Decizie nr.147 din 21.11.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.137g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8/1 din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999 (înregistrarea dreptului de proprietate asupra bunurilor transmise persoanelor deţinătoare de cote-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 137g/2024 privind

excepţia  de neconstituţionalitate a articolului 8¹ din

Legea cu privire  la proprietatea publică a unităţilor

administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999

(înregistrarea dreptului de proprietate asupra

bunurilor transmise persoanelor deţinătoare

de cote-părţi valorice din patrimoniul

fostelor întreprinderi agricole [2])

nr. 147  din  21.11.2024

 (în vigoare 21.11.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 533-535 art. 204 din 19.12.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 21 noiembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8¹ din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999, ridicată de dl administrator Serghei Calmîc, în interesele "Basarabia-Agro" SRL, reclamantă în dosarul nr.3-44/2023, pendinte la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dna judecătoare Olga Fiodorov de la Judecătoria Anenii Noi, sediul central.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost menţionate în sesizare şi în încheierea instanţei care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, sunt următoarele.

4. La 11 august 2023, Consiliul local din satul Hârbovăţ, raionul Anenii Noi a adoptat Decizia nr.5/7, prin care a aprobat lista bunurilor transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" care devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale Hârbovăţ. Lista menţionată supra a fost întocmită la 17 mai 2023 de către o comisie de inventariere.

5. La 28 august 2023, "Basarabia-Agro" SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, cu privire la anularea listei bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" care devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, anularea procesului-verbal cu privire la lista bunurilor transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi şi constatarea imposibilităţii iniţierii procesului de transmitere a bunurilor în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale până la eliberarea certificatelor de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi.

6. La 29 august 2023, domnii Chiril Ghereg, Vasile Andronic, Serghei Calmâc, Ion Grigoriţa, Victor Calmâc, Fiodor Calmâc, Alexandru Munteanu şi doamnele Elena Curbet, Valentina Secara şi Tamara Curbet au formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Primăriei satului Hârbovăţ, raionul Anenii Noi, şi Comisiei de inventariere a bunurilor transmise în contul cotelor-părţi valorice privind, inter alia, anularea listei bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" care devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, anularea proceselor-verbale referitoare la examinarea contestaţiilor reclamanţilor şi anularea Deciziei Consiliului sătesc Hârbovăţ prin care a fost aprobată lista bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" şi care devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale.

7. La 29 august 2023, "Basarabia-Agro" SRL a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Consiliului sătesc Hârbovăţ cu privire la anularea Deciziei Consiliului sătesc Hârbovăţ prin care a fost aprobată lista bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" şi constatarea imposibilităţii iniţierii procesului de transmitere a bunurilor în proprietatea unităţii administrativ-teritoriale până la eliberarea certificatelor de proprietate asupra cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi.

8. Printr-o încheiere din 28 mai 2024, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, a dispus conexarea acestor cauze.

9. În cadrul judecării cauzei, la 15 aprilie 2024, dl administrator Serghei Calmîc a ridicat, în interesele "Basarabia-Agro" SRL, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8¹ din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999.

10. Printr-o încheiere din 6 iunie 2024, Judecătoria Anenii Noi, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

[...]."

12. Prevederile relevante ale Legii cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999 sunt următoarele:

Articolul 8¹

Dobândirea dreptului de proprietate a unităţilor administrativ-teritoriale

 asupra bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise

 în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul

fostelor întreprinderi agricole

"(1) Autoritatea administraţiei publice locale asigură inventarierea bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, precum şi adoptarea deciziei de aprobare a listei acestora, cu respectarea normelor aplicabile pentru asigurarea transparenţei în procesul decizional.

(2) Bunurile transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole (sediile administrative, de învăţământ, sănătate, cultură, sport, de protecţie şi asistenţă socială, precum şi de altă utilitate publică) devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale pe teritoriul căreia se află.

(3) Bunurile indicate la alin.(2) care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează în registrele corespunzătoare după unitatea administrativ-teritorială, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor.

(4) Bunurile, altele decât cele indicate la alin.(2), din contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează, provizoriu, în registrele corespunzătoare după unitatea administrativ-teritorială, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor.

(5) În termen de un an de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor, altele decât cele indicate la alin.(2), din contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, titularii de drept asigură înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri sau, după caz, înaintează acţiuni în instanţa de judecată pentru constatarea dreptului de proprietate, cu prezentarea autorităţii administraţiei publice locale şi deţinătorului registrului de publicitate a hotărârii judecătoreşti irevocabile de constatare a dreptului de proprietate. În acest caz, autoritatea administraţiei publice locale va opera modificări în lista bunurilor.

(6) În cazul în care, la expirarea termenului de un an de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor, altele decât cele indicate la alin.(2), din contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole, dreptul de proprietate asupra bunurilor nu a fost înregistrat sau autorităţii administraţiei publice locale nu i-a fost prezentată hotărârea judecătorească irevocabilă de constatare a dreptului de proprietate, bunurile care nu sunt obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale, iar bunurile care constituie obiecte ale înregistrării în registrele de publicitate se înregistrează în registrul corespunzător după unitatea administrativ-teritorială, la cererea autorităţilor administraţiei publice locale, în temeiul deciziei de aprobare a listei bunurilor."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

13. Autorul excepţiei susţine că articolul 8¹ alin. (2) din Lege stabileşte condiţiile dobândirii dreptului de proprietate de către unităţile administrativ-teritoriale asupra bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostelor întreprinderi agricole. Autorul excepţiei afirmă că trecerea bunurilor indicate la articolul 8¹ alin. (2) din Lege în proprietatea unităţilor administrativ-teritoriale reprezintă o expropriere şi încalcă dreptul de proprietate al deţinătorilor cotelor-părţi valorice. Autorul excepţiei mai afirmă că textul "de altă utilitate publică" din acest alineat este incert şi le oferă autorităţilor locale o marjă discreţionară largă la stabilirea bunurilor de utilitate publică.

14. Referitor la alineatele (5) şi (6) din acelaşi articol, autorul excepţiei afirmă că înregistrarea dreptului de proprietate asupra acestor bunuri implică cheltuieli care pot depăşi costul cotei-părţi valorice. Mai mult, înaintarea unei cereri de chemare în judecată implică achitarea taxei de stat, a onorariului avocatului şi a altor cheltuieli de judecată, pe care persoanele, neavând mijloace financiare, nu au posibilitatea să le achite. În aceste condiţii, deţinătorii cotelor-părţi valorice sunt descurajaţi să-şi legalizeze dreptul de proprietate asupra acestor cote. De asemenea, examinarea unei cereri de chemare în judecată poate să dureze mai mult de un an şi, prin urmare, deţinătorul unei cote-părţi valorice nu-şi va putea înregistra dreptul de proprietate având în vedere că termenul de un an este un termen de decădere.

15. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 9, 46, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

18. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

19. Curtea notează că deşi autorul excepţiei a contestat în întregime articolul 8¹ din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale, criticile acestuia se referă, în special, la alineatele (2), (5) şi (6) din acest articol.

20. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ care are ca obiect examinarea unor cereri de chemare în judecată privind anularea listei bunurilor transmise sau care urmau a fi transmise în contul cotelor-părţi valorice din patrimoniul fostei întreprinderi agricole "Basarabia" care devin proprietatea unităţii administrativ-teritoriale şi a Deciziei Consiliului prin care a fost aprobată această listă (a se vedea § 3-8 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

21. Curtea notează că alineatul (5) al articolului 8¹ din Lege nu a mai constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

22. Curtea subliniază că alineatele (2) şi (6) ale articolului 8¹ din Legea nr.523 din 16 iulie 1999 au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţată Hotărârea nr.13 din 30 aprilie 2024. De principiu, această situaţie nu reprezintă un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al unor prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 21).

23. Autorul excepţiei afirmă că prevederile contestate contravin articolelor 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

24. Analizând argumentele autorului excepţiei în prezenta cauză, Curtea reţine că, în privinţa articolului 8¹ alineatele (2) şi (6) din Legea nr.523 din 16 iulie 1999, autorul excepţiei a prezentat aceleaşi argumente pe care Curtea le-a examinat în Hotărârea nr.13 din 30 aprilie 2024.

25. În această hotărâre, referitor la textul "de altă utilitate publică" din articolul 8¹ alin. (2) din Lege, Curtea a notat că, în funcţie de situaţia juridică concretă, autorităţile locale sau instanţele de judecată vor interpreta textul în discuţie în coroborare cu normele legale relevante. Curtea a conchis că deşi textul criticat le acordă o marjă discreţionară largă autorităţilor publice locale în cazul stabilirii utilităţii publice a unor bunuri, totuşi, acestea sunt cele mai indicate să acţioneze în numele şi în interesul unităţilor administrativ-teritoriale şi să rezolve treburile publice. Totodată, în cadrul procedurii de inventariere, autorităţile locale iniţiază dezbateri publice în cadrul cărora persoanele interesate pot depune contestaţii împotriva listei bunurilor, iar în caz de respingere, pot formula o acţiune în justiţie împotriva deciziei de includere a bunului în lista de inventariere (a se vedea § 43-47 din Hotărâre).

26. Referitor la eventuala expropriere a deţinătorilor cotelor-părţi valorice, Curtea a observat că aplicarea prevederilor contestate ar putea implica o privare de proprietate a titularului fără acordarea de despăgubiri, iar o astfel de privare ar reprezenta o expropriere de bunuri fără o dreaptă şi prealabilă despăgubire, fiind o acţiune contrară articolului 46 alin.(2) din Constituţie. Pentru a evita o aplicare contrară Constituţiei, Curtea a recunoscut constituţionale dispoziţiile alineatelor (2) şi (3) din articolul 8¹ din Lege în măsura în care nu se aplică în privinţa bunurilor transmise în contul cotelor-părţi valorice şi înregistrate în registrul de publicitate, precum şi bunurilor transmise în contul cotelor-părţi valorice, deţinute în posesie de titularii cotelor, dar neînregistrate în registrul de publicitate (a se vedea § 79-85 din Hotărâre).

27. Curtea a reţinut că alineatul (6) din articolul 8¹ din Legea nr.523 din 16 iulie 1999 stabileşte obligaţia titularilor cotelor-părţi valorice sau a posesorilor bunurilor care nu sunt de utilitate publică să prezinte autorităţii locale o hotărâre judecătorească irevocabilă de constatare a dreptului de proprietate, până la expirarea termenului de un an de zile de la data intrării în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor. În cazul neprezentării unei asemenea hotărâri, unităţile administrativ-teritoriale devin proprietari ai bunurilor în discuţie. În aceste condiţii, Curtea a notat că pot exista situaţii în care, deşi acţiunea în justiţie de constatare a dreptului de proprietate a fost formulată până la adoptarea legii contestate sau în interiorul termenului de un an prevăzut de această lege, depăşirea acestuia nu le este imputabilă titularilor cotelor-părţi. Prin urmare, Curtea a recunoscut constituţional articolul 8¹ alin.(6) din Lege în măsura în care titularii de drept pot să-şi înregistreze dreptul de proprietate constatat printr-o hotărâre judecătorească şi după trecerea termenului de un an de la intrarea în vigoare a deciziei de aprobare a listei bunurilor inventariate cu condiţia că acţiunea în justiţie a fost formulată până la expirarea acestui termen (a se vedea § 87-94 din Hotărâre).

28. Referitor la articolul 8¹ alin.(5) din Lege, autorul excepţiei afirmă că acesta contravine articolelor 9, 46, 54 şi 127 din Constituţie, datorită cheltuielilor de judecată exagerate pe care le implică.

29. Cu privire la incidenţa articolului 54 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Mai mult, articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea HCC nr.4 din 30 ianuarie 2024, § 28).

30. Referitor la incidenţa articolelor 9, 46 şi 127 din Constituţie, autorul excepţiei afirmă că procedura stabilită de articolul 8¹ alin.(5) din Lege ar implica cheltuieli de înregistrare şi cheltuieli de judecată care depăşesc costul cotelor-părţi valorice. Sub acest aspect, Curtea a notat că prevederile contestate nu reglementează achitarea taxelor, a cheltuielilor de judecată sau a altor plăţi obligatorii pentru înregistrarea dreptului de proprietate asupra cotelor-părţi valorice. În aceste condiţii, Curtea consideră că criticile avansate de autorul excepţiei în privinţa articolului 8¹ alin.(5) din Lege nu ridică o problemă de constituţionalitate din perspectiva articolelor 9, 46, 54 şi 127 din Constituţie (a se vedea HCC nr.13 din 30 aprilie 2024, § 42).

31. Pe baza celor menţionate anterior, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 8¹ din Legea cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale nr.523 din 16 iulie 1999, ridicată de dl administrator Serghei Calmîc, în interesele "Basarabia-Agro" SRL, reclamantă în dosarul nr.3-44/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Anenii Noi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.