Decizie nr.144 din 17.12.2020 de inadmisibilitate a sesizării nr.108b/2020 privind interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie (mandatul deputaţilor)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a  sesizării nr. 108b/2020 privind

 interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie

(mandatul deputaţilor)

nr. 144  din  17.12.2020

 (în vigoare 17.12.2020) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 372-382 art. 202 din 31.12.2020

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenta:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 4 iulie 2020,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 17 decembrie 2020 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie, depusă de dl Serghei Sîrbu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Sesizarea a fost depusă la Curtea Constituţională pe 4 iulie 2020, în baza articolului 135 alin.(1) litera b) din Constituţie.

3. Autorul sesizării îi solicită Curţii Constituţionale interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie prin oferirea unui răspuns la următoarele întrebări:

"1. În sensul articolelor 68 şi 71 din Constituţie, se poate ca unui deputat să-i fie impus să-şi depună mandatul de deputat în cazul părăsirii fracţiunii parlamentare din care face parte şi/sau apariţiei divergenţelor de opinii şi viziuni?

2. În sensul articolului 71 din Constituţie, sunt considerate persecuţii ale deputatului intimidările, presiunile, protestele cu scopul de a-l determina să renunţe la mandatul de deputat pe motivul că are opinii divergente şi/sau a părăsit fracţiunea parlamentară?

3. Care este valoarea juridică a actului Parlamentului prin care s-a luat act de cererea de renunţare la mandatul de deputat şi poate acesta fi considerat nul în cazul în care există dubii rezonabile că cererea de renunţare la mandat este depusă în urma exercitării presiunilor faţă de deputat şi nu există posibilitatea obiectivă de a verifica dacă voinţa deputatului în momentul semnării cererii a fost cu adevărat liberă şi neinfluenţată de nimeni?

4. În sensul respectării articolelor 69 şi 71 din Constituţie, este obligat Parlamentul Republicii Moldova să suspende procesul de declarare a vacanţei mandatului de deputat şi să întreprindă măsuri suplimentare de verificare, inclusiv prin audierea personală a deputatului, în cazul în care există dubii rezonabile că cererea de renunţare la mandat este depusă în urma exercitării presiunilor faţă de deputat?

5. În sensul articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie, în ce măsură Parlamentul Republicii Moldova poate restricţiona, prin măsuri legislative sau prin alte măsuri, drepturile deputatului în Parlament, să impună un tratament diferenţiat sau alte restricţii în caz de părăsire a fracţiunii din care face parte, în caz de divergenţe de opinii şi votare diferită cu partidul sau fracţiunea parlamentară din care face sau a făcut parte?"

Legislaţia pertinentă

4. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 68

Mandatul reprezentativ

(1) În exercitarea mandatului, deputaţii sunt în serviciul poporului.

(2) Orice mandat imperativ este nul.

Articolul 69

Mandatul deputaţilor

(1) Deputaţii intră în exerciţiul mandatului sub condiţia validării.

(2) Calitatea de deputat încetează la data întrunirii legale a Parlamentului nou ales, în caz de demisie, de ridicare a mandatului, de incompatibilitate sau de deces.

Articolul 71

Independenţa opiniilor

"Deputatul nu poate fi persecutat sau tras la răspundere juridică pentru voturile sau pentru opiniile exprimate în exercitarea mandatului."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

5. Solicitând o interpretare din partea Curţii, autorul sesizării menţionează că, pe 30 iunie 2020, dl Ştefan Gaţcan, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, a depus o declaraţie la Secretariatul Parlamentului, în care a menţionat că părăseşte fracţiunea parlamentară a Partidului Socialiştilor şi se alătură grupului parlamentar "PRO MOLDOVA". Autorul sesizării mai menţionează că după depunerea declaraţiei respective dl Ştefan Gaţcan a fost supus intimidărilor şi presiunilor din partea persoanelor asociate Partidului Socialiştilor, cu scopul de a-l determina să demisioneze. Mai mult, pentru o perioadă de timp, dl Ştefan Gaţcan a dispărut.

6. În acest context, autorul sesizării consideră că articolele 68, 69 şi 71 din Constituţie, referitoare la mandatul de deputat şi independenţa acestuia, trebuie interpretate în sensul în care nu ar permite ca Parlamentul să-i ridice mandatul de deputat dacă există bănuieli rezonabile că cererea de renunţare la mandatul de deputat a fost depusă sub presiune.

B. Aprecierea Curţii

7. Examinând admisibilitatea sesizării, Curtea constată următoarele.

8. Articolele 25 lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi 38 alin.(1) lit.g) din Codul jurisdicţiei constituţionale îi conferă deputatului din Parlamentul Republicii Moldova prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

9. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.b) din Constituţie, interpretarea Constituţiei ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

10. Curtea observă că obiectul sesizării îl constituie interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie.

11. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că scopul oricărei interpretări a normelor constituţionale este să asigure unitatea şi perceperea corectă a conţinutului şi sensului lor autentic. Interpretarea oficială este obligatorie în cazurile în care incertitudinea nu poate fi soluţionată printr-o altă procedură jurisdicţională. Necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin esenţa problemei de drept rezultată din caracterul neuniform al dispoziţiilor constituţionale. Având în vedere importanţa interpretării dispoziţiilor constituţionale, Curtea Constituţională tratează sesizările din această categorie cu o exigenţă deosebită (DCC nr.69 din 27 iunie 2017, § 22-23; DCC nr.125 din 15 decembrie 2017, §§ 19-20; DCC nr.96 din 6 august 2020, § 8; DCC nr.98 din 6 august 2020, § 12-13).

12. Astfel, Curtea constată că deşi autorul sesizării a solicitat interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie, el nu a demonstrat, printr-o argumentare separată raportată la fiecare normă invocată, în ce măsură acestea sunt neclare şi reclamă o interpretare din partea Curţii. De altfel, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că necesitatea interpretării trebuie să fie confirmată prin caracterul incert şi neuniform al dispoziţiilor constituţionale (a se vedea DCC nr.69 din 27 iunie 2017, § 22; DCC nr.125 din 15 decembrie 2017, § 19; DCC nr.96 din 6 august 2020, § 8; DCC nr.98 din 6 august 2020, § 12). Prezentarea unor situaţii ipotetice, fără argumentarea pretinsei neclarităţi a Constituţiei, nu este suficientă pentru iniţierea procesului de interpretare a Constituţiei de către Curte.

13. Aşadar, având în vedere faptul că autorul sesizării a solicitat interpretarea Constituţiei prin prisma unor situaţii de fapt şi nu a îndeplinit cerinţa motivării caracterului incert şi neuniform al dispoziţiilor constituţionale, Curtea reţine că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi a articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind interpretarea articolelor 68, 69 şi 71 din Constituţie, depusă de dl Serghei Sîrbu, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.