Decizie nr.126 din 30.07.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.271b/2025 privind interpretarea articolelor 60 alin.(1), 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140/1 din Constituţie (procedurile care vizează aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.271b/2025 privind interpretarea articolelor 60

alin. (1), 72 alin. (3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie

(procedurile care vizează aderarea la tratatele constitutive şi la actele

de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene)

nr. 126  din  30.07.2026

 (în vigoare 30.07.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 359-362 art.138 din 06.08.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Maria Arhir, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 decembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 iulie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află o sesizare privind interpretarea articolelor 60 alin.(1) şi 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie, depusă la Curtea Constituţională la 24 decembrie 2025, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie şi 4 alin.(1) lit.b), 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de dl Dinu Plîngău, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării îi solicită Curţii să interpreteze articolele 60 alin.(1) şi 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie şi să răspundă la următoarele întrebări:

"a) Se consideră încălcate normele din Constituţie, dacă prin lege organică vor fi adoptate/ratificate actele ce vizează aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi la actele de revizuire a acestor tratate?

b) Este necesar şi/sau obligatoriu ca actele de aderare la Uniunea Europeană să fie adoptate în cadrul unui referendum constituţional sau în Parlament cu o majoritate de cel puţin două treimi din voturile tuturor deputaţilor?

c) În sensul prevederilor articolelor 72 alin.(3) lit.p) şi 140¹ alin.(2) din Constituţie, dacă după intrarea în vigoare pentru Republica Moldova a tratatelor constitutive şi/sau a normelor juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, dispoziţiile contrare din Constituţia Republicii Moldova urmează a fi modificate doar printr-o lege constituţională sau, în lipsa unei majorităţi constituţionale, dispoziţiile contrare din legile autohtone în raport cu cele ale acquis-ului comunitar ar putea fi ajustate/modificate inclusiv printr-o lege organică?"

ÎN FAPT

3. Prin Avizul Curţii Constituţionale nr.1 din 16 aprilie 2024, Curtea a examinat iniţiativa de revizuire a Constituţiei prin referendum republican constituţional şi a constatat că proiectul de lege constituţională respectă limitele materiale ale revizuirii prevăzute de Constituţie, subliniind că integrarea în Uniunea Europeană şi stabilirea priorităţii normelor juridice obligatorii ale Uniunii nu echivalează cu o renunţare la suveranitatea statului, ci reprezintă o formă de exercitare a acesteia în cadrul ordinii juridice europene.

4. La 20 octombrie 2024 a avut loc referendumul republican constituţional privind modificarea Constituţiei Republicii Moldova în vederea aderării la Uniunea Europeană, iniţiat de Parlament.

5. La 31 octombrie 2024, prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.24, Curtea a confirmat rezultatele referendumului republican constituţional din 20 octombrie 2024 şi a constatat intrarea în vigoare a Legii constituţionale de modificare a Constituţiei Republicii Moldova la data publicării în Monitorul Oficial a hotărârii respective a Curţii.

6. Ca urmare a modificărilor constituţionale operate prin Legea nr.244 din 20 octombrie 2024, Preambulul Legii Supreme a fost completat cu noi alineate, prin care, pe de o parte, s-a reconfirmat identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi ireversibilitatea parcursului european al Republicii Moldova, iar, pe de altă parte, s-a declarat integrarea în Uniunea Europeană drept obiectiv strategic al Republicii Moldova. De asemenea, prin aceeaşi Lege, Constituţia a fost completată cu articolul 140¹, potrivit căruia aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică, iar, ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene, au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.

7. În acest context, autorul sesizării a solicitat interpretarea prevederilor articolelor 60 alin.(1) şi 72 alin.(3) lit.p) din Constituţie coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie, invocând necesitatea clarificării procedurilor constituţionale aferente aderării la tratatele constitutive ale Uniunii Europene şi a raportului dintre dreptul Uniunii Europene şi dreptul naţional.

A. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 60

Parlamentul, organ reprezentativ suprem şi legislativ

"(1) Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului Republicii Moldova şi unica autoritate legislativă a statului.

[…]."

Articolul 72

Categorii de legi

"[…]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[…],

p) celelalte domenii pentru care, în Constituţie, se prevede adoptarea de legi organice;

[…]."

Articolul 140¹

Aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire

a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene

"(1) Aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, se stabileşte de Parlament prin lege organică.

(2) Ca urmare a aderării, prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi celelalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene au prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

9. Autorul sesizării susţine că modificările constituţionale operate prin Legea nr.244 din 20 octombrie 2024, prin care a fost instituit articolul 140¹ din Constituţie privind aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, generează neclarităţi referitoare la competenţa Parlamentului şi la procedurile juridice aplicabile acestui proces.

10. În opinia sa, articolele 60 alin.(1) şi 72 alin.(3) lit.p) din Constituţie impun ca aderarea la tratatele constitutive şi la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene să fie reglementată prin lege organică, în cadrul unor proceduri clare şi previzibile, care să respecte principiul suveranităţii naţionale şi rolul Parlamentului ca unică autoritate legislativă.

11. Autorul sesizării invocă Avizul Curţii Constituţionale nr.1 din 16 aprilie 2024, prin care s-a reţinut că aderarea la Uniunea Europeană nu echivalează cu o renunţare la suveranitate, ci presupune delegarea limitată a unor competenţe către instituţiile Uniunii Europene, în cadrul ordinii constituţionale interne.

12. În concluzie, autorul îi solicită Curţii să interpreteze articolele 60 alin.(1), 72 alin.(3) lit.p) şi 140¹ din Constituţie pentru a clarifica limitele competenţei Parlamentului în materie de aderare la Uniunea Europeană, natura juridică a actelor de aderare şi raportul dintre dreptul naţional şi dreptul Uniunii Europene.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

14. Potrivit articolului 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, sesizarea privind interpretarea Constituţiei ţine de competenţa sa ratione materiae.

15. Articolul 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională îi acordă deputatului din Parlament prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

16. Curtea reţine că autorul sesizării solicită interpretarea articolelor 60 alin.(1), 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie. În acest sens, autorul a formulat 3 întrebări, menţionate la § 2 supra.

17. Din analiza conţinutului sesizării, Curtea observă că întrebările formulate vizează, în esenţă, modul concret de realizare a procedurilor de aderare la Uniunea Europeană, rolul Parlamentului şi raportul dintre dreptul naţional şi actele juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene.

18. Curtea reaminteşte că necesitatea interpretării Constituţiei trebuie să rezulte din caracterul incert şi ambiguu al dispoziţiilor constituţionale. Prezentarea unor situaţii ipotetice sau formularea unor întrebări, fără argumentarea pretinsei neclarităţi a Constituţiei, nu este suficientă pentru iniţierea procesului de interpretare (a se vedea DCC nr.98 din 6 august 2020, §§ 12-13; DCC nr.144 din 17 decembrie 2020, §§ 11-12; DCC nr.16 din 2 februarie 2021, § 11; DCC nr.160 din 29 noiembrie 2022, § 10).

19. În prezenta cauză, autorul sesizării nu demonstrează, printr-o argumentare raportată la fiecare normă invocată, în ce măsură acestea sunt neclare şi reclamă o interpretare din partea Curţii. Necesitatea interpretării este justificată de către autorul sesizării printr-o opinie separată la o hotărâre a Curţii Constituţionale şi prin declaraţiile unui funcţionar guvernamental, iar întrebările formulate privesc, în realitate, mecanismele legislative şi procedurale de punere în aplicare a articolului 140¹ din Constituţie.

20. În subsidiar, Curtea reaminteşte că cadrul constituţional privind aderarea la Uniunea Europeană a fost analizat în Hotărârea nr.24 din 31 octombrie 2024 şi în Avizul nr.1 din 16 aprilie 2024. Aceste acte jurisdicţionale au stabilit că aderarea la Uniunea Europeană, precum şi prioritatea dreptului Uniunii Europene sunt compatibile cu principiile suveranităţii şi ordinii constituţionale a Republicii Moldova.

21. În aceste condiţii, Curtea constată că sesizarea nu evidenţiază o incertitudine a normelor constituţionale invocate, ci solicită clarificări privind aplicarea lor în proceduri şi situaţii viitoare, fapt care excedează competenţei Curţii Constituţionale de interpretare a Constituţiei.

22. Aşadar, Curtea nu va da curs solicitării de interpretare a articolelor 60 alin.(1), 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.b), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) lit.f) şi 37 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a pct.30 lit.f) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, aprobat prin Decizia Curţii Constituţionale nr.AG-1 din 27 mai 2025, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind interpretarea articolelor 60 alin.(1), 72 alin.(3) lit.p) coroborate cu articolul 140¹ din Constituţie, depusă de dl deputat în Parlament Dinu Plîngău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.