Decizie nr.146 din 31.10.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.99g/2023 şi nr.201g/2023 privind excepţiile de neconsti-tuţionalitate a articolului 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova (condiţia caracterizării pozitive a condamnatului pentru aplicarea actului de amnistie)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.99g/2023 şi nr.201g/2023 privind

excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 1 alin.(1) din Legea

privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la

proclamarea independenţei Republicii  Moldova

(condiţia caracterizării pozitive a condamnatului

pentru aplicarea actului de amnistie)

nr. 146  din  31.10.2023

 (în vigoare 31.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 468-471 art.191 din 08.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 30 martie şi 24 august 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 31 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ridicate de dl avocat Mihai Garaba, în interesele dnei Dana Căpăţînă, în dosarul nr.21r-67/2023, şi, respectiv, de dl avocat Ilie Gâlcă, în interesele dnei Natalia Timuş, în dosarul nr.21r-2368/2022, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizările au fost trimise la Curtea Constituţională de două complete de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, formate din dnii Stelian Teleucă, Igor Mânăscurtă şi Sergiu Daguţa, şi, respectiv, dnii Alexandru Spoială, Denis Băbălău şi dna Silvia Gârbu, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor şi a motivelor care stau la baza criticilor de neconstituţionalitate, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, fiindu-i atribuit numărul 99g/2023.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Dosarul nr.21r-67/2023 (sesizarea nr.99g/2023)

4. La 8 iunie 2022, comisia specială a penitenciarului în care dna Căpăţână Dana îşi ispăşeşte pedepsea de 9 ani de închisoare a refuzat înaintarea demersului de aplicare a actului de amnistie în privinţa acesteia, pentru că a avut un comportament negativ pe parcursul executării pedepsei.

5. Prin încheierea Judecătoriei Hânceşti, sediul central, din 23 decembrie 2022, a fost respins demersul condamnatei Căpăţînă Dana privind reducerea la jumătate a pedepsei pe baza articolului 7 alin.(1) lit.f) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, deoarece dna Căpăţînă Dana a fost caracterizată negativ. Această încheiere a fost contestată cu recurs în faţa Curţii de Apel Chişinău.

6. La 27 februarie 2023, în cadrul şedinţei, dl avocat Mihai Garaba, în interesele dnei Căpăţînă Dana, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

7. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, completul de judecători format din dnii Stelian Teleucă, Igor Mânăscurtă şi Sergiu Daguţa de la Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.21r-2368/2022 (sesizarea nr.201g/2023)

8. La 29 septembrie 2022, comisia specială a penitenciarului în care dna Timuş Natalia îşi ispăşeşte pedeapsa de 15 ani de închisoare a refuzat înaintarea demersului de aplicare a actului de amnistie în privinţa acesteia, pentru că a avut un comportament negativ pe parcursul executării pedepsei.

9. La 9 noiembrie 2022, dl avocat Ilie Gâlca a înaintat, în interesele dnei Timuş Natalia, un demers privind aplicarea Legii privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

10. Printr-o încheiere a Judecătoriei Hânceşti, sediul central, din 30 noiembrie 2022, dnei Timuş Natalia i-a fost redusă cu o cincime termenul pedepsei pe baza articolului 7 alin.(1) lit.c) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Administraţia instituţiei penitenciare, în care îşi ispăşeşte pedeapsa dna Timuş Natalia, a contestat cu recurs în faţa Curţii de Apel Chişinău această încheiere.

11. La 19 iunie 2023, în cadrul şedinţei, dl avocat Ilie Gâlca, în interesele dnei Timuş Natalia, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova.

12. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, completul de judecători format din dnii Alexandru Spoială, Denis Băbălău şi dna Silvia Gârbu de la Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

13. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

 (2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

 (2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

 (3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

 (4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

14. Prevederile relevante ale Legii nr.243 din 24 decembrie 2021 privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova sunt următoarele:

"Art.1. – (1) Prezenta lege se aplică condiţionat şi exclusiv persoanelor bănuite, învinuite şi inculpate, precum şi persoanelor condamnate, care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei, al perioadei de probaţiune sau al termenului de probă şi sunt evaluate psihologic ca prezentând risc de recidivă mediu sau redus, dacă persoanele respective cad sub incidenţa prevederilor art.2–5, 7, 8.

[…]

(3) În temeiul deciziilor comisiei speciale, instituţia care pune în executare pedeapsa iniţiază demersurile către instanţele de judecată competente privind aplicarea prevederilor prezentei legi.

[…]

(6) Persoana condamnată poate înainta personal sau prin intermediul unui avocat un demers către instanţa de judecată privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei doar dacă a fost refuzată de comisia specială."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiilor de neconstituţionalitate

Cu privire la sesizarea nr.99g/2023

15. Autorul sesizării susţine că textul "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea contestată este neclar şi imprevizibil.

16. În opinia sa, deşi prevederile legii contestate reprezintă o lege penală, acestea nu stabilesc criteriile şi condiţii precise care trebuie avute în vedere la caracterizarea pozitivă a condamnatului. Mai mult, comisiile speciale ale penitenciarelor aplică criterii de evaluare stabilite prin Ordinul nr.284 din 31 mai 2021 al directorului Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, care nu este publicat în Monitorul Oficial.

17. Totodată, autorul susţine că nu există un remediu legal pentru a contesta calificativul negativ dat de comisia specială a penitenciarelor.

18. Astfel, în lipsa unor criterii clare şi a unei proceduri de contestare, aplicarea legii contestate este lăsată la discreţia autorităţilor penitenciare.

19. În fine, autorul excepţiei susţine că textul contestat este contrar articolelor 20, 22, 23 şi 26 din Constituţie.

Cu privire la sesizarea nr.201g/2023

20. Autorul sesizării a preluat în totalitate criticile de neconstituţionalitate din sesizarea nr.99g/2023 (a se vedea §§ 15-19 supra).

21. În fine, în opinia sa, textul contestat este contrar articolelor 20, 22, 23 şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

22. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

23. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

24. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de avocaţii părţilor în procese. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiecţii cărora li s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

25. Obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova. Curtea constată că această prevedere nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

26. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cadrul examinării în ordine de recurs a demersurilor privind reducerea termenului pedepsei închisorii pe baza prevederilor legii contestate. Prin urmare, Curtea admite că textul contestat din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova este aplicabil la soluţionarea cauzelor.

27. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autor. Astfel, Curtea va examina dacă problemele de drept ridicate de autorii sesizărilor fac incidente dispoziţiile constituţionale invocate (a se vedea DCC nr.159 din 24 noiembrie 2022, § 42).

28. Autorii sesizărilor au susţinut că textul contestat este contrar articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (calitatea legilor) şi 26 (dreptul la apărare) din Constituţie.

29. Cu privire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare, ci numai în coroborare cu un drept fundamental, care trebuie să fie aplicabil (a se vedea DCC nr.14 din 7 februarie 2023, § 24).

30. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie, autorii au susţinut că imposibilitatea contestării deciziei comisiei speciale încalcă dreptul la apărare şi de acces liber la justiţie al condamnaţilor. În acest sens, Curtea notează că Regulamentul-cadru de activitate al comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate, adoptat pe baza articolelor 1 alin.(2) şi 13 din Legea contestată, prin Ordinul Ministrului Justiţiei nr.44 din 18 februarie 2022, publicat în Monitorul Oficial nr.53-59 din 20 februarie 2022, nu reglementează posibilitatea contestării deciziei comisiei.

31. Potrivit acestui Regulament-cadru, selectarea tuturor candidaţilor din penitenciare privind examinarea posibilităţii aplicării amnistiei se efectuează pe baza studierii dosarelor personale ale condamnaţilor. Activitatea comisiei speciale se conduce, inter alia, de principiul garantării dreptului la apărare şi de principiul obligativităţii motivării opiniei (a se vedea pct.13 literele b) şi e) din Regulamentul-cadru). Mai mult, potrivit anexei nr.6 la Regulamentul-cadru, datele existente în dosarul personal sunt confruntate cu relatările condamnatului. Astfel, condamnatul este intervievat, inclusiv cu privire la comportamentul său în detenţie, la atitudinea faţă de personalul instituţiilor penitenciare, la stimulările sau abaterile disciplinare, la participarea la activităţi educative, psihologice şi de asistenţă socială, la interesul său de a participa la muncă sau la activităţi de instruire.

32. În acest sens, Curtea notează că dosarul personal al condamnatului este întocmit potrivit articolului 201 din Codul de executare şi conţine un şir de date despre condamnat, inclusiv date privind modul de executare a pedepsei închisorii, cum ar fi documente referitoare la participarea condamnatului la activităţi socioeducative, la instruire şi formare profesională, la măsurile de stimulare şi la sancţiunile disciplinare aplicate în timpul executării pedepsei (a se vedea alin.(2) din articolul 201 din Codul de executare). Obligaţiile şi restricţiile impuse condamnaţilor sunt stabilite de articolele 242¹ şi 242² din Codul de executare şi de punctele 89 şi 90 din Statutul executării pedepsei de către condamnaţi, adoptat prin Hotărârea Guvernului nr.583 din 26 mai 2006. Încălcarea acestor obligaţii sau interdicţii constituie abateri disciplinare, potrivit articolului 245 din Codul de executare. Totuşi, potrivit alineatelor (1) şi (3) din articolul 248 din Codul de executare, sancţiunile disciplinare se sting dacă în decursul unui an de la data executării ultimei sancţiuni disciplinare condamnatului nu i se aplică o nouă sancţiune, iar sancţiunea disciplinară stinsă nu produce efecte juridice pentru condamnat.

33. Aşadar, Curtea conchide că procedura de caracterizare efectuată de comisia specială şi decizia corespunzătoare se bazează pe datele existente în dosarul personal al condamnatului.

34. Totodată, deşi nu este prevăzut în mod expres dreptul condamnatului de a contesta decizia comisiei speciale, articolul 1 alin.(6) din Legea contestată şi articolul 272 din Codul de executare îi oferă dreptul să înainteze personal un demers instanţei de judecată pentru examinarea posibilităţii aplicării actului de amnistie. La demers se anexează dosarul personal al condamnatului, dovezile motivelor de fapt şi de drept invocate. Mai mult, la solicitarea instanţei, instituţia care pune în executare pedeapsa penală prezintă şi materialele acumulate în procesul de examinare a cazului (a se vedea pct.63 din Regulamentul-cadru de activitate al comisiilor speciale privind aplicarea amnistiei în privinţa persoanelor condamnate).

35. Demersul privind examinarea posibilităţii aplicării actului de amnistie se soluţionează de către instanţa de judecată conform articolelor 471 şi 472 din Codul de procedură penală. Potrivit alin.(3) din articolul 471 din Codul de procedură penală, participarea condamnatului la şedinţa de judecată în care se soluţionează liberarea de pedeapsă în temeiul actului amnistiei sau stingerea executării pedepsei este obligatorie. Mai mult, încheierea instanţei de judecată poate fi atacată cu recurs potrivit articolului 472 din Codul de procedură penală.

36. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a examinat problema aplicabilităţii articolului 6 din Convenţie în privinţa condiţiilor de aplicare a amnistiei. În cauza Montcornet de Caumont v. Franţa (dec.), 13 mai 2003, Curtea Europeană a menţionat că procedurile referitoare la condiţiile aplicării amnistiei în privinţa unei persoane condamnate definitiv nu vizează o dispută privind "drepturi şi obligaţii civile" şi nici "determinarea unei acuzaţii în materie penală" pe baza articolului 6 § 1 din Convenţie, ci o chestiune referitoare la executarea unei pedepse. Instituţiile Convenţiei au susţinut în mod constant că articolul 6 din Convenţie nu este aplicabil unor asemenea proceduri. Mai mult, Curtea Europeană a precizat că disputele cu privire la existenţa sau la câmpul de aplicare al legislaţiei privind amnistia cad în afara aspectului penal al articolului 6 din Convenţie.

37. Aşadar, Curtea observă că legislatorul naţional a instituit un nivel de protecţie mai ridicat, decât cel pe care îl impune Convenţia Europeană, oferindu-i condamnatului dreptul să compară în faţa instanţei de judecată cu competenţe depline şi, eventual, să conteste decizia acesteia cu privire la posibilitatea aplicării actului de amnistie. Mai mult, autorii sesizărilor au exercitat aceste remedii în cauzele în care au ridicat excepţiile de neconstituţionalitate (a se vedea §§ 4-5 şi §§ 8-10 supra).

38. Prin urmare, având în vedere că prevederile legale existente oferă criterii care trebuie avute în vedere în procesul de caracterizare a condamnatului şi posibilitatea condamnatului de a se adresa instanţei de judecată pentru a examina posibilitatea aplicării actului de amnistie, Curtea nu constată incidenţa articolelor 20 şi 26 din Constituţie.

39. Cu privire la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea a reţinut că acesta garantează, împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (a se vedea HCC nr.39 din 21 decembrie 2021, § 20).

40. Conceptul de "pedeapsă" din articolul 7, la fel ca noţiunile de "drepturi şi obligaţii civile" şi "acuzaţie în materie penală" din articolul 6 § 1 din Convenţie, are un câmp de aplicare autonom. Formularea din articolul 7 § 1, teza a doua, precizează că punctul de plecare în analiza existenţei unei pedepse îl constituie chestiunea aplicării măsurii în discuţie ca urmare a unei condamnări pentru "comiterea unei infracţiuni" (a se vedea Matevosyan v. Armenia (dec.), 13 aprilie 2021, § 37).

41. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a considerat că eşecul de a aplica legislaţia privind amnistia (chiar dacă amnistia poate conduce la anularea condamnării) nu constituie o condamnare pe baza legii penale şi nu vizează condiţiile în care acuzatul a fost condamnat (în special, legalitatea pedepsei sau principiul neretroactivităţii legii penale). Prin urmare, această chestiune nu intră în câmpul de aplicare al articolului 7 din Convenţie (a se vedea Montcornet de Caumont v. Franţa (dec.), 13 mai 2003).

42. Aşadar, aplicarea amnistiei în cauzele în care au fost ridicate excepţiile nu face incidente articolele 22 din Constituţie şi 7 din Convenţie.

43. Pentru că nu a constatat incidenţa articolelor 20, 22 şi 26 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolul 23 din Constituţie nu este incident.

44. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate sunt inadmisibile şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "care sunt caracterizate pozitiv pe parcursul executării pedepsei" din articolul 1 alin.(1) din Legea privind amnistia în legătură cu aniversarea a XXX-a de la proclamarea independenţei Republicii Moldova, ridicate de dl avocat Mihai Garaba, în interesele dnei Dana Căpăţînă, în dosarul nr.21r-67/2023, şi, respectiv, de dl avocat Ilie Gâlcă, în interesele dnei Natalia Timuş, în dosarul 21r-2368/2022, ambele pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.