Decizie nr.13 din 29.01.2026 de inadmisibilitatea sesizărilor nr.240a/2025, nr.270g/2025, nr.275g/2025 şi nr.8g/2026 privind controlul constituţionalităţii articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale) (competenţa poliţiei în constatarea şi examinarea contravenţiei de corupere electorală pasivă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitatea sesizărilor nr.240a/2025, nr.270g/2025, nr.275g/2025 şi

nr. 8g/2026 privind controlul constituţionalităţii articolului VII din Legea

nr. 35 din 13 martie 2025  pentru  modificarea  unor  acte  normative

(perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale)

(competenţa poliţiei în constatarea şi examinarea

nr. 13  din  29.01.2026

 (în vigoare 29.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.105-107 art. 28 din 05.03.2026

* * *

contravenţiei de corupere electorală pasivă)

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 19 noiembrie 2025, la 24 decembrie 2025, la 30 decembrie 2025 şi, respectiv, la 22 ianuarie 2026,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 ianuarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea nr.240a/2025 privind controlul constituţionalităţii articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), depusă la Curtea Constituţională de dl Vasile Tarlev, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. De asemenea, pe rolul Curţii Constituţionale se află sesizările nr.270g/2025, nr.275g/2025 şi nr.8g/2026 privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), ridicate de dl Lilian Prisacari, în dosarul nr.5r-579/2025, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul 5r-670/2025, şi, respectiv, de dl Oleg Lişciuc, în dosarul nr.5r-549/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni.

3. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională la 24 decembrie, la 30 decembrie 2025 şi, respectiv, 22 ianuarie 2026, de dnii judecători Ion Ghizdari şi Mihail Ulinici şi de dna Ala Ucrainţeva, de la Judecătoria Ungheni, sediul central.

4. Având în vedere identitatea obiectului sesizărilor, Curtea a dispus, pe baza punctului 18 din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, conexarea acestora într-un singur dosar, căruia i-a atribuit numărul 240a/2025.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiilor principale

Sesizarea nr.270g/2025

5. La 22 iulie 2025, dl Lilian Prisacari a fost sancţionat contravenţional pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă.

6. La 6 august 2025, dl Lilian Prisacari a contestat în instanţa de judecată procesul-verbal cu privire la contravenţie şi decizia de sancţionare.

7. La 24 octombrie 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl Lilian Prisacari a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

8. Printr-o încheiere din 12 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.275g/2025

9. La 20 mai 2025, dl Damian Cigoreanu a fost sancţionat contravenţional pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie şi cu decizia de sancţionare, dl Damian Cigoreanu le-a contestat în instanţa de judecată.

10. La 18 noiembrie 2025, în cadrul şedinţei de judecată, dl Damian Cigoreanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

11. Printr-o încheiere din 23 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Sesizarea nr.8g/2026

12. La 15 iulie 2025, dl Oleg Lişciuc a fost sancţionat contravenţional pe baza articolului 47¹ alin.(1) din Codul contravenţional, care vizează coruperea electorală pasivă. Nefiind de acord cu procesul-verbal cu privire la contravenţie şi cu decizia de sancţionare, dl Oleg Lişciuc le-a contestat în instanţa de judecată.

13. La 3 noiembrie 2025, dl Oleg Lişciuc a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

14. Printr-o încheiere din 15 decembrie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

15. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

16. Prevederile relevante ale Legii nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

"[…]

Art.VII – La articolul 400 alineatul (1) din Codul contravenţional al Republicii Moldova nr.218/2008 (republicat în Monitorul Oficial al Republicii Moldova, 2017, nr.78–84, art.100), cu modificările ulterioare, textul "prevăzute la art.47" se substituie cu textul "prevăzute la art.47, 47¹"

[…]".

17. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 400

Ministerul Afacerilor Interne

"(1) Contravenţiile prevăzute la art.47, 47¹, art.48¹ alin.(7), art.49, 50, 52, 52¹, 54, 68¹–71, 73, 76¹, art.77 alin.(8), art.77², 78, art.79 alin.(1), (2), (4), art.80¹, 85–87, 89–91, art.91¹ alin.(13)–(18) şi (20), art.96, 99–104, 105–107, art.115 alin.(3), art.157 alin.(2), (3) şi (12), art.158 alin.(1) şi (2), art.176, 180¹, art.197 alin.(5), art.201–203, 205, 207¹, 209, 220, 221, 222–226, 228–243, 245, art.263 alin.(1) şi (9), art.263¹, 267, art.273 pct.17) şi 18), art.277 alin.(1), (4) şi (7), 283, art.286 alin.(3), art.287 alin.(8), art.287³, 289¹, 321, 325, 326 alin.(2)–(6), art.327⁴, 331, 332, 332¹, 338–341, 346, art.349 alin.(1), art.350, 350², 354–357, 359–362, art.364 alin.(2), (2¹), (5), (6) şi (10), art.365, 365³ şi 365⁵ se constată şi se examinează de către poliţie.

[…]."

[în redactarea Legii nr.nr.35 din 13 martie 2025]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor

18. Autorii sesizărilor susţin că, prin adoptarea articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025, legislatorul a instituit un mecanism care îi acordă poliţiei atribuţii cvasi judiciare de a constata şi de a sancţiona contravenţia prevăzută de articolul 47¹ din Codul contravenţional. Astfel, prevederea în discuţie încalcă dreptul de acces la un tribunal instituit prin lege şi dreptul la un proces echitabil. În lipsa acestei garanţii, autorii afirmă că actul de sancţionare devine un act de justiţie arbitrară.

19. Mai mult, autorii notează că legislatorul a admis un paralelism legislativ, acordând competenţa de constatare şi de examinare a contravenţiei de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 47¹ din Codul contravenţional, atât poliţiei, cât şi Centrului Naţional Anticorupţie. În opinia lor, acest paralelism legislativ generează o incertitudine juridică şi afectează principiul legalităţii sancţionării.

20. De asemenea, autorii sesizărilor nr.270g/2025, 275g/2025 şi nr.8g/2026 susţin că prevederea contestată a fost votată într-o singură lectură, contrar dispoziţiilor articolului 74 alin.(1) din Constituţie. Mai mult, aceştia opinează că amendamentul care a stat la baza adoptării prevederii contestate nu a fost supus consultărilor publice, nu a fost avizat corespunzător şi nu a fost supus expertizei anticorupţie, având totodată un obiect de reglementare distinct de cel al proiectului iniţial al legii.

21. Astfel, autorii sesizărilor susţin că prevederea contestată este contrară articolelor 1 alin.(3), 7, 20, 21, 54 şi 74 alin.(1) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

22. Examinând admisibilitatea sesizărilor, Curtea constată următoarele.

23. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor – în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale) –ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

24. Conform articolului 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii din Parlament au competenţa de a sesiza Curtea Constituţională.

25. Totodată, sesizările privind excepţia de neconstituţionalitate au fost ridicate de părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizările sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

26. Obiectul sesizărilor îl constituie articolul VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025. Prevederea contestată nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Potrivit acestui articol, textul "prevăzute la art.47" din articolul 400 alineatul (1) din Codul contravenţional s-a substituit cu textul "prevăzute la art.47, 47¹". Astfel, prin articolul VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025, constatarea şi examinarea contravenţiei de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 47¹ din Codul contravenţional, a fost atribuită, de rând cu Centrul Naţional Anticorupţie, şi poliţiei.

27. Întrucât sesizările nr.270g/2025, nr.275g/2025 şi 8g/2026 au la bază excepţii de neconstituţionalitate, Curtea trebuie să verifice dacă prevederea contestată de autori este aplicabilă în cauzele aflate pe rolul instanţelor de judecată. Întrucât excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate în cauze contravenţionale unde se examinează contestaţiile împotriva proceselor-verbale şi deciziilor de sancţionare emise de agenţi constatatori din cadrul Inspectoratului de Poliţie pe baza articolului 47¹ din Codul contravenţional, Curtea admite că instanţele de judecată ar putea avea în vedere prevederea criticată la soluţionarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile.

28. Autorii sesizărilor afirmă că norma contestată este contrară articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 7 (Constituţia, Lege supremă), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 20 (accesul liber la justiţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 74 (adoptarea legilor şi a hotărârilor) din Constituţie.

29. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 7 din Constituţie, Curtea reţine că, în prezenta cauză, aceste norme comportă un caracter general şi nu pot reprezenta repere individuale şi separate, ci trebuie coroborate cu alte prevederi din Constituţie, a căror incidenţă trebuie să fie argumentată de autorul sesizării (a se vedea DCC nr.130 din 17 septembrie 2025, § 14).

30. Referitor la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea a reţinut, în jurisprudenţa sa, că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.101 din 29 august 2023, § 22).

31. Cu referire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează dreptul de acces liber la justiţie şi îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea exercitării dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta în instanţa de judecată un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (a se vedea HCC nr.20 din 26 septembrie 2024, § 67).

32. În Decizia sa nr.111 din 7 noiembrie 2017, Curtea a declarat inadmisibilă o sesizare care conţinea critici de neconstituţionalitate formulate pe baza articolului 20 din Constituţie, potrivit cărora atribuirea competenţei poliţiei de a examina o anumită contravenţie de rând cu alte autorităţi ar încălca dreptul la un proces echitabil. Curtea a notat că, de vreme ce nimic nu împiedică contravenientul să conteste în instanţa de judecată decizia cu privire la aplicarea sancţiunii contravenţionale, iar instanţa de judecată la judecarea cauzelor contravenţionale cu care a fost sesizată este obligată ope legis să examineze contravenţia sub toate aspectele, complet şi obiectiv, cu respectarea dreptului la un proces echitabil, articolul 20 din Constituţie nu este incident (a se vedea § 19).

33. În acest sens, Curtea reţine că justiţia în cauzele contravenţionale se înfăptuieşte de către instanţa de judecată, care are competenţa să examineze inclusiv contestaţiile împotriva deciziilor autorităţilor competente să constate şi să examineze cauze contravenţionale (articolele 394 şi 395 alin.(1) pct.2) din Codul contravenţional). Totodată, persoana dispune de un termen de 15 zile pentru a contesta decizia agentului constatator, care se calculează de la data emiterii acesteia sau, pentru părţile care nu au fost prezente la şedinţa de examinare a cauzei contravenţionale, de la data înmânării copiei deciziei respective. Mai mult, contestaţia depusă suspendă executarea sancţiunii contravenţionale aplicată prin procesul-verbal cu privire la contravenţie sau prin decizia agentului constatator (a se vedea articolul 448 alineatele (1) şi (5) din Codul contravenţional).

34. Astfel, atribuirea către poliţie a competenţei de constatare şi de examinare a contravenţiei de corupere electorală pasivă, prevăzută de articolul 47¹ din Codul contravenţional, pe baza prevederii contestate, nu privează persoana de dreptul la judecarea cauzei sale de o instanţă de judecată, sub toate aspectele şi cu respectarea dreptului la un proces echitabil (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.69 din 19 mai 2022, § 23).

35. Curtea reiterează că o dispoziţie legală nu poate fi ruptă din sistemul normativ din care face parte şi nu poate acţiona în mod izolat. Dimpotrivă, ea trebuie citită împreună cu celelalte dispoziţii incidente, ca făcând parte dintr-un sistem juridic coerent (a se vedea DCC nr.128 din 10 octombrie 2024, § 54).

36. Referitor la pretinsul paralelism legislativ, Curtea notează că, dată fiind prerogativa legislatorului de a reglementa prin lege organică infracţiunile (i.e., contravenţiile) şi pedepsele (articolul 72 alin.(3) lit.n) din Constituţie), acesta a atribuit competenţa constatării şi a examinării contravenţiei de corupere electorală pasivă mai multor agenţi constatatori pentru a facilita investigarea eficientă şi combaterea actelor de corupţie electorală.

37. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, Curtea reţine că autorii sesizărilor nu au argumentat în ce măsură prevederea contestată afectează prezumţia nevinovăţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că simpla trimitere la această prevedere constituţională nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională i-ar înlocui pe autorii lor la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.121 din 29 august 2025).

38. Referitor la încălcările procedurale pretinse, Curtea a stabilit că autorii au motivat că amendamentele la proiectul de lege nr.349 din 28 noiembrie 2024, care au devenit articolul VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), nu au fost avizate de autorităţile competente şi că actorii interesaţi din rândul societăţii civile nu au fost antrenaţi în dezbateri.

39. În acest context, Curtea reaminteşte că poate verifica constituţionalitatea unei legi sub aspect procedural doar dacă la adoptarea acesteia Parlamentul a afectat un element esenţial al procesului de legiferare, care rezultă expres din Constituţie sau care poate fi dedus în mod clar dintr-un principiu constituţional (a se vedea HCC nr.7 din 10 iunie 2025, § 157).

40. Cu referire la capătul sesizărilor privind încălcarea obligaţiei de avizare şi de consultare, Curtea a notat, în jurisprudenţa sa, că omisiunea de a obţine avizele relevante ale autorităţilor, de a efectua expertize şi de a analiza impactul reglementării în cazul elaborării proiectelor de lege trebuie să rezulte, ca să fie examinate de Curte, dintr-un principiu constituţional. Totodată, Curtea a menţionat că obligaţia avizării şi a expertizării amendamentelor legislative care nu afectează domeniile stabilite de articolele 109, 111 şi 131 alin.(4) din Constituţie nu rezultă din nicio normă constituţională (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, § 35).

41. Astfel, pentru că procesul de adoptare a amendamentului care a introdus prevederea contestată nu a încălcat vreo exigenţă constituţională explicită, Curtea respinge ca inadmisibile aceste critici de neconstituţionalitate.

42. Cu referire la votarea amendamentului care a stat la baza adoptării prevederii contestate într-o singură lectură, Curtea reţine că prin acest argument autorii pun în discuţie nerespectarea elementului procedural din textul "după cel puţin două lecturi" din articolul 74 alin.(1) din Constituţie, care presupune că Parlamentul trebuie să voteze în două lecturi proiectul de lege organică (HCC nr.18 din 19 iulie 2024, § 24).

43. Curtea observă că proiectul de lege nr.349 a fost înregistrat la Secretariatul Parlamentului la 28 noiembrie 2024, fiind o iniţiativă legislativă a Guvernului Republicii Moldova. Potrivit notei de fundamentare, acest proiect de lege are drept scop îmbunătăţirea mecanismului de urmărire şi identificare a bunurilor infracţionale.

44. La 13 decembrie 2024, cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, proiectul de lege nr.349 a fost votat în prima lectură.

45. La 26 februarie 2025, un deputat în Parlamentul Republicii Moldova a depus un amendament prin care a propus completarea proiectului de lege cu prevederea contestată¹. Argumentul central al amendamentului a fost acela că acordarea poliţiei a competenţei de a constata şi de a examina contravenţiile de corupere electorală pasivă este necesară având în vedere că numărul limitat de personal de care dispune Centrul Naţional Anticorupţie face dificilă examinarea acestor cauze contravenţionale.

^{___________________________________}

¹ https://parlament.md/preview?id=92279d87-94e9-44b3-a53c-67fc72885034&url=https://ep-sp.parlament.md/materials/638683416424173433/Documents/20250226162912.pdf&method=GetDocumentContent 

46. La 27 februarie 2025, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului, prin raportul pe marginea proiectului de lege pentru lectura a doua, a acceptat, inter alia, amendamentul în discuţie², propunând totodată examinarea şi adoptarea proiectului nr.349 din 28 noiembrie 2024 în lectura a doua. Tot la 27 februarie 2025, în cadrul şedinţei plenare a Parlamentului, proiectul legii nr.349 din 28 noiembrie 2024 a fost votat în cea de-a doua lectură cu 54 de voturi³.

^{___________________________________}

² https://parlament.md/preview?id=025dd1fd-b238-498d-90e2-f01542a959d5&url=https://ep-sp.parlament.md/legislativedocuments/638762520024628870/Documents/20250227144337.PDF&method=GetDocumentContent 

³ A se vedea stenograma şedinţei plenare a Parlamentului din 27 februarie 2025 - https://parlament.md/preview?id=5f9c35fb-74e8-41e6-a42d-1d5d247af8e2&url =https://ep-sp.parlament.md/sittings/63875584697

47. La 12 martie 2025, Comisia juridică, numiri şi imunităţi a Parlamentului a aprobat pentru lectură finală raportul pe marginea proiectului legii nr.349 din 28 noiembrie 2024⁴. La 13 martie 2025, Parlamentul a votat în lectură finală proiectul de lege nr.349 din 28 noiembrie 2024. Pentru susţinerea proiectului au votat 59 de deputaţi⁵. După adoptarea în lectura finală, proiectul de lege nr.349 a devenit Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

^{__________________________________}

⁴ https://parlament.md/preview?id=91435be4-8365-4af5-a32e-61cc377cb215&url=https://ep-sp.parlament.md/legislativedocuments/638773750869092537/Documents/20250312145410.PDF&method=GetDocumentContent 

⁵ A se vedea stenograma şedinţei plenare a Parlamentului din 13 martie 2025- https://parlament.md/preview?id=88632114-0825-4355-b7de-89950c565fd4&url =https://ep-sp.parlament.md/sittings/638772215604232462/Documents/20250422113107.pdf&method=GetDocumentContent

48. Aşa fiind, Curtea constată că, la adoptarea articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale), legislatorul a respectat exigenţele articolului 74 alin.(1) din Constituţie, care impune adoptarea legilor organice cu votul majorităţii deputaţilor aleşi, după cel puţin două lecturi. Această concluzie scuteşte Curtea să analizeze dacă amendamentul care a introdus prevederea contestată are o legătură indisolubilă cu obiectul proiectului iniţial (a se vedea HCC nr.14 din 20 iunie 2024, §§ 48-53).

49. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizările în cauză nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.f) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările depuse de Vasile Tarlev, deputat în Parlament, de dl Lilian Prisăcari, în dosarul nr.5r-579/2025, de dl Damian Cigoreanu, în dosarul 5r-670/2025, şi de dl Oleg Lişciuc, în dosarul nr.5r-549/2025, toate pendinte la Judecătoria Ungheni, privind controlul constituţionalităţii articolului VII din Legea nr.35 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (perfecţionarea mecanismului de confiscare a bunurilor infracţionale).

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.