Decizie nr.142 din 25.09.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.79g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 53 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi articolul 1 din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.79g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 53 alin.(2)

din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul

public de pensii şi articolul 1 din Legea nr.1232

din 15 decembrie 1992 cu privire la bani

nr. 142  din  25.09.2025

 (în vigoare 25.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 565-568 art. 168 din 13.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 26 martie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "din venitul mediu lunar asigurat valorizat" din articolul 53 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a textului "o constituie leul (moldovenesc)" din articolul 1 din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani, ridicată de dl avocat Dorian Pînzaru, în interesele dnei Maria Stegărescu, parte în dosarul nr.3-1606/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Veaceslav Neguriţa, judecător la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, astfel cum au fost prezentate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 11 iulie 2023, Casa Teritorială de Asigurări Sociale Buiucani a adoptat o decizie referitoare la stabilirea dreptului la pensie al dnei Maria Stegărescu.

5. La 10 august 2024, dna Maria Stegărescu a adresat Casei Teritoriale de Asigurări Sociale Buiucani o cerere prealabilă împotriva acestei decizii, solicitând anularea ei parţială şi emiterea unei noi decizii, prin care să fie luată în calcul la stabilirea stagiului de cotizare perioada 1 decembrie 2005 – 31 iulie 2006 şi 1 ianuarie 2007 – 11 martie 2014, în care a activat la Colegiul Pedagogic din oraşul Bender.

6. La 26 ianuarie 2024, prin răspunsul nr.823/2024, cererea prealabilă a fost respinsă. Casa Naţională de Asigurări Sociale (în continuare, CNAS) a menţionat că nu poate lua în considerare venitul realizat în această perioadă, deoarece venitul asigurat a fost realizat într-o altă valută decât cea naţională şi din el nu au fost achitate contribuţii de asigurări sociale de stat.

7. Dna Maria Stegărescu a contestat actul menţionat la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

8. La 27 februarie 2025, dl avocat Dorian Pînzaru a ridicat, în numele dnei Maria Stegărescu, excepţia de neconstituţionalitate a textului "din venitul mediu lunar asigurat valorizat" din articolul 53 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a textului "o constituie leul (moldovenesc)" din articolul 1 din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani.

9. Printr-o încheiere din 12 martie 2025, Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea către Curtea Constituţională, spre soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Legii nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii sunt următoarele:

Articolul 53

Calcularea pensiei pentru limită de vârstă

"[…]

(2) Pensia pentru limită de vârstă se calculează, conform prevederilor art.16, din venitul mediu lunar asigurat valorizat, realizat după 1 ianuarie 1999, luându-se în considerare stagiul de cotizare total.

[…]."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani sunt următoarele:

Articolul 1

Unitatea monetară

"Unitatea monetară a Republicii Moldova o constituie leul (moldovenesc) egal cu 100 de bani. Numerarul se află în circulaţie sub formă de semne băneşti de hârtie (bancnote) şi metalice (monede)."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei susţine că textul "din venitul mediu lunar asigurat valorizat" din articolul 53 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii contravine principiilor egalităţii şi legalităţii. Totodată, acesta consideră că textul "o constituie leul (moldovenesc)" din articolul 1 din Legea cu privire la bani, coroborat cu dispoziţiile articolului 53 alin.(2) din Legea privind sistemul public de pensii, încalcă dreptul la asistenţă şi protecţie socială.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei îl constituie textul "din venitul mediu lunar asigurat valorizat" din articolul 53 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi textul "o constituie leul (moldovenesc)" din articolul 1 din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ, care are ca obiect controlul legalităţii unei decizii de stabilire a dreptului la pensie. În cererea adresată instanţei, reclamanta a solicitat anularea deciziei şi obligarea autorităţii competente să includă în stagiul de cotizare întreaga perioadă în care a lucrat ca profesoară la Colegiul Pedagogic din oraşul Bender. Reclamanta consideră greşit faptul că CNAS nu a inclus această perioadă în stagiul de cotizare, pe motiv că remunerarea s-a făcut într-o altă monedă decât cea naţională (a se vedea §§ 5 şi 6 supra). Astfel, având în vedere că prevederile contestate se referă la modalitatea de calculare a pensiei pentru limită de vârstă şi stabilesc că venitul mediu lunar asigurat valorizat se determină în moneda naţională – leul, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica aceste dispoziţii în cauza în care a fost ridicată excepţia.

18. Curtea observă că aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

19. Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate trebuie să cuprindă trei elemente obligatorii: (i) textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii (prevederea legală), (ii) textul de referinţă pretins a fi încălcat (prevederea constituţională) şi (iii) motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate dintre cele două texte, adică motivarea neconstituţionalităţii textului criticat (DCC nr.182 din 25 noiembrie 2021, § 15; DCC nr.183 din 21 decembrie 2023, § 20).

20. În prezenta cauză, Curtea reţine că criticile de neconstituţionalitate formulate nu sunt raportate la o prevedere constituţională concretă care ar oferi protecţie împotriva pretinselor ingerinţe contestate. Modul în care aceste critici sunt prezentate sugerează că instanţa constituţională ar trebui să identifice, din oficiu, argumentele relevante, să stabilească norma constituţională aplicabilă şi să evalueze dacă există sau nu o ingerinţă. Aşadar, având în vedere modul în care autorul excepţiei şi-a formulat criticile, Curtea constată că este, în fapt, invitată să exercite un control din oficiu. Totuşi, rolul Curţii nu presupune identificarea argumentelor în locul autorului sesizării (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.10 din 5 martie 2024, § 23).

21. Totodată, Curtea subliniază că procedurile din faţa sa au un caracter adversarial. Prin urmare, autorului sesizării îi revine sarcina de a-şi preciza argumentele juridice, explicând în ce mod, în opinia sa, prevederile constituţionale sunt încălcate (a se vedea DCC nr.183 din 21 decembre 2023, § 23).

22. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "din venitul mediu lunar asigurat valorizat" din articolul 53 alin.(2) din Legea nr.156 din 14 octombrie 1998 privind sistemul public de pensii şi a textului "o constituie leul (moldovenesc)" din articolul 1 din Legea nr.1232 din 15 decembrie 1992 cu privire la bani, ridicată de dl avocat Dorian Pînzaru, în interesele dnei Maria Stegărescu, parte în dosarul nr.3-1606/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.