Decizie nr.142 din 16.09.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.95g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(5) din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie (valabilitatea certificatului de urbanism pentru proiectare)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a  sesizării  nr.95g/2021  privind  excepţia  de

neconstituţionalitate  a articolului 5  alin.(5) din Legea nr.163 din

9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie

(valabilitatea certificatului de urbanism pentru proiectare)

nr. 142  din  16.09.2021

 (în vigoare 16.09.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 264-265 art.191 din 29.10.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 30 aprilie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 16 septembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(5) din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, ridicată de dl Pavel Croitoru, parte în dosarul nr.3-226/21, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dna judecător Violeta Chisiliţa de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe 28 august 2019, la cererea dlui Pavel Croitoru, Primăria municipiului Chişinău a emis certificatul de urbanism pentru proiectare nr.297i/19, pentru construirea unei clădiri cu destinaţie mixtă.

4. Pe 1 septembrie 2020, dl Pavel Croitoru a depus o cerere prin care a solicitat prelungirea valabilităţii certificatului de urbanism pentru proiectare pe un termen de 12 luni.

5. Pe 18 septembrie 2020, Primăria municipiului Chişinău a respins cererea dlui Pavel Croitoru în baza articolului 5 alin.(5) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

6. Pe 25 ianuarie 2020, dl Pavel Croitoru a înaintat o acţiune în contencios administrativ împotriva Primarului general al municipiului Chişinău şi Direcţiei Generale Arhitectură, Urbanism şi Relaţii Funciare a Consiliului municipal Chişinău, prin care a solicitat, inter alia, anularea deciziei prin care s-a respins cererea de prelungire a termenului de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare.

7. În cadrul procesului, pe 22 martie 2021, dl Pavel Croitoru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 5 alin.(5) din Legea privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie.

8. Pe 15 aprilie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a emis o încheiere prin care a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 126

Economia

"[...]

(2) Statul trebuie să asigure:

[...]

h) inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice, inclusiv străine."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

[...]."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie sunt următoarele:

Articolul 2

Noţiuni principale

"În sensul prezentei legi, următoarele noţiuni principale semnifică:

arhitect-şef – conducător al organului local de arhitectură şi urbanism, numit în funcţie în modul stabilit;

autorizaţie de construire – act, eliberat de către emitent, prin care se autorizează executarea lucrărilor de construcţie în temeiul şi cu respectarea certificatului de urbanism pentru proiectare şi a documentaţiei de proiect elaborate şi verificate;

[...]

certificat de urbanism pentru proiectare – act cu caracter reglementator, eliberat de către emitent, prin care se fac cunoscute solicitantului (beneficiarului) prescripţiile şi elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil/teren, stabilite prin documentaţia de urbanism şi de amenajare a teritoriului, şi care permite elaborarea documentaţiei de proiect;

[...]

documentaţie de proiect – piese scrise şi desenate care cuprind soluţii tehnice şi economice de realizare a obiectivului de investiţii în volumul stabilit de documentele normative;

[...]."

Articolul 5

Termenul de elaborare şi eliberare a certificatului de

urbanism pentru proiectare şi valabilitatea acestuia

"(1) Certificatul de urbanism pentru proiectare se elaborează şi se eliberează solicitantului (beneficiarului) în cel mult 20 de zile lucrătoare de la data înregistrării cererii.

(2) În cazul elaborării certificatului de urbanism pentru proiectare în condiţiile art.4 alin.(6), termenul de emitere nu va depăşi 30 de zile lucrătoare.

(3) Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă durata elaborării documentaţiei de proiect, care nu poate depăşi 24 de luni de la data emiterii certificatului.

(4) La cererea titularului, termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare poate fi prelungit o singură dată pe un termen de până la 12 luni.

(5) Termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare se consideră consumat după avizarea de către arhitectul-şef a documentaţiei de proiect în volum de: plan general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. În argumentarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul ei susţine că prin stabilirea momentului în care se consumă termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectarea construcţiei, prevederea contestată împiedică beneficiarul să modifice şi să corecteze documentaţia de proiect şi să obţină autorizaţia de construire. Aşadar, autorul excepţiei consideră că prevederea contestată încalcă dreptul beneficiarului de a finaliza proiectarea şi de a depune cererea de eliberare a autorizaţiei de construire, întrucât aceste acţiuni ar fi făcute în afara termenului de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare.

12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederea contestată este contrară articolelor 23 alin.(2), 46 alin.(1)-(2), 54, 126 alin.(2) lit.h) şi 127 alin.(1)-(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. Excepţia de neconstituţionalitate, care a fost ridicată de o parte în proces (a se vedea § 1 supra), este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei îl constituie prevederile articolului 5 alin.(5) din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie. Potrivit dispoziţiilor criticate, termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare se consideră consumat după avizarea de către arhitectul-şef a documentaţiei de proiect în volum de: plan general (plan de situaţie, plan trasare), faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului ţine de competenţa Curţii Constituţionale. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor prezentei sesizări.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unei acţiuni în contenciosul administrativ depuse împotriva unui act administrativ (a se vedea § 3-7 supra). Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate la examinarea cauzei în care a fost ridicată prezenta excepţie de neconstituţionalitate.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă pendinte în faţa instanţelor de drept comun (DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Astfel, Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.17 din 9 februarie 2021, § 16).

19. Autorul sesizării susţine că dispoziţiile contestate nu corespund exigenţelor calităţii legii, fapt contrar articolului 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], şi încalcă articolele 46 alineatele (1) şi (2) [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi], 126 alin.(2) lit.h) [economia] şi 127 alineatele (1) şi (2) [proprietatea] din Constituţie.

20. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea HCC nr.15 din 28 aprilie 2021, § 20).

21. În continuare, Curtea va analiza dacă prevederile articolului 5 alin.(5) din Legea contestată implică vreo ingerinţă în dreptul de proprietate garantat de articolele 46 şi 127 şi, respectiv, articolul 126 alin.(2) lit.h) din Constituţie, care garantează inviolabilitatea investiţiilor persoanelor fizice şi juridice.

22. Curtea observă că pentru executarea unor lucrări de construcţie beneficiarul trebuie să parcurgă mai multe etape. Astfel, beneficiarul trebuie să obţină certificatul de urbanism pentru proiectare, care constituie un act cu caracter reglementator şi prin care i se fac cunoscute prescripţiile şi elementele ce caracterizează regimul juridic, economic, tehnic şi arhitectural-urbanistic al unui imobil sau teren. În baza certificatului de urbanism pentru proiectare poate fi elaborată documentaţia de proiect (a se vedea articolele 2 şi 3 din Legea nr.163 din 9 iulie 2010).

23. Articolul 5 alin.(3) din Legea contestată prevede că termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare reprezintă durata elaborării documentaţiei de proiect, care nu poate depăşi 24 de luni de la data emiterii certificatului. Potrivit alin.(4) al aceluiaşi articol, termenul poate fi prelungit la cerere o singură dată pe un termen de până la 12 luni. În continuare, alin.(5), care este contestat de autorul sesizării, prevede că termenul de valabilitate al certificatului de urbanism pentru proiectare se consumă din momentul avizării de către arhitectul-şef a documentaţiei de proiect cu privire la planul general, faţade, soluţii cromatice, proiect de organizare a executării lucrărilor de construcţie, reţele edilitare exterioare.

24. Curtea notează că măsura contestată reprezintă o măsură necesară reglementării folosirii bunurilor conform interesului general, aşa cum o permite articolul 1 paragraful al doilea al Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, în conformitate cu care trebuie interpretat dreptul de proprietate garantat de Constituţia Republicii Moldova. Instituirea unor asemenea măsuri ţine de marja discreţionară a Parlamentului, atât timp cât folosinţa bunurilor nu este afectată de o manieră disproporţionată.

25. În acest context, Curtea reţine că autorul sesizării nu a demonstrat caracterul disproporţionat al măsurii contestate, prin raportare la dreptul de proprietate (e.g., faptul că cele 24 de luni nu i-ar fi suficiente pentru elaborarea documentaţiei de proiect).

26. Curtea observă că criticile autorului referitoare la calitatea legii rezultă din pretinsa contradicţie dintre norma contestată şi alte articole incidente din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 sau din alte legi citate în sesizare. Curtea reiterează că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, dar nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea prevederilor mai multor legi între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea DCC nr.122 din 22 octombrie 2020, § 27; DCC nr.14 din 2 februarie 2021, § 28). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi aplicare a legii, a cărei rezolvare revine instanţelor de judecată (DCC nr.14 din 2 februarie 2021, § 28 şi jurisprudenţa citată acolo).

27. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 5 alin.(5) din Legea nr.163 din 9 iulie 2010 privind autorizarea executării lucrărilor de construcţie, ridicată de dl Pavel Croitoru, parte în dosarul nr.3-226/21, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.