Decizie nr.146 din 21.11.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.77g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său, precum şi a articolelor 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din această Lege

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate  a sesizării nr. 77g/2024 privind  excepţia de

neconstituţionalitate a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire

 la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul

său, precum şi a articolelor 27 alin.(5) şi 37

alin. (6) din această Lege

nr. 146  din  21.11.2024

 (în vigoare 21.11.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 533-535 art. 203 din 19.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 3 aprilie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 noiembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său, precum şi a articolelor 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din această Lege, în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis peste termenele legale relevante, ridicată de dl avocat Vitalii Lazăr, în interesele dlui Stepan Cara, parte în dosarul nr.3-107/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători ai Curţii de Apel Chişinău format din dnii Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici şi dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 29 aprilie 2022, la Secretariatul Autorităţii Naţionale de Integritate a fost înregistrată o sesizare cu privire la încălcarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale de către dl Stepan Cara, consilier în cadrul Consiliului municipal Comrat la data depunerii sesizării.

4. Inspectorul de integritate a efectuat verificarea prealabilă a acestei sesizări şi, prin procesul-verbal nr.277/02¹ din 23 mai 2022, a dispus iniţierea controlului averii şi intereselor personale ale dlui Stepan Cara. Totodată, dl Stepan Cara a fost informat despre procesul-verbal menţionat şi despre drepturile sale prevăzute la articolul 33 din Legea nr.132/2016.

___________________

¹ https://ani.md/sites/default/files/pvi277.PDF 

5. La 23 mai 2023, Autoritatea Naţională de Integritate a emis actul de constatare nr.71/02² în privinţa dlui Stepan Cara, prin care a constatat încălcarea regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale prin includerea unor date eronate şi incomplete în declaraţiile de avere şi interese personale depuse pentru anii 2016-2021, prin existenţa unei diferenţe substanţiale între avere, venituri şi cheltuieli în aceeaşi perioadă şi prin deţinerea averii nejustificate în mărime totală de 2 844 032 lei. Cauza a fost trimisă instanţei de judecată în vederea dispunerii confiscării averii nejustificate.

___________________

² https://ani.md/sites/default/files/2023-05/AC71.PDF

6. La 22 iunie 2023, dl Stepan Cara a atacat la Curtea de Apel Chişinău actul de constatare menţionat mai sus. În cererea sa de chemare în judecată, acesta a menţionat, între altele, că au fost încălcate termenele procedurale de control privind respectarea regimului juridic al averii.

7. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Vitalii Lazăr a ridicat, în interesele dlui Stepan Cara, excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său, precum şi a articolelor 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din această Lege în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis peste termenele legale relevante.

8. Printr-o încheiere din 21 martie 2024, un complet de judecători ai Curţii de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"[…]

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

10. Prevederile relevante ale Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate sunt următoarele:

Articolul 26

Etapele controlului averii şi al intereselor personale

"Inspectorii de integritate verifică declaraţiile de avere şi interese personale, iar în cazurile prevăzute de prezenta lege, iniţiază controlul averii şi al intereselor personale, de asemenea verifică în prealabil sesizările depuse de persoanele fizice sau persoanele juridice, precum şi sesizările din oficiu, şi efectuează controlul averii şi al intereselor personale ale persoanelor vizate de aceste sesizări."

Articolul 27

Verificarea declaraţiilor de avere şi interese personale

"[…]

(5) Verificarea declaraţiilor de avere şi interese personale se efectuează în cel mult două luni din momentul distribuirii/redistribuirii acestora. Ţinând cont de complexitatea cauzei, de volumul de informaţii ce trebuie obţinute şi analizate, de comportamentul participanţilor vizaţi şi a autorităţilor relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate, preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii poate prelungi termenul de verificare a declaraţiei de avere şi interese personale cu încă o lună.

[…]."

Articolul 33

Controlul averii şi al intereselor personale

"[…]

(14) Controlul averii şi al intereselor personale se efectuează în cel mult 9 luni de la repartizarea sesizării. Ţinând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanţilor vizaţi şi a autorităţilor relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate, preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii poate prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 18 luni."

Articolul 37

Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor

"[…]

(6) Controlul privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor se efectuează în cel mult 3 luni de la repartizarea sesizării. Ţinând cont de complexitatea controlului, de comportamentul participanţilor vizaţi şi a autorităţilor relevante, în baza unei solicitări motivate a inspectorului de integritate, preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii poate prelungi termenul de efectuare a controlului până la cel mult 6 luni.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul menţionează că Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate nu prevede nulitatea actului de constatare emis cu depăşirea termenului legal de efectuare a controlului respectării regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale. În opinia sa, această omisiune normativă afectează în special articolele 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din Lege. Deşi aceste norme prevăd că verificarea declaraţiilor de avere şi interese personale se efectuează în termene precise, în Lege nu există vreo prevedere care să precizeze care sunt consecinţele juridice în cazul în care termenele sunt depăşite. Autorul afirmă că actul emis în afara termenului legal nu poate să producă efecte juridice şi notează că acesta trebuie declarat nul, făcând o analogie cu articolul 251 din Codul de procedură penală.

12. În acest context, autorul excepţiei susţine că prevederile contestate încalcă articolele 16, 20, 23 şi 26 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea observă că autorul contestă Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său şi, în particular, articolele 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din Lege, în partea în care acestea omit să reglementeze nulitatea actului de constatare emis cu depăşirea termenului procedural relevant. Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect controlul legalităţii unui act de constatare emis de Autoritatea Naţională de Integritate privind controlul averii şi intereselor dlui Stepan Cara. În acest caz, procedura în faţa ANI a parcurs două faze: (i) verificarea prealabilă a sesizării înregistrate la 29 aprilie 2022, care s-a încheiat la 23 mai 2022 prin emiterea unui proces-verbal, şi (ii) controlul averii şi al intereselor personale ce a demarat la 23 mai 2022, terminându-se la 23 mai 2023, odată cu emiterea actului de constatare nr.71/02 (a se vedea § 3-5 supra). În cererea din faţa instanţei de judecată autorul contestă doar actul emis după ce faza de verificare prealabilă a sesizării s-a încheiat, iar în contestaţie acesta solicită, inter alia, anularea actului de constatare din motiv că ANI a încălcat articolul 27 alin.(5) din Lege, care prevede că declaraţiile de avere şi interese personale se verifică în termen de cel mult două luni, termen care poate fi prelungit cu o lună.

18. Totuşi, Curtea constată că articolul 27 din Lege nu este incident în cauza în care a fost ridicată excepţia, pentru că actul de constatare al ANI atacat în instanţa de judecată a fost emis în procedura de control al averii şi al intereselor personale la o etapă posterioară celei reglementate de acest articol. Prin urmare, articolul 27 din Lege nu este incident în cauza în care a fost ridicată excepţia.

19. Din raţionamente asemănătoare nici articolul 37 alin.(6) din Lege nu este incident, deoarece acesta reglementează termenul procedural al controlului privind respectarea regimului juridic al conflictelor de interese, al incompatibilităţilor, al restricţiilor şi al limitărilor şi nu se referă la controlul averii şi al intereselor personale care se efectuează în termenele stabilite la articolul 33 alin.(14) din Lege.

20. Referitor la capătul sesizării care pretinde că Legea nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său omite să reglementeze nulitatea actului de constatare emis cu depăşirea termenului procedural relevant, Curtea reţine următoarele.

21. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că omisiunea legislativă poate constitui obiect de examinare al Curţii Constituţionale dacă prin aceasta este afectat un drept constituţional fundamental (HCC nr.19 din 3 iulie 2018, § 59; DCC nr.162 din 29 decembrie 2020, § 23; DCC nr.125 din 5 octombrie 2023, § 18). Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă omisiunea legislativă invocată de autorul sesizării reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (DCC nr.14 din 7 februarie 2023, § 21; DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, § 20).

22. Curtea reţine că, deşi autorul excepţiei a indicat că omisiunea legislativă în discuţie încalcă articolele 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 26 alin.(2) (dreptul la apărare) din Constituţie, acesta nu a argumentat în ce măsură depăşirea termenului de control al averii şi al intereselor personale afectează articolele constituţionale menţionate mai sus. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate astfel, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi a prevederilor legale contestate cu acesta, nu echivalează cu un argument (a se vedea DCC nr.50 din 2 mai 2023, § 22). Curtea reiterează că nu-l poate substitui pe autorul excepţiei la invocarea argumentelor de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.52 din 4 mai 2023, § 27).

23. Cât priveşte pretenţia autorului care afirmă că actul de constatare emis în afara termenului legal trebuie declarat nul prin analogie cu articolul 251 din Codul de procedură penală, Curtea precizează că nu poate reţine o asemenea argumentare. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că examinarea constituţionalităţii unei prevederi legale are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, nu compararea prevederilor cuprinse în acelaşi sau în acte normative diferite şi raportarea unei concluzii care ar rezulta din comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea HCC nr.36 din 23 noiembrie 2021, § 25; HCC nr.6 din 10 martie 2022, § 14).

24. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate în ansamblul său, precum şi a articolelor 27 alin.(5) şi 37 alin.(6) din această Lege, ridicată de dl avocat Vitalii Lazăr, în interesele dlui Stepan Cara, parte în dosarul nr.3-107/2023, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.