Decizie nr.130 din 10.10.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.91g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 177 alin.(2) şi (2/1) din Codul de procedură civilă (soluţionarea cererii de asigurare a acţiunii fără înştiinţarea pârâtului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.91g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 177

 alin. (2) şi (2¹) din Codul de procedură civilă

(soluţionarea cererii de asigurare a

acţiunii fără înştiinţarea pârâtului)

nr. 130  din  10.10.2023

 (în vigoare 10.10.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 442-444 art.179 din 23.11.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 24 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 10 octombrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "[...] se soluţionează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înştiinţarea pârâtului şi a celorlalţi participanţi la proces" teza întâi din articolul 177 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

- "[...] este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, [...] se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înştiinţarea pârâtului şi a celorlalţi participanţi la proces." teza a doua din articolul 177 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

- "[...] cererea de asigurare a acţiunii este formulată în timpul şedinţei de judecată, [...] se soluţionează de către instanţă în şedinţa respectivă, indiferent de absenţa unor participanţi la proces." din articolul 177 alin.(2¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Anatolie Ceachir, în interesele dnei Liudmila Culaclii, în dosarul nr.2r-2062/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dnii judecători Iurie Cotruţă şi Ion Ţurcan şi dna judecător Liuba Pruteanu de la Curtea de Apel Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. SRL "Vialux Market" a formulat o acţiune în justiţie împotriva dnei Liudmila Culaclii cu privire la încasarea datoriei şi a cheltuielilor de judecată aferente. Totodată, SRL "Vialux Market" a depus o cerere de asigurare a acţiunii civile.

4. Printr-o încheiere din 30 iunie 2022, Judecătoria Anenii Noi, sediul Bender, a admis cererea de asigurare a acţiunii şi a aplicat sechestru asupra bunurilor mobile şi imobile şi a mijloacelor financiare din conturile bancare ale dnei Liudmila Culaclii, în limita valorii acţiunii. Încheierea instanţei a fost contestată cu recurs de către dna Liudmila Culaclii.

5. În cadrul examinării recursului, dl avocat Anatolie Ceachir a ridicat, în interesele dnei Liudmila Culaclii, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

6. La 16 martie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"[...]

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 177

Cuprinsul şi modul de soluţionare a cererii

de asigurare a acţiunii

"(1) În cererea de asigurare a acţiunii se indică motivele şi circumstanţele pentru care se solicită asigurarea acţiunii.

(2) Cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces. Dacă cererea de asigurare a acţiunii este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, aceasta se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înştiinţarea pîrîtului şi a celorlalţi participanţi la proces.

(2¹) Dacă cererea de asigurare a acţiunii este formulată în timpul şedinţei de judecată, aceasta se soluţionează de către instanţă în şedinţa respectivă, indiferent de absenţa unor participanţi la proces.

(3) Judecătorul pronunţă o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acţiunii."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate nu stabilesc motivele pentru care instanţa de judecată dispune asigurarea acţiunii civile şi nici nu justifică necesitatea examinării acesteia fără înştiinţarea pârâtului.

10. În acest sens, autorul menţionează că pârâtul este lipsit de posibilitatea de a prezenta probe în apărarea sa. Autorul consideră că procedura de soluţionare a cererii de asigurare a acţiunii are un caracter formal şi nu asigură cerinţele minime ale dreptului la un proces echitabil şi egalitatea armelor în proces.

11. În opinia autorului, textele contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4 alin.(2), 16, 20, 26 alin.(2) şi 46 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie unele prevederi ale articolului 177 alineatele (2) şi (2¹) din Codul de procedură civilă, care stabilesc modul de soluţionare a cererii de asigurare a acţiunii. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă în care instanţa a aplicat, la cererea reclamantului, măsuri de asigurare a acţiunii civile. Prin urmare, Curtea constată că prevederile contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei.

17. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental.

18. Autorul sesizării susţine că textele legale contestate încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 4 alin.(2) (drepturile şi libertăţile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 26 (dreptul la apărare) şi 46 alin.(1) şi (2) (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia) din Constituţie.

19. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 4 alin.(2) din Constituţie, Curtea subliniază că aceste articole comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale şi separate (DCC nr.80 din 17 iunie 2022, § 22; DCC nr.30 din 16 martie 2023, § 19).

20. Referitor la articolul 16 din Constituţie, Curtea reiterează că această normă constituţională devine incidentă atunci când autorul sesizării demonstrează existenţa unui tratament diferenţiat în privinţa exerciţiului unui drept garantat de Constituţie (DCC nr.143 din 15 decembrie 2020, § 21).

21. Cu privire la articolul 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, Curtea menţionează că această normă îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6§1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Exigenţa articolului 6§1 din Convenţie, potrivit căreia cauzele trebuie examinate în mod echitabil, trebuie înţeleasă inclusiv prin prisma asigurării respectării principiilor fundamentale ale procesului judiciar, i.e. a principiului contradictorialităţii şi a principiului egalităţii armelor (DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, § 28).

22. Referitor la articolul 46 din Constituţie, Curtea reiterează că această dispoziţie obligă statul şi ceilalţi titulari ai puterii publice să respecte proprietatea şi să se abţină de la orice acţiune ce ar aduce atingere acestui drept (DCC nr.52 din 2 iunie 2020, § 21 şi jurisprudenţa citată acolo).

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea notează că, conform prevederilor contestate, cererea de asigurare a acţiunii se soluţionează cu celeritate şi fără înştiinţarea pârâtului şi a celorlalţi participanţi, iar când este formulată în timpul şedinţei de judecată, se soluţionează indiferent de absenţa unor participanţi la proces.

24. Curtea menţionează că asigurarea acţiunii reprezintă o instituţie procesuală care garantează posibilitatea realizării pretenţiilor din acţiune în cazul satisfacerii acesteia, contribuie la executarea ulterioară a hotărârii judecătoreşti şi este un mijloc eficient de protecţie a drepturilor subiective ale participanţilor la proces.

25. Cu privire la neparticiparea pârâtului la examinarea cererii de asigurare a acţiunii, Curtea notează că legislatorul a prevăzut măsuri de conservare a unor bunuri pentru a împiedica pârâtul să înstrăineze bunurile ce formează obiectul litigiului sau, după caz, să-şi diminueze activul patrimonial.

26. Referitor la motivele pentru care poate fi dispusă asigurarea acţiunii, Curtea observă că, pentru a evita abuzurile din partea reclamantului, legislaţia procesuală civilă lasă judecătorului posibilitatea de a aprecia întinderea şi caracterul real şi ireversibil al prejudiciului, a cărui producere iminentă este invocată de reclamant. Aşadar, asigurarea acţiunii se admite doar în cazul în care neaplicarea măsurilor de asigurare a acţiunii ar face imposibilă executarea hotărârii judecătoreşti (a se vedea art.174 alin.(1) din Cod).

27. În contextul aplicării măsurilor asiguratorii, Curtea a subliniat că, atât în procesul penal, cât şi în procesul civil, este importantă demonstrarea existenţei riscului întârzierii aplicării măsurii (periculum in mora) (a se vedea DCC nr.55 din 4 mai 2023, § 56; Fabrizio Stefano Piras v. San Marino (dec.), 27 iunie 2017, § 53). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că măsurile provizorii, aplicate în fiecare caz separat examinat de instanţa de judecată, ţin de substanţa obiectului acţiunii. Instanţa urmează să dispună măsura provizorie, care menţine starea de fapt pe durata examinării cauzei, în circumstanţe în care, în mod plauzibil, se afirmă un risc al unei pagube ireparabile (HCC nr.31 din 1 octombrie 2013, §72).

28. Aşadar, atunci când există riscul ca o măsură să impună o sarcină excesivă, trebuie să existe anumite garanţii procedurale, astfel încât să se asigure că funcţionarea sistemului şi impactul acestuia asupra drepturilor de proprietate ale solicitantului nu sunt nici arbitrare, nici imprevizibile (a se vedea, de exemplu, Džinić v. Croaţia, 17 mai 2016, § 68).

29. În acest sens, Curtea notează că judecătorul este obligat să pronunţe o încheiere motivată privind asigurarea sau neasigurarea acţiunii. De asemenea, legea prevede posibilitatea contestării cu recurs a încheierii de aplicare a măsurii de asigurare a acţiunii, în cadrul căreia pârâtul poate contesta motivele care au stat la baza acesteia şi să prezinte probe în favoarea sa (a se vedea articolele 177 alin.(3) şi 181 alin.(1) din Codul de procedură civilă).

30. Suplimentar la garanţiile menţionate supra, Curtea notează că acelaşi Cod prevede şi alte mecanisme de care pârâtul ar putea să beneficieze.

31. De exemplu, se permite substituirea unei forme de asigurare a acţiunii printr-o altă formă la cererea participanţilor la proces. Totodată, în cazul asigurării acţiunii prin care se cere plata unei sume, pârâtul poate depune, în locul măsurilor de asigurare luate, pe contul de depozit al instanţei suma cerută de reclamant sau îi poate solicita instanţei care a ordonat măsura de asigurare ori instanţei în a cărei procedură se află cauza anularea măsurii anterioare de asigurare a acţiunii (a se vedea articolele 179 alineatele (1) şi (3) şi 180 alin.(1) din Cod).

32. În afară de garanţiile menţionate mai sus, Curtea notează că prin acceptarea asigurării acţiunii, la solicitarea motivată a pârâtului, judecătorul sau instanţa îi cere reclamantului o cauţiune a prejudiciilor care ar putea fi cauzate pârâtului. Dacă hotărârea de respingere a acţiunii reclamantului a devenit irevocabilă, pârâtul este în drept să intenteze împotriva acestuia o acţiune în reparaţie a prejudiciului cauzat prin măsurile de asigurare a acţiunii, luate la cererea acestuia, indiferent de vinovăţia reclamantului (a se vedea articolul 182 alineatele (1) şi (2) din Cod).

33. Aşadar, Curtea notează că legislaţia conţine suficiente garanţii procesuale care pot fi puse în practică pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale pârâtului în cazul aplicării măsurilor de asigurare a acţiunii şi nu constată ingerinţe în articolele 20, 26 şi 46 din Constituţie.

34. Pentru că nu s-a demonstrat o ingerinţă într-un drept fundamental, Curtea subliniază сă nu sunt incidente nici articolele 1 alin.(3), 4 alin.(2) şi 16 din Constituţie.

35. Prin urmare, Curtea constată că sesizarea în cauză nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textelor:

- "[...] se soluţionează de către judecătorul care examinează cauza în ziua depunerii, fără înştiinţarea pârâtului şi a celorlalţi participanţi la proces." teza întâi din articolul 177 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

- "[...] este depusă concomitent cu cererea de chemare în judecată, [...] se soluţionează în ziua emiterii încheierii privind acceptarea cererii de chemare în judecată, fără înştiinţarea pârâtului şi a celorlalţi participanţi la proces." teza a doua din articolul 177 alin.(2) din Codul de procedură civilă;

- "[...] cererea de asigurare a acţiunii este formulată în timpul şedinţei de judecată, [...] se soluţionează de către instanţă în şedinţa respectivă, indiferent de absenţa unor participanţi la proces." din articolul 177 alin.(2¹) din Codul de procedură civilă, ridicată de dl avocat Anatolie Ceachir, în interesele dnei Liudmila Culaclii, în dosarul nr.2r-2062/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.