BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.150 din 17.11.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.76g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 191 alin.(3/2) din Codul de procedură penală

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
17.11.2022

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.76g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 191 alin.(32)

din Codul de procedură penală

nr. 150  din  17.11.2022

 (în vigoare 17.11.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 385-391 art.184 din 02.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 iunie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 17 noiembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 191 alin.(32) din Codul de procedură penală, ridicată de dna avocat Angela Procopciuc, în interesele dnei Natalia Cervac, în dosarul nr.1-307/2021, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de judecătorii dna Ecaterina Arseni şi dnii Ghenadie Eremciuc şi Marcel Popescu de la Judecătoria Bălţi, sediul central, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Bălţi, sediul central, se află o cauză penală, în care dna Natalia Cervac este învinuită de comiterea infracţiunii prevăzute de articolele 26 şi 145 alin.(2) lit.p) din Codul penal.

4. Printr-o încheiere a Judecătoriei Bălţi a fost înlocuită măsura arestului la domiciliu cu măsura controlului judiciar pe un termen de 60 de zile. Ulterior, termenul controlului judiciar a fost prelungit.

5. În cadrul şedinţei de judecată din 17 martie 2022, dna avocat Angela Procopciuc a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 191 alin.(32) din Codul de procedură penală.

6. Printr-o încheiere din 16 mai 2022, Judecătoria Bălţi a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 25

Libertatea individuală şi siguranţa persoanei

"(1) Libertatea individuală şi siguranţa persoanei sânt inviolabile.

(2) Percheziţionarea, reţinerea sau arestarea unei persoane sunt permise numai în cazurile şi cu procedura prevăzute de lege.

[...]."

Articolul 27

Dreptul la libera circulaţie

"(1) Dreptul la libera circulaţie în ţară este garantat.

(2) Oricărui cetăţean al Republicii Moldova îi este asigurat dreptul de a-şi stabili domiciliul sau reşedinţa în orice localitate din ţară, de a ieşi, de a emigra şi de a reveni în ţară."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 191

Liberarea provizorie sub control judiciar

"[…]

(32) Măsura liberării provizorii sub control judiciar poate fi dispusă pe un termen de cel mult 12 luni cumulative învinuitului, inculpatului de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen de cel mult 12 ani sau pe un termen de cel mult 24 de luni cumulative învinuitului, inculpatului de săvârşirea unei infracţiuni pentru care legea prevede pedeapsa cu închisoare pe un termen mai mare de 12 ani.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autoarei excepţiei de neconstituţionalitate

9. În opinia autoarei excepţiei, norma contestată nu stabileşte condiţii şi criterii clare de aplicare a măsurii preventive a liberării provizorii sub control judiciar. Autoarea consideră că termenul maxim de 24 de luni cumulative al liberării provizorii sub control judiciar, stabilit de dispoziţiile contestate, este mai mare decât termenul maxim al arestului preventiv de 12 luni, aşa cum prevede articolul 25 alin.(4) din Constituţie.

10. Autoarea sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 4, 7, 8, 16, 21, 23, 25, 27, 28 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dna avocat Angela Procopciuc, în interesele dnei Natalia Cervac, inculpată în dosarul nr.1-307/2021, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 191 alin.(32) din Codul de procedură penală. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care a fost aplicat arestul la domiciliu şi ulterior liberarea provizorie sub control judiciar. Prin urmare, Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Curtea constată că textul criticat nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva argumentelor autoarei excepţiei.

16. Curtea reţine că autoarea sesizării a afirmat incidenţa articolelor 4 [drepturile şi libertăţile omului], 7 [Constituţia, Lege Supremă], 8 [respectarea dreptului internaţional şi a tratatelor internaţionale], 16 [egalitatea], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 25 [libertatea individuală şi siguranţa persoanei], 27 [dreptul la libera circulaţie], 28 [viaţa intimă, familială şi privată] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

17. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 4, 7, 8 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă imperative care stau la baza oricăror reglementări. Aceste norme nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 27; DCC nr.38 din 24 martie 2022, § 21; DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolelor 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.90 din 15 iunie 2021, § 23; DCC nr.177 din 23 noiembrie 2021, § 37).

18. Cu privire la incidenţa articolului 25 din Constituţie, care garantează dreptul la libertate individuală şi la siguranţă al persoanei, Curtea menţionează că scopul principal al dispoziţiilor citate este de a proteja persoana împotriva lipsirii arbitrare sau nejustificate de libertate. Prin garantarea "dreptului la libertate", articolul 5 § 1 din Convenţie are în vedere libertatea fizică a persoanei (Creangă v. România [MC], 23 februarie 2012, § 84).

19. În acest caz, Curtea observă că, potrivit prevederilor Codului de procedură penală, măsura liberării provizorii sub control judiciar este o măsură preventivă neprivativă de libertate alternativă arestului (articolul 175 alin.(5)). Astfel, articolul 191 alin.(3) din Codul de procedură penală stabileşte anumite restricţii şi obligaţii, care trebuie respectate de către persoana în privinţa căreia a fost aplicată liberarea provizorie sub control judiciar, şi anume: să nu părăsească localitatea unde îşi are domiciliul, decât în condiţiile stabilite de către judecătorul de instrucţie sau, după caz, de către instanţă; să comunice organului de urmărire penală sau, după caz, instanţei de judecată orice schimbare de domiciliu; să nu meargă în locuri anume stabilite; să se prezinte la organul de urmărire penală sau, după caz, la instanţa de judecată ori de câte ori este citată; să nu intre în legătură cu anumite persoane; să nu săvârşească acţiuni de natură să împiedice aflarea adevărului în procesul penal; să nu conducă autovehicule, să nu exercite o profesie de natura aceleia de care s-a folosit la săvârşirea infracţiunii; să predea paşaportul judecătorului de instrucţie sau instanţei de judecată. Prin urmare, Curtea reţine că măsura liberării provizorii sub control judiciar, prin prisma restricţiilor care o însoţesc, nu echivalează, în esenţă, cu o privare de libertate în sensul articolului 25 din Constituţie.

20. Mai mult, în jurisprudenţa sa, Curtea Europeană a notat că controlul judiciar nu intră în câmpul de aplicare al articolului 5 § 3 din Convenţie (a se vedea Bouchet v. Franţa, 20 martie 2001, § 33). De asemenea, Curtea Europeană a menţionat că restricţia privind libertatea de circulaţie a unui individ care rezultă din măsurile de supraveghere specială nu constituie o privare de libertate în sensul articolului 5 § 1 din Convenţie. Simplele restricţii ale libertăţii de circulaţie a unei persoane care rezultă din măsurile de supraveghere specială trebuie să fie examinate pe baza articolului 2 din Protocolul nr.4 (Nagy v. Ungaria (dec.) din 6 iulie 2004, § 4). Prin urmare, Curtea reţine că dispoziţiile contestate nu fac incident articolul 25 din Constituţie.

21. Totodată, cu privire la articolele 21, 27 şi 28 din Constituţie, Curtea observă că autoarea excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa lor în această cauză. Curtea subliniază că simpla enumerare a acestor articole, precum şi preluarea unor considerente din jurisprudenţa Curţii Constituţionale în lipsa unei argumentări proprii nu reprezintă critici veritabile de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 23; DCC nr.45 din 12 aprilie 2022, § 23). În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate, precizând că trimiterea la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument (DCC nr.59 din 19 aprilie 2022, § 17).

22. Aşadar, pentru că nu s-a demonstrat incidenţa dreptului la libertate şi la siguranţă al persoanei, invocat de autoarea sesizării, Curtea subliniază că nici articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

23. Prin urmare, date fiind cele enunţate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 191 alin.(32) din Codul de procedură penală, ridicată de dna avocat Angela Procopciuc, în interesele dnei Natalia Cervac, inculpată în dosarul nr.1-307/2021, pendinte la Judecătoria Bălţi, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.