvernului, în prezenta cauză a articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225/2023 şi capitolului VI din Metodologia aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.925/2023, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Obiectul sesizării îl constituie prevederile articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi ale capitolului VI din Metodologia de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 29 noiembrie 2023.

21. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 16 (egalitatea), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 109 (principiile de bază ale administrării publice locale) din Constituţie.

22. Curtea reaminteşte că, potrivit articolului 25 alin.(1) lit.i) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, consiliile unităţilor administrativ-teritoriale pot invoca articolul 109 din Constituţie, precum şi alte dispoziţii constituţionale care au legătură cu principiile protejate de acest articol. Prin urmare, articolele 16 şi 54 din Constituţie nu pot constitui, în prezenta cauză, parametri autonomi de control, ci pot fi avute în vedere numai în măsura în care argumentele întemeiate pe acestea demonstrează afectarea principiilor administraţiei publice locale (DCC nr.108 din 11 iunie 2026, §§ 15-17).

23. Cu privire la articolul 109 din Constituţie, Curtea reţine că autonomia locală presupune dreptul unităţilor administrativ-teritoriale de a-şi realiza priorităţile comunităţii fără un amestec nejustificat al autorităţilor centrale şi include o componentă financiară. Totuşi, nu orice măsură economică referitoare la autorităţile locale face incident acest principiu. Este necesar ca măsura contestată să afecteze domenii sau resurse esenţiale pentru stabilitatea financiară şi exercitarea atribuţiilor locale (HCC nr.27 din 14 septembrie 2021, § 40; DCC nr.155 din 28 octombrie 2021, §§ 22-23).

24. Curtea observă că Legea nr.225/2023 reglementează principiile, condiţiile, criteriile şi procedurile de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale de nivelul întâi, precum şi competenţele autorităţilor centrale şi locale şi formele de susţinere a acestui proces.

25. În privinţa formelor de susţinere, articolul 15 din Lege prevede acordarea suportului informaţional, organizatoric şi metodologic, iar articolul 16 instituie un mecanism distinct de suport financiar pentru pregătirea şi realizarea amalgamării voluntare.

26. Autorul pretinde că rezervarea stimulentelor financiare unităţilor administrativ-teritoriale care au iniţiat sau au finalizat amalgamarea afectează autonomia unităţilor care au ales să nu participe la acest proces.

27. Curtea reţine că Fondul de amalgamare voluntară a localităţilor este instituit pentru perioada 1 ianuarie 2024 - 31 decembrie 2030, iar mijloacele sale sunt destinate exclusiv: pregătirii procesului de amalgamare voluntară, dezvoltării infrastructurii unităţilor administrativ-teritoriale amalgamate şi susţinerii bugetelor acestora. Caracterul condiţionat al transferurilor cu destinaţie specială rezultă şi din Legea privind finanţele publice locale.

28. În baza articolului 16 alin.(4) din Lege, Guvernul a stabilit prin Hotărârea nr.925/2023 modalitatea de repartizare a stimulentelor financiare. Capitolul VI din Metodologie reglementează condiţiile, formulele de calcul, destinaţiile şi procedura de acordare a transferurilor aferente procesului de amalgamare voluntară.

29. Curtea constată că fiecare categorie de transfer este reglementată în funcţie de scopul său, cuantumul fiind calculat pe baza unor criterii prestabilite, inclusiv numărul populaţiei, iar utilizarea mijloacelor fiind limitată la destinaţiile prevăzute de Metodologie.

30. Aşadar, scopul mecanismului contestat, astfel cum rezultă din articolul 16 alin.(1) din Lege, constă în susţinerea procesului de amalgamare voluntară şi a unităţilor administrativ-teritoriale rezultate din acest proces.

31. Fondul de amalgamare voluntară nu reprezintă un mecanism general de finanţare a tuturor unităţilor administrativ-teritoriale şi nici o componentă a sistemului ordinar de echilibrare bugetară. El este un instrument financiar special, temporar şi afectat unui scop determinat: susţinerea iniţierii, pregătirii şi realizării procesului de amalgamare voluntară.

32. Cu privire la incidenţa articolului 109 din Constituţie, autorul nu a demonstrat în ce mod neacordarea acestor stimulente afectează resursele ordinare ale localităţii, capacitatea acesteia de a-şi exercita atribuţiile legale sau stabilitatea financiară a bugetului local.

33. Totodată, procesul reglementat de Lege şi de Metodologie are un caracter voluntar, decizia de iniţiere, participare sau neparticipare aparţinând consiliilor locale. Normele contestate nu instituie obligaţia de amalgamare, nu prevăd o sancţiune pentru refuz şi nu reduc, prin ele însele, resursele acordate potrivit regimului general de finanţare locală. Existenţa unui stimulent financiar destinat unei politici publice nu echivalează, în lipsa unor elemente concrete, cu o constrângere neconstituţională.

34. De asemenea, diferenţa de tratament criticată are o legătură directă cu obiectul şi destinaţia Fondului. Unităţile participante îşi asumă activităţi, costuri şi responsabilităţi specifice amalgamării, în timp ce unităţile neparticipante nu suportă aceste sarcini. Prin urmare, autorul nu a demonstrat, prima facie, caracterul arbitrar al criteriului de eligibilitate.

35. Curtea mai observă că autorul contestă capitolul VI din Metodologie în întregime, deşi argumentele sale se referă doar la condiţia de eligibilitate pentru stimulentele financiare. Sesizarea nu explică pretinsa neconstituţionalitate a fiecărei dispoziţii procedurale, a formulelor de calcul sau a destinaţiilor reglementate de acest capitol. O contestare globală, nesusţinută prin critici individualizate, nu poate declanşa controlul de constituţionalitate asupra tuturor prevederilor capitolului VI.

36. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că autorul nu a demonstrat incidenţa articolului 109 din Constituţie şi nu a formulat o critică veritabilă de neconstituţionalitate în privinţa tuturor dispoziţiilor contestate. Prin urmare, sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi 140 din Constituţie, precum şi a articolelor 27 alin.(2) şi (3) lit.f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea depusă de Consiliul local al satului Şestaci, raionul Şoldăneşti, reprezentat de dl Iacob Guja, primarul satului Şestaci, privind controlul constituţionalităţii articolului 16 alin.(2) din Legea nr.225 din 31 iulie 2023 cu privire la amalgamarea voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale şi a capitolului VI din Metodologia de amalgamare voluntară a unităţilor administrativ-teritoriale, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr.925 din 29 noiembrie 2023.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.