Decizie nr.155 din 05.12.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.140g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2), (2/1) şi (4/2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 (plăţile în baza documentelor executorii)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.140g/2024 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2), (2¹) şi (4²)

din Legea  finanţelor  publice şi  responsabilităţii

bugetar - fiscale nr. 181 din 25 iulie 2014

(plăţile în baza documentelor executorii)

nr. 155  din  05.12.2024

 (în vigoare 05.12.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.11-13 art. 5 din 17.01.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 18 iunie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 5 decembrie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2), (2¹) şi (4²) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, ridicată de dl Corneliu Vînaga, executor judecătoresc, parte în dosarul nr.25-4436/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dna judecătoare Eugenia Culinca, de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 22 decembrie 2023, Instituţia Publică "Oficiul Naţional al Viei şi Vinului" SA a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva dnei Daria Stratu şi executorului judecătoresc Corneliu Vînaga pentru anularea încheierii din 12 decembrie 2023 privind intentarea procedurii de executare a titlului executoriu din 11 decembrie 2023, precum şi pentru compensarea cheltuielilor de judecată.

4. La 19 aprilie 2024, dl Corneliu Vînaga a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2), (2¹) şi (4²) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.

5. Printr-o încheiere din 31 mai 2024, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

"(1) Munca forţată este interzisă.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al

altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

7. Prevederile relevante ale Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 sunt următoarele:

Articolul 68

Plăţile în baza documentelor executorii

"(1) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz, autorităţilor/instituţiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.

(2) În cazul neexecutării documentului executoriu emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive în termen de 3 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului judecătoresc iniţierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de executare.

(2¹) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti definitive privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare suspendă termenul de executare a hotărârii judecătoreşti prevăzut la alin.(2).

(3) Plăţile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se efectuează în limita bugetului aprobat al autorităţii/ instituţiei bugetare.

(4) Suma plăţilor pentru executare silită nu poate depăşi 20 la sută din bugetul aprobat al autorităţii/instituţiei bugetare pe anul respectiv.

(4¹) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul recepţionării.

(4²) Onorariul executorului judecătoresc pentru executarea silită a documentului executoriu va fi calculat în conformitate cu Codul de executare, dar nu va depăşi 5 000 de lei.

(4³) Actele de executare silită ale executorului judecătoresc care nu corespund prevederilor legale în vigoare şi/sau nu sunt însoţite de documentul executoriu în original şi de dovada expirării termenului prevăzut la alin.(2) se restituie fără executare.

(5) Pentru documentele executorii care au parvenit prin intermediul executorului judecătoresc cu încălcarea procedurii stabilite la alin.(1) al prezentului articol, debitorul va fi scutit de plata onorariului şi a altor cheltuieli de executare prevăzute la art.36–41 din Codul de executare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei afirmă că articolul 68 alin.(2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale stabileşte că creditorul îi poate solicita executorului judecătoresc iniţierea executării silite a documentului executoriu emis pe baza unei hotărâri judecătoreşti definitive dacă debitorul nu a executat în mod benevol documentul în termen de trei luni de la data prezentării acestuia. În aceste condiţii, autorul excepţiei afirmă existenţa unei omisiuni legislative de a stabili prioritatea executării creanţelor salariale, aducând ca exemplu articolul 145 alin.(2) din Codul de executare şi articolul 43 alin.(2) din Legea insolvabilităţii. Autorul excepţiei afirmă că această omisiune încalcă dreptul creditorului la executarea hotărârii într-un termen rezonabil. Articolul 68 alin.(2) din Lege provoacă tergiversarea nejustificată a executării hotărârilor judecătoreşti definitive. În aceste condiţii, autorul excepţiei susţine incidenţa articolelor 16, 20, 23 şi 120 din Constituţie.

9. Autorul excepţiei susţine că articolul 68 alin.(2¹) din Lege conduce la imposibilitatea executării hotărârii timp de cel puţin un an, perioadă în care se va examina recursul. Acest fapt acţionează în detrimentul subiectului care are dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive în sensul articolelor 20 şi 120 din Constituţie.

10. Referitor la articolul 68 alin.(4²) din aceeaşi Lege, care stabileşte pragul valoric maxim al onorariului de 5 000 lei, autorul excepţiei afirmă că acesta limitează nejustificat dreptul executorului judecătoresc la stabilirea cuantumului onorariului în cazul în care debitor este o autoritate/instituţie publică finanţată de la bugetul public naţional. De altfel, conform articolului 38 din Codul de executare, onorariul se calculează în cotă procentuală din suma efectiv încasată. În opinia autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 43, 44, 54, 126 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de executorul judecătoresc într-un proces pendinte la instanţa de drept comun şi este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei cereri de contestare a încheierii executorului judecătoresc privind intentarea procedurii de executare a titlului executoriu (a se vedea §§ 3-5 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 68 alineatele (2), (2¹) şi (4²) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale. Articolele în discuţie au mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Deciziile nr.26 din 5 martie 2020, nr.56 din 19 aprilie 2022 şi nr.146 din 15 noiembrie 2022. Pentru că această situaţie nu constituie un impediment pentru controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea.

16. Referitor la articolul 68 alineatele (2) şi (2¹) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Curtea observă că autorul excepţiei afirmă: (i) omisiunea legislativă de a reglementa prioritatea executării creanţelor salariale; (ii) termenul de trei luni pentru executarea benevolă a documentului executoriu de către debitor şi suspendarea de drept în cazul formulării unui recurs încalcă dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive. În acest sens, autorul excepţiei susţine incidenţa articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

17. Cu privire la acest aspect, Curtea observă că argumentarea autorului excepţiei, care are calitatea de executor judecătoresc, se bazează pe încălcarea dreptului la executarea în termen rezonabil a unei hotărâri judecătoreşti definitive referitoare la drepturile salariale. Autorul excepţiei nu pledează în interesele sale, ci în interesele creditorului, care are calitatea de pârât în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi are dreptul de a se apăra singur de eventualele acţiuni/inacţiuni care îi afectează dreptul garantat de articolul 20 din Constituţie. Altfel spus, executorul judecătoresc nu poate pretinde la calitatea de victimă a ingerinţei în dreptul la executarea hotărârii judecătoreşti definitive într-un termen rezonabil.

18. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unor persoane terţe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 18). De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o actio popularis, pierzându-se, astfel, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 37).

19. Referitor la articolul 68 alin.(4²) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, autorul excepţiei menţionează că acesta limitează nejustificat dreptul executorului judecătoresc la stabilirea cuantumului onorariului în cazul în care debitor este o autoritate/instituţie publică finanţată de la bugetul public naţional, limitare care contravine articolelor 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 44 (interzicerea muncii forţate), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 126 (economia) şi 127 (proprietatea) din Constituţie.

20. Analizând argumentele autorului excepţiei, Curtea reţine că acesta a prezentat aceleaşi argumente pe care Curtea le-a examinat în Decizia nr.26 din 5 martie 2020. În această decizie, Curtea a observat că Parlamentul are competenţa să stabilească criterii de remunerare a muncii executorilor judecătoreşti şi poate stabili reguli de remunerare a muncii acestora în funcţie de efortul depus. În caz de încasare a creanţelor pecuniare de la autorităţile bugetare executorul este absolvit de a întreprinde tot complexul de măsuri stabilit de Codul de executare. Curtea a notat că, spre deosebire de debitorul persoană fizică sau juridică de drept privat, autorităţile bugetare, care sunt, de regulă, persoane juridice de drept public, se află în locuri determinate şi cunoscute publicului, datele lor bancare fiind cunoscute. Statul, unităţile administrativ-teritoriale şi persoanele juridice de drept public nu sunt supuse procedurilor insolvabilităţii (articolul 1 alin.(3) din Legea insolvabilităţi nr.149/2012). Totodată, articolul 68 alin.(4¹) din Lege stabileşte că ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută în decurs de zece zile lucrătoare din momentul recepţionării. Aşadar, legislatorul a acţionat în limitele marjei sale discreţionare stabilite în articolele 66 lit.h), 130 şi 131 din Constituţie. Prin urmare, Curtea nu a identificat elemente care ar afecta drepturile constituţionale invocate la reglementarea modului de calculare a onorariului executorului judecătoresc în situaţia contestată (a se vedea §§ 29, 30, 32, 34).

21. De vreme ce nu au intervenit elemente noi care să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii, atât soluţia, cât şi considerentele menţionate în Decizia nr.26 din 5 martie 2020 rămân valabile şi în prezenta cauză.

22. Pe baza celor menţionate anterior, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2), (2¹) şi (4²) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, ridicată de dl Corneliu Vînaga, executor judecătoresc, parte în dosarul nr.25-4436/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.