Decizie nr.128 din 10.10.2024 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.89g/2024, nr.179g/2024 şi nr.189g/2024 privind excepţiile de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 1 alineatele (1), (2) şi din articolul 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova (condiţia riscului mediu sau redus de recidivă în cazul aplicării amnistiei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr. 89g/2024, nr. 179g/2024 şi nr. 189g/2024

privind  excepţiile de  neconstituţionalitate  a unor prevederi din articolul 1

alineatele (1), (2) şi din articolul 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021

privind amnistia în legătură cu aniversarea  a XXX-a de la proclamarea

independenţei  Republicii  Moldova

(condiţia riscului mediu sau redus de

recidivă  în cazul aplicării amnistiei)

nr. 128  din  10.10.2024

 (în vigoare 10.10.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 506-508 art.184 din 05.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dorin Casapu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 15 aprilie 2024, 6 septembrie 2024 şi 26 septembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" din articolul 1 alineatul (1), a textului "Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei" din alineatul (2) din acelaşi articol şi a articolului 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ridicate de dl avocat Ilie Gîlca, în interesele dnei Ilona Putinica, în dosarul nr.21r-1777/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, în interesele dnei Efimia Ciubotaru, în dosarul nr.21ji-155/2024, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central, şi în interesele dnei Natalia Timuş, în dosarul nr.21ji-107/2024, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de dnii Alexandru Spoială, Denis Băbălău şi dna Silvia Gîrbu, judecători de la Curtea de Apel Chişinău, şi de dna Natalia Berbec, judecătoare la Judecătoria Hânceşti, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, conexarea lor într-un singur dosar, atribuindu-i numărul 89g/2024.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

4. Circumstanţele litigiilor principale, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiilor, pot fi rezumate după cum urmează.

Dosarul nr.21r-1777/2022 (sesizarea nr.89g/2024)

5. La 29 iulie 2022, dl avocat Ilie Gîlca a formulat o cerere către comisia specială a penitenciarului în care dna Ilona Putinica îşi executa pedeapsa cu închisoarea, cu solicitarea de evaluare a acesteia şi înaintarea demersului în instanţa de judecată pentru aplicarea amnistiei.

6. La 30 august 2022, comisia specială a respins cererea dlui avocat, pentru că dna Ilona Putinica prezenta un risc ridicat de recidivă.

7. Dl avocat a formulat un demers în instanţa de judecată de aplicare a amnistiei în privinţa dnei Ilona Putinica, în care a criticat constatarea comisiei cu privire la riscul ridicat de recidivă stabilit în privinţa dnei Ilona Putinica de psihologul instituţiei penitenciare.

8. Printr-o încheiere din 28 septembrie 2022, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a aplicat amnistia în privinţa dnei Ilona Putinica, fiindu-i redusă pedeapsa cu o treime. În motivarea încheierii, instanţa de judecată a făcut referire la riscul mediu de recidivă al dnei Ilona Putinica. Procurorul şi administraţia penitenciarului au contestat încheierea cu recurs.

9. În cadrul şedinţei, dl avocat Ilie Gîlca a ridicat, în interesele dnei Ilona Putinica, excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" din articolul 1 alineatul (1), a textului "Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei" din alineatul (2) din acelaşi articol şi a articolului 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

10. Printr-o încheiere din 20 noiembrie 2023, Curtea de Apel Chişinău a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.21ji-155/2024 (sesizarea nr.179g/2024)

11. La 1 februarie 2023, dl avocat Ilie Gîlca a formulat o cerere către comisia specială a penitenciarului în care dna Efimia Ciubotaru urma să continue executarea pedepsei cu închisoarea, cu solicitarea de evaluare a acesteia şi înaintarea demersului în instanţa de judecată pentru aplicarea amnistiei.

12. La 14 februarie 2023, comisia specială a respins cererea formulată.

13. Avocatul a formulat un demers în instanţa de judecată de aplicare a amnistiei în privinţa dnei Efimia Ciubotaru.

14. Printr-o încheiere din 14 iunie 2023, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a aplicat amnistia în privinţa dnei Efimia Ciubotaru, acesteia fiindu-i redusă pedeapsa cu o treime. În motivarea încheierii, instanţa de judecată a făcut referire la riscul de recidivă redus şi caracterizarea pozitivă a dnei Efimia Ciubotaru. Procurorul şi administraţia penitenciarului au contestat încheierea cu recurs.

15. Printr-o decizie din 27 mai 2024 a Curţii de Apel Chişinău au fost admise recursurile formulate, a fost casată încheierea primei instanţe şi a fost dispusă rejudecarea cauzei de instanţa de fond, de un alt complet de judecată.

16. În cadrul şedinţei, dl avocat Ilie Gîlca a ridicat, în interesele dnei Efimia Ciubotaru, excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" din articolul 1 alineatul (1), a textului "Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei" din alineatul (2) din acelaşi articol şi a articolului 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

17. Printr-o încheiere din 29 august 2024, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.21ji-107/2024 (sesizarea nr.189g/2024)

18. La 21 septembrie 2022, comisia specială a penitenciarului în care dna Natalia Timuş îşi executa pedeapsa cu închisoarea a decis de a nu formula un demers cu privire la aplicarea amnistiei, pentru că aceasta avea un comportament negativ în timpul executării pedepsei.

19. La 29 septembrie 2022 şi la 9 noiembrie 2022, dna Natalia Timuş şi dl avocat Ilie Gîlca au formulat cereri în instanţa de judecată de aplicare a amnistiei în privinţa dnei Natalia Timuş.

20. Printr-o încheiere din 30 noiembrie 2022, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a aplicat amnistia în privinţa dnei Natalia Timuş, acesteia fiindu-i redusă pedeapsa cu o cincime, ce a dus la eliberarea acesteia din penitenciar. În motivarea încheierii, instanţa de judecată a făcut referire la caracterizarea pozitivă a dnei Natalia Timuş. Administraţia penitenciarului a contestat încheierea cu recurs.

21. Printr-o decizie din 4 martie 2024 a Curţii de Apel Chişinău a fost admis recursul formulat, a fost casată încheierea primei instanţe şi a fost dispusă rejudecarea cauzei de instanţa de fond, de un alt complet de judecată. În motivarea deciziei, instanţa de apel a menţionat că prima instanţă nu a ţinut cont de riscul de recidivă mediu şi caracterizarea negativă a dnei Natalia Timuş.

22. În cadrul şedinţei, dl avocat Ilie Gîlca a ridicat, în interesele dnei Natalia Timuş, excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" din articolul 1 alineatul (1), a textului "Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei" din alineatul (2) din acelaşi articol şi a articolului 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

23. Printr-o încheiere din 23 septembrie 2024, Judecătoria Hânceşti, sediul central, a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

24. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 66

Atribuţiile de bază a Parlamentului

"Parlamentul are următoarele atribuţii de bază:

a) adoptă legi, hotărâri şi moţiuni;

[...]

p) adoptă acte privind amnistia;

[...]."

Articolul 72

Categoriile de legi

"1) Parlamentul adoptă legi constituţionale, legi organice şi legi ordinare.

[...]

(3) Prin lege organică se reglementează:

[...]

n) infracţiunile, pedepsele şi regimul executării acestora;

o) acordarea amnistiei şi graţierii;

[...]."

25. Prevederile relevante ale Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 1

"(1) Prezenta lege se aplică condiţionat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probaţiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidenţa prevederilor art.2–5, 7, 8.

(2) Aplicarea amnistiei faţă de persoanele condamnate se decide de comisiile speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate (în continuare – comisii speciale), instituite, în acest sens, în cadrul fiecărei instituţii care pune în executare pedeapsa, din reprezentanţi ai Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi ai Inspectoratului Naţional de Probaţiune. Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei.

[...]

(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanţa de judecată privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială."

Articolul 13

"Ministerul Justiţiei, în termen de 15 zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, va aproba Regulamentul-cadru de activitate a comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiilor de neconstituţionalitate

26. Autorul sesizărilor menţionează că prevederile contestate nu corespund criteriilor calităţii legii, pentru că Parlamentul i-a delegat în mod neconstituţional Ministerului Justiţiei atribuţii de reglementare în domeniul politicii penale şi al amnistiei, pentru crearea comisiilor speciale în cadrul penitenciarelor şi aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea acestor comisii. În acest sens, Parlamentul putea să delege atribuţiile în discuţie doar Guvernului, nu şi unui minister.

27. Autorul excepţiilor afirmă că Regulamentul-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei, în afară de norme de procedură conţine şi norme penale care nu se regăsesc într-o lege penală, e.g., noţiunile risc de recidivă, risc de recidivă ridicat, mediu şi scăzut, factori criminogeni, factori statici, factori dinamici, factori situaţionali, factori protectivi.

28. De asemenea, autorul excepţiilor consideră că textul "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" este imprevizibil şi neclar, nefiind definită noţiunea riscului de recidivă în legea cu privire la amnistie sau într-o altă lege penală. Totodată, legea nu prevede un mecanism care i-ar permite condamnatului să conteste evaluarea psihologică din cadrul penitenciarului, să solicite să fie evaluat de un psiholog independent sau să recuze psihologul care efectuează evaluarea sa.

29. În acest sens, autorul excepţiilor consideră că textele de lege contestate creează incertitudine la aplicarea amnistiei, deoarece lasă loc de abuzuri în acest proces.

30. În opinia autorului sesizărilor, prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 20, 22, 23, 26, 66 şi 72 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

31. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

32. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

33. Curtea observă că excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocatul unor părţi în procese. Astfel, sesizările sunt formulate de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

34. Curtea reţine că prevederile articolului 1 alineatele (1) şi (2) din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 au făcut obiectul examinării Curţii Constituţionale, însă prin prisma altor critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.146 din 31 octombrie 2023; DCC nr.57 din 4 iunie 2024). Totuşi, de principiu, această situaţie nu poate să constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În astfel de cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.144 din 31 octombrie 2023, § 17).

35. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze în care se examinează în primă instanţă şi în procedura recursului demersurile privind aplicarea amnistiei pe baza Legii nr.243 din 24 decembrie 2021. Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauzele în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate.

36. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autor. Astfel, Curtea va examina dacă situaţiile prezentate ridicate de autorul sesizării fac incidente dispoziţiile constituţionale invocate (a se vedea DCC nr.125 din 5 octombrie 2023, § 19).

37. Autorul excepţiilor susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 66 (atribuţiile de bază ale Parlamentului) şi 72 (categoriile de legi) din Constituţie.

38. Cu privire la articolele 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie, Curtea reaminteşte că acestea nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.90 din 25 iulie 2023, § 19).

39. Cu privire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea a reţinut că acesta garantează, la fel ca prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (a se vedea HCC nr.39 din 21 decembrie 2021, § 20; DCC nr.146 din 31 octombrie 2023, § 39).

40. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a considerat că eşecul de a aplica legislaţia privind amnistia (chiar dacă amnistia poate conduce la anularea condamnării) nu constituie o condamnare pe baza legii penale şi nu vizează condiţiile în care acuzatul a fost condamnat (în special, legalitatea pedepsei sau principiul neretroactivităţii legii penale). Prin urmare, această chestiune nu intră în câmpul de aplicare al articolului 7 din Convenţie (a se vedea Montcornet de Caumont v. Franţa (dec.), 13 mai 2003). Aşadar, articolul 22 din Constituţie nu este incident.

41. Referitor la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiilor a afirmat că legea nu prevede un mecanism care i-ar permite condamnatului să conteste evaluarea psihologică din cadrul penitenciarului, să fie evaluat de un psiholog independent care nu face parte din administraţia penitenciarului sau să recuze psihologul care efectuează evaluarea sa.

42. Curtea observă că prin anexa nr.6 la Regulamentul-cadru de activitate al comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate, adoptat, pe baza articolelor 1 alin.(2) şi 13 din Legea contestată prin Ordinul ministrului justiţiei nr.44 din 18 februarie 2022, este reglementată procedura şi metodologia evaluării riscului de recidivă.

43. Astfel, metoda de evaluare a riscului de recidivă reprezintă o evaluare individualizată a factorilor de personalitate şi situaţionali consideraţi a fi relevanţi în apariţia comportamentelor riscante şi a interacţiunii dintre aceşti factori, pentru înţelegerea factorilor de risc, prin stabilirea trăsăturilor de personalitate semnificative, care predispun persoana la manifestarea unui comportament riscant pentru săvârşirea de infracţiuni. În procesul de evaluare a riscului de recidivă, psihologul analizează dosarul personal al condamnatului şi realizează interviuri pe parcursul mai multor şedinţe pentru a colecta informaţii relevante. Psihologul poate aplica teste şi chestionare pentru a identifica factorii de risc şi stabileşte nivelul riscului de recidivă, pe care îl înregistrează într-un formular de evaluare psihosocială. Rezultatele evaluării sunt prezentate condamnatului, care le confirmă prin semnătură, iar în cazul unui refuz, se fac menţiunile de rigoare. Fişa de evaluare este prezentată apoi comisiei speciale, care îl poate audia pe condamnat şi unde acesta poate prezenta dovezi şi poate fi asistat de un apărător. Comisia specială poate solicita reevaluarea dacă sunt necesare clarificări (a se vedea punctele 13 lit.b), 34 din Regulamentul-cadru şi capitolele II - IV din anexa nr.6 la acest regulament).

44. În acest context, deşi nu este prevăzut în mod expres dreptul condamnatului de a contesta evaluarea psihologică şi riscul de recidivă stabilit, în cazul în care comisia specială refuză aplicarea amnistiei, articolul 1 alin.(6) din Legea contestată şi articolul 272 din Codul de executare îi oferă condamnatului dreptul să formuleze personal sau prin intermediul unui avocat un demers în instanţa de judecată pentru examinarea posibilităţii aplicării amnistiei.

45. Demersul privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei se soluţionează de către instanţa de judecată conform articolelor 471 şi 472 din Codul de procedură penală. Potrivit alin.(3) din articolul 471 din Codul de procedură penală, participarea condamnatului la şedinţa de judecată în care se soluţionează liberarea de pedeapsă pe baza amnistiei sau stingerii executării pedepsei este obligatorie. Mai mult, încheierea instanţei de judecată poate fi atacată cu recurs potrivit articolului 472 din Codul de procedură penală (a se vedea DCC nr.146 din 31 octombrie 2023, § 35). De asemenea, condamnatul poate să-şi apere interesele prin intermediul apărătorului, iar în cazul examinării demersului în lipsa condamnatului, prezenţa apărătorului este obligatorie (a se vedea articolul 471 alin.(4) din Codul de procedură penală).

46. Conform punctelor 8 şi 12 din Regulamentul-cadru, în calitate de membru desemnat al comisiei speciale, psihologul instituţiei penitenciare are obligaţia să-şi desfăşoare activitatea cu respectarea regimului juridic privind conflictul de interese şi să se abţină de la examinarea cauzei dacă (i) este soţ, rudă sau afin până la gradul al IV-lea inclusiv cu condamnatul cazul căruia este examinat; (ii) are un interes patrimonial, direct sau indirect, în soluţionarea cauzei; (iii) există alte circumstanţe care pun la îndoială rezonabilă imparţialitatea membrului comisiei speciale.

47. De altfel, existenţa unor sentimente de neîncredere din partea deţinuţilor privind o legătură strânsă dintre comisiile din cadrul penitenciarului şi administraţia penitenciarului poate fi inevitabilă, însă aceasta nu este suficientă pentru a stabili lipsa "independenţei" unei astfel de comisii (a se vedea Campbell şi Fell v. Regatul Unit, 28 iunie 1984, §§ 81-82).

48. În acest context, deşi în jurisprudenţa sa Curtea Europeană a susţinut în mod constant că articolul 6 din Convenţie nu este aplicabil procedurilor referitoare la condiţiile de aplicare a amnistiei (a se vedea Montcornet de Caumont v. Franţa (dec.), 13 mai 2003), Curtea observă că legislatorul i-a oferit condamnatului care pretinde aplicarea amnistiei şi nu este de acord cu soluţia unei comisii speciale, care poate avea la bază şi evaluarea psihologică a riscului de recidivă, dreptul de a se adresa unei instanţe de judecată independente şi imparţiale, care are competenţa deplină de a verifica corectitudinea evaluării la care a fost supus acesta şi posibilitatea aplicării amnistiei în privinţa sa. Totodată, această persoană are posibilitatea să conteste cu recurs soluţia instanţei de judecată. Prin urmare, persoana dispune de suficiente garanţii care asigură exercitarea drepturilor de acces liber la justiţie şi la apărare. Astfel, nu există o aparenţă de încălcare a articolelor 20 şi 26 din Constituţie.

49. Invocând articolele 66 şi 72 din Constituţie, autorul sesizărilor afirmă că Parlamentul i-a delegat Ministerului Justiţiei atribuţii de a reglementa în domeniul politicii penale şi al amnistiei, pentru crearea comisiilor speciale în cadrul penitenciarelor şi aprobarea Regulamentului-cadru privind activitatea acestor comisii.

50. Curtea subliniază că dispoziţiile normative contestate din Regulament nu reprezintă norme penale substanţiale sau de acordare a amnistiei, în înţelesul articolului 72 alin.(3) literele n) şi o) din Constituţie.

51. Curtea reţine că pe baza articolului 72 alin.(3) lit.o) din Constituţie a fost adoptată Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

52. În acest sens, Curtea observă că articolele 1 alin.(2) şi 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova stabilesc competenţele Ministerului Justiţiei, i.e. crearea comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate, precum şi aprobarea Regulamentului-cadru de activitate al acestor comisii. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că, din perspectiva Constituţiei, este suficient dacă legislatorul deleagă unei autorităţi specializate competenţa reglementării detaliate a unor aspecte legate de un domeniu de activitate concret (a se vedea DCC nr.141 din 12 decembrie 2019, § 21).

53. Aşadar, Curtea reţine că textele de lege contestate nu conţin prevederi care i-ar permite Ministerului Justiţiei să legifereze acordarea amnistiei, aceasta rămânând competenţa exclusivă a Parlamentului, dar îi atribuie în competenţă adoptarea unui act normativ pentru executarea Legii nr.243 din 24 decembrie 2021.

54. Totodată, în privinţa criticilor privind imprevizibilitatea şi neclaritatea sintagmei "risc de recidivă mediu sau redus", Curtea menţionează că acest text este definit în mod clar în anexa nr.6 la Regulamentul-cadru, care reglementează şi criteriile care trebuie avute în vedere în procesul de evaluare psihologică a riscului de recidivă a condamnatului. Astfel, Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită în coroborare cu celelalte dispoziţii incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (DCC nr.171 din 8 decembrie 2022, § 24, DCC nr.93 din 1 august 2023, § 27). Aceste chestiuni vizează interpretarea şi aplicarea legii şi nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale, dar le revin, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.65 din 29 iunie 2023, § 21).

55. Pentru că nu s-a demonstrat incidenţa unui drept fundamental, Curtea constată că nici articolele 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.

56. Prin urmare, sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus" din articolul 1 alineatul (1), a textului "Comisiile speciale se instituie prin ordinul ministrului justiţiei şi activează în baza unui regulament-cadru aprobat prin ordinul ministrului justiţiei" din alineatul (2) din acelaşi articol şi a articolului 13 din Legea nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ridicate de dl avocat Ilie Gîlca, în interesele dnei Ilona Putinica, în dosarul nr.21r-1777/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, în interesele dnei Efimia Ciubotaru, în dosarul nr.21ji-155/2024, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central, şi în interesele dnei Natalia Timuş, în dosarul nr.21ji-107/2024, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.