Decizie nr.143 din 27.09.2025 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.207a/2025 şi nr.209g/2025 privind controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice (limitarea activităţii partidului politic participant în campania electorală)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.207a/2025 şi nr.209g/2025 privind

controlul constituţionalităţii unor prevederi din articolul 21 alin.(8)

din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice

(limitarea activităţii partidului politic participant

în campania electorală)

nr. 143  din  27.09.2025

 (în vigoare 27.09.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 565-568 art. 169 din 13.11.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 26 septembrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 septembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea depusă la Curtea Constituţională la 26 septembrie 2025, pe baza articolelor 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie şi 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, de către dl Vlad Batrîncea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova.

2. Autorul sesizării i-a solicitat Curţii să verifice constituţionalitatea textului "cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

3. De asemenea, la 26 septembrie 2025, Curtea a înregistrat sesizarea nr.209g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Circumstanţele excepţiei pot fi rezumate după cum urmează.

4. La 19 septembrie 2025, Ministerul Justiţiei a înaintat o cerere de chemare în judecată împotriva Partidului Politic Partidul Republican "Inima Moldovei", intervenienţi accesorii Comisia Electorală Centrală şi Serviciul de Informaţii şi Securitate, solicitând limitarea activităţii partidului pe un termen de 12 luni. Totodată, a solicitat aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activităţii partidului pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, conform articolului 21 alin.(3²) din Legea privind partidele politice.

5. Printr-o încheiere din 25 septembrie 2025, Curtea de Apel Centru a dispus aplicarea măsurii asiguratorii sub formă de limitare a activităţii Partidului Politic Partidul Republican "Inima Moldovei" pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond a hotărârii, conform articolului 21 alin.(3²) din Legea privind partidele politice. Nefiind de acord cu încheierea instanţei, dna Irina Vlah, în interesele Partidului Politic Partidul Republican "Inima Moldovei", a contestat-o cu recurs.

6. La 26 septembrie 2025, în cadrul examinării cererii de recurs, dna Irina Vlah a ridicat, în interesele Partidul Politic Partidul Republican "Inima Moldovei", excepţia de neconstituţionalitate a textului "cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

7. Printr-o încheiere din 26 septembrie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

8. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza punctului 18 din Regulamentul Curţii Constituţionale privind procedura de examinare a sesizărilor, căruia i-a atribuit numărul 207a/2025.

LEGISLAŢIA PERTINENTĂ

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 38

Dreptul de vot şi dreptul de a fi ales

"(1) Voinţa poporului constituie baza puterii de stat. Această voinţă se exprimă prin alegeri libere, care au loc în mod periodic prin sufragiu universal, egal, direct, secret şi liber exprimat.

(2) Cetăţenii Republicii Moldova au drept de vot de la vârsta de 18 ani, împliniţi până în ziua alegerilor inclusiv, excepţie făcând cei puşi sub interdicţie în modul stabilit de lege.

(3) Dreptul de a fi aleşi le este garantat cetăţenilor Republicii Moldova cu drept de vot, în condiţiile legii."

Articolul 41

Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice

"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.

(2) Partidele şi alte organizaţii social-politice sunt egale în faţa legii.

(3) Statul asigură respectarea drepturilor şi intereselor legitime ale partidelor şi ale altor organizaţii social-politice.

(4) Partidele şi alte organizaţii social-politice care, prin scopurile ori prin activitatea lor, militează împotriva pluralismului politic, a principiilor statului de drept, a suveranităţii şi independenţei, a integrităţii teritoriale a Republicii Moldova sunt neconstituţionale.

(5) Asociaţiile secrete sunt interzise.

(6) Activitatea partidelor constituite din cetăţeni străini este interzisă.

(7) Funcţiile publice ai căror titulari nu pot face parte din partide se stabilesc prin lege organică."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice sunt următoarele:

Articolul 21

Limitarea activităţii partidelor politice

"(1) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă prin acţiunile acestuia se aduc prejudicii grave pluralismului politic sau principiilor democratice fundamentale.

(1¹) Activitatea partidului politic poate fi limitată dacă partidul nu a depus raportul privind gestiunea financiară sau nu a prezentat informaţiile necesare pentru efectuarea supravegherii şi a controlului finanţării partidului politic ori dacă nu a prezentat datele din registrul membrilor de partid, în termenele şi forma stabilite de Comisia Electorală Centrală sau Agenţia Servicii Publice.

(2) În cazul constatării acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹), Ministerul Justiţiei, din oficiu sau la sesizare, solicită organului de conducere al partidului politic respectiv ca, într-un termen stabilit, de până la 30 de zile, să întreprindă măsuri pentru încetarea acestor fapte şi să informeze ministerul despre măsurile luate şi despre înlăturarea încălcărilor respective.

(3) Dacă organul de conducere al partidului politic nu a îndeplinit solicitarea Ministerului Justiţiei în termenul stabilit, activitatea partidului politic poate fi limitată pe un termen de până la 12 luni prin hotărâre judecătorească, la cererea Ministerului Justiţiei, care se depune în decurs de 5 zile după expirarea termenului stabilit conform prevederilor alin.(2). Examinarea cererii de limitare a activităţii partidului politic ţine de competenţa Curţii de Apel Centru şi se realizează într-un termen care nu va depăşi două luni.

(3¹) Ministerul Justiţiei se poate adresa direct în instanţa de judecată, fără a parcurge procedura prealabilă indicată la alin.(2), cerând limitarea activităţii partidului politic pe un termen de până la 12 luni, în cazul acţiunilor sau inacţiunilor menţionate la alin.(1) şi (1¹) care ameninţă suveranitatea, independenţa, integritatea teritorială, securitatea naţională, ordinea şi siguranţa publică, însoţite de:

a) acţiuni de subminare a proceselor electorale;

b) campanii de dezinformare, incitare la ură, propaganda agresiunii militare, mesaje cu conţinut extremist, cu conţinut cu caracter terorist sau care, în alt mod, prezintă o ameninţare pentru securitatea naţională;

c) acte de corupere pe scară largă a alegătorilor;

d) finanţare ilegală sau acordare ilegală de servicii sau valori materiale partidului politic ori concurenţilor electorali ai acestuia;

e) acţiuni de spălare a banilor sau introducerea în ţară, în mod sistematic şi ilegal, a mijloacelor financiare pentru activităţi curente sau electorale ale partidului politic;

f) acţiuni de planificare, coordonare, sprijinire a acţiunilor violente.

(3²) Luând în considerare gravitatea încălcărilor admise de către partidul politic, existenţa unui pericol real şi iminent de producere a unor consecinţe iremediabile pentru valorile democratice şi pentru ordinea de drept a Republicii Moldova prin continuarea desfăşurării activităţilor ilegale ale partidului politic, Ministerul Justiţiei poate cere instanţei de judecată să dispună, în calitate de măsură asiguratorie, limitarea activităţii partidului politic pe perioada examinării cauzei, până la pronunţarea în fond, prezentând, în acest sens, argumentele şi probele care să ateste situaţiile respective.

(3³) La examinarea cererii privind dispunerea, în calitate de măsură asiguratorie, a limitării activităţii partidului politic, instanţa de judecată citează participanţii la proces şi, în termen de 3 zile de la depunerea cererii de aplicare a măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic, decide, prin încheiere executorie, cu privire la limitarea activităţii partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Părţile în proces sunt obligate să se prezinte în faţa instanţei de judecată.

(3⁴) Încheierea cu privire la aplicarea sau respingerea aplicării măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic poate fi atacată cu recurs separat de fondul cauzei. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile.

(3⁵) Înlăturarea încălcărilor admise de către partidul politic după depunerea cererii de limitare a activităţii acestuia nu exonerează partidul respectiv de răspundere juridică, însă poate fi luată în considerare la stabilirea termenului de limitare a activităţii.

(4) Hotărârea judecătorească privind limitarea activităţii partidului politic este definitivă şi executorie, însă poate fi atacată cu recurs în termen de 10 zile. Cererea de recurs se examinează de către Curtea Supremă de Justiţie în termen de 15 zile. În cazul limitării activităţii partidului politic prin hotărâre judecătorească, Ministerul Justiţiei solicită Agenţiei Servicii Publice să noteze în Registrul de stat al persoanelor juridice faptul respectiv.

(5) Pe perioada limitării activităţii partidului politic, acestuia îi este interzisă participarea individuală sau în comun la alegeri şi referendumuri, producerea, furnizarea, distribuirea şi difuzarea publicităţii politice, fondarea mijloacelor de informare în masă, organizarea întrunirilor, a mitingurilor, a demonstraţiilor, a pichetărilor şi a altor acţiuni publice, folosirea tuturor tipurilor de depuneri bancare, cu excepţia cazurilor când sunt necesare decontări cu contractanţii, decontări aferente îndeplinirii contractelor individuale de muncă, decontări pentru repararea prejudiciilor cauzate prin acţiunile partidului politic, decontări pentru plata impozitelor, a taxelor şi amenzilor.

(5¹) La aplicarea măsurii asiguratorii privind limitarea activităţii partidului politic se aplică interdicţiile prevăzute la alin.(5).

(5²) Hotărârea şi încheierea prin care s-a dispus limitarea activităţii partidului politic se expediază de instanţa de judecată, în termen de cel mult 24 de ore din momentul pronunţării, în adresa părţilor la proces şi a autorităţilor competente pentru punere în executare, iar acestea, la rândul lor, notifică instanţa de judecată şi Ministerul Justiţiei despre rezultatele executării.

(6) După înlăturarea necorespunderilor pentru care activitatea partidului politic a fost limitată, partidul va informa despre aceasta Ministerul Justiţiei, care, în termen de 5 zile, va autoriza reluarea activităţii partidului.

(7) Dacă, în perioada limitării activităţii partidului politic, acţiunile pentru care a fost limitată activitatea partidului se vor repeta sau dacă, pe parcursul primului an din data ultimei limitări a activităţii partidului, acesta comite încălcări similare, Ministerul Justiţiei cere instanţei de judecată să dizolve partidul respectiv.

(8) Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă, cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor sesizărilor

11. Autorii sesizărilor susţin că textul contestat: a) nu stabileşte în mod clar procedura şi condiţiile de aplicare a limitării activităţii partidului politic; b) permite aplicarea acestei măsuri în perioada electorală; c) permite excluderea unui partid din alegeri în lipsa unei hotărâri judecătoreşti definitive; d) afectează drepturile candidaţilor individuali; e) permite Ministerului Justiţiei, în calitate de organ al puterii executive, să restrângă activitatea unui partid politic, fără o evaluare judiciară definitivă.

12. Prin urmare, autorii sesizărilor consideră că textul contestat contravine articolelor 23, 38, 41 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând respectarea, în prezenta cauză, a condiţiilor de admisibilitate a unei sesizări, stabilite în jurisprudenţa sa constantă, Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor ţine de competenţa sa ratione materiae.

14. În conformitate cu articolul 25 alin.(1) lit.g) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, deputaţii sunt abilitaţi cu prerogativa sesizării Curţii Constituţionale.

15. De asemenea, sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procedura de examinare a recursului declarat împotriva încheierii din 25 septembrie 2025 a Curţii de Apel Centru cu privire la aplicarea limitării activităţii partidului politic, în calitate de măsură asiguratorie. Aşadar, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Obiectul sesizărilor îl constituie textul "cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice. Textul contestat nu a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Autorii sesizărilor susţin că textul contestat contravine articolelor 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 38 (dreptul de vot şi dreptul de a fi ales), 41 (libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

20. Referitor la incidenţa articolelor 38 şi 41 alin.(1) din Constituţie, autorii sesizărilor susţin în mod solidar că textul contestat din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294/2007 ar conduce la: (i) "limitarea activităţii unui partid politic în timpul campaniei electorale influenţează direct dreptul candidaţilor de a participa în alegeri, fără ca aceştia să fie sancţionaţi definitiv, fapt care contravine principiilor democratice şi drepturilor fundamentale"; (ii) "limitarea activităţii unui partid în baza unei simple solicitări a Ministerului Justiţiei, la sesizarea Comisiei Electorale Centrale, în lipsa unei hotărâri judecătoreşti definitive, aduce atingere unor drepturi şi principii fundamentale".

21. Curtea reţine că, potrivit Constituţiei, legislatorul deţine prerogativa constituţională să reglementeze prin lege organică sistemul electoral (72 alin.(3) lit.a)), organizarea şi funcţionarea partidelor politice (72 alin.(3) lit.g)) precum şi modul de organizare şi desfăşurare a alegerilor parlamentare (articolul 61 alin.(2)). Dreptul de a fi ales dar şi dreptul partidelor politice de a participa în alegeri nu reprezintă drepturi absolute. Există loc de "limitări implicite", iar statele contractante trebuie să dispună de o marjă largă de apreciere în această materie (HCC nr.9 din 26 martie 2024, § 72; Labita v. Italia [MC], 6 aprilie 2000, § 201; Vito Sante Santoro v. Italia, 1 iulie 2004, § 54).

22. Curtea notează că, în baza prerogativei sale constituţionale, legislatorul a reglementat mecanisme juridice prin care restricţionează şi limitează activitatea partidelor politice a căror acţiuni sau inacţiuni afectează valorile democratice, ordinea de drept, pluralismul politic sau principiile democratice fundamentale.

23. Pornind de la cerinţele autorilor sesizărilor şi având în vedere obligaţiile pozitive ale statului de a asigura integritatea proceselor electorale şi securitatea votului cetăţenilor, Curtea observă că legislatorul a reglementat situaţiile juridice de limitare a activităţii partidelor politice care comit acţiuni/inacţiuni prin care se aduc prejudicii grave pluralismului politic, principiilor democratice şi încalcă regulile privind gestiunea financiară (articolul 21 alineatele (1) şi (1¹) din Legea nr.294/2007). De asemenea, legislatorul a reglementat procedura prin care autorităţile competente iniţiază limitarea activităţii partidelor (articolul 21 alineatele (2) – (6) din Legea nr.294/2007), precum şi competenţa instanţelor de judecată de a examina cauzele respective (articolul 21 alineatele (3) şi (4) din Legea nr.294/2007).

24. Autorii sesizărilor îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea unui text din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294/2007 care reglementează situaţiile de limitare a activităţii partidelor politice pe parcursul campaniei electorale la care participă.

25. Curtea observă că prin dispoziţia contestată de autori legislatorul a instituit o regulă generală potrivit căreia "activitatea partidului politic nu poate fi limitată pe parcursul campaniei electorale la care participă" subliniind astfel importanţa participării libere la alegeri a partidelor politice pentru procesul democratic. Totuşi, legislatorul nu a acordat acestei reguli un caracter absolut, ci a prevăzut expres că partidul politic poate fi limitat şi pe parcursul campaniei electorale dacă acesta a comis "încălcări grave ale legii". Mai mult, legislatorul a stabilit situaţiile pe care le califică ca fiind încălcări grave ale legii, făcând trimitere la dispoziţii legale precise, prevăzute de articolele 3 şi 21 alin.(3¹) din Legea nr.294/2007. Legislatorul a subliniat că limitarea activităţii partidului politic se aplică pentru comiterea unor încălcări grave şi a insistat asupra înţelesului textului "încălcări grave ale legii" prin precizarea faptului că "[a]ctivitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" la ultima teză din alineatul contestat.

26. Aşadar, în baza competenţei sale constituţionale, Curtea reţine că legislatorul a prevăzut în mod expres cazurile excepţionale în care se poate aplica limitarea activităţii unui partid politic chiar şi în perioada campaniei electorale.

27. Curtea reţine că textul contestat reprezintă o normă de trimitere şi nu se poate susţine că încalcă per se Constituţia, decât dacă se demonstrează că norma la care se face trimitere este neconstituţională. În această cauză, autorii sesizărilor nu au contestat comportamentele stabilite de articolele 3 şi 21 alin.(3¹) din Lege pentru care se aplică limitarea activităţii partidului politic pe durata campaniei electorale la care participă partidul în discuţie.

28. În jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a recunoscut că pot exista cazuri în care alegerea măsurilor aflate la dispoziţia autorităţilor pentru a răspunde unei nevoi sociale imperioase în legătură cu consecinţele negative percepute, dată fiind existenţa sau activităţile unei asociaţii, este limitată în mod inevitabil (Gorzelik şi alţii v. Polonia [MC], § 105; Ayoub şi alţii v. Franţa, 8 octombrie 2020, §§ 119-120). Statul este îndreptăţit să ia măsuri preventive împotriva partidelor politice pentru protecţia democraţiei. Statul nu poate aştepta până când partidul politic va prelua puterea şi va începe să întreprindă paşi concreţi pentru a implementa o politică incompatibilă cu standardele Convenţiei. Acolo unde pericolul acelei politici a fost stabilit în mod suficient şi este iminent, statul poate preveni în mod rezonabil aplicarea unei asemenea politici înainte ca încercarea de a o implementa prin intermediul unor paşi concreţi să prejudicieze pacea socială şi regimul democratic al ţării (Refah Partisi (the Welfare Party) şi alţii v. Turcia [MC], 13 februarie 2003, § 102; Herri Batasuna şi Batasuna v. Spania, 30 iunie 2009, § 81).

29. Cu referire la criticile aduse garanţiilor stabilite de norma contestată, în Decizia nr.137 din 25 septembrie 2025 Curtea a examinat garanţiile procedurale aplicabile în cazul limitării activităţii partidului politic în calitate de măsură asiguratorie. Legislatorul a stabilit că cererea de limitare a activităţii partidului politic se examinează potrivit regulilor generale de judecare a cauzelor, stabilite de legislaţie, în cadrul cărora părţile beneficiază de toate garanţiile aplicabile unui proces judiciar. În termen de 10 zile, partidul are dreptul să conteste cu recurs la Curtea Supremă de Justiţie hotărârea de limitare a activităţii (articolul 21 alin.(4) din Lege).

30. Referitor la criticile aduse competenţei Ministerului Justiţiei, în calitate de putere executivă, de a solicita limitarea activităţii partidului politic şi la faptul că norma nu condiţionează stabilirea în prealabil a faptelor invocate de Ministerul Justiţiei printr-o hotărâre judecătorească definitivă, Curtea reţine că limitarea activităţii partidelor politice se aplică în cadrul unui proces judiciar desfăşurat în faţa Curţii de Apel Centru care, potrivit articolelor 114, 115 alin.(1) şi 116 alin.(1) din Constituţie, reprezintă un tribunal independent cu jurisdicţie deplină. În cadrul procesului judiciar, partidul are dreptul să prezinte probe şi să combată orice argumente prezentate. Din acest motiv, Curtea respinge aceste capete ale sesizărilor.

31. Prin urmare, Curtea reţine că argumentele autorilor sesizărilor sunt vădit nefondate şi, din acest motiv, sesizările nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (3) lit.f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările depuse de dl Vlad Batrîncea, deputat în Parlamentul Republicii Moldova, şi de dna Irina Vlah, în interesele Partidului politic Partidul Republican "Inima Moldovei", în dosarul nr.2r-355/2025, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie, privind verificarea constituţionalităţii textului "cu excepţia cazurilor în care limitarea activităţii partidului politic se cere pentru comiterea unor încălcări grave ale legii, astfel cum sunt prevăzute acestea la art.3 şi la alin.(3¹) din prezentul articol. Activitatea partidului politic nu poate fi limitată pentru încălcări minore" din articolul 21 alin.(8) din Legea nr.294 din 21 decembrie 2007 privind partidele politice.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.