Decizie nr.155 din 14.11.2023 pentru sistarea procesului de examinare a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală (recunoaşterea părţii vătămate prin ordonanţa organului de urmărire penală) (sesizarea nr.177g/2023)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

pentru sistarea procesului de examinare a excepţiei

de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 59

alin. (2) din  Codul de  procedură  penală

(recunoaşterea părţii vătămate prin ordonanţa

 organului de urmărire penală )

(sesizarea nr.177g/2023)

nr. 155  din  14.11.2023

 (în vigoare 14.11.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 477-479 art.199 din 14.12.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 iulie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 noiembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de domnul judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1-664/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de domnul judecător Ghenadie Eremciuc din cadrul Judecătoriei Bălţi, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 5 aprilie 2019 a fost declanşată urmărirea penală pentru comiterea infracţiunii de violenţă în familie asupra copilului minor. Organul de urmărire penală i-a recunoscut dnei D. S., mama copilului minor, calitatea de reprezentant legal al victimei. La 17 aprilie 2019, un procuror din cadrul Procuraturii Bălţi a formulat un demers privind audierea minorului de către judecătorul de instrucţie. La 1 octombrie 2019, cauza penală a fost trimisă în judecată.

4. Printr-o încheiere din 9 iunie 2023, în cadrul examinării în fond a cauzei, dl judecător Ghenadie Eremciuc a ridicat din oficiu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

5. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

6. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 59

Partea vătămată

"(1) Parte vătămată este considerată persoana fizică sau juridică căreia i s-a cauzat prin infracţiune un prejudiciu moral, fizic sau material, recunoscută în această calitate, conform legii, cu acordul victimei. Minorul căruia i s-a cauzat prejudiciu prin infracţiune va fi considerat parte vătămată fără acordul său.

(2) Recunoaşterea ca parte vătămată se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală, imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

[În redactarea de până la adoptarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023]

(2) Recunoaşterea ca parte vătămată se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală sau, după caz, prin încheierea instanţei de judecată, imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale.

[În redactarea Legii nr.245 din 31 iulie 2023, în vigoare din 22 august 2023]

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

7. Autorul excepţiei susţine, atât în textul sesizării, cât şi în suplimentul depus la 24 august 2023, că norma contestată prevede recunoaşterea calităţii de parte vătămată doar la etapa urmăririi penale, fapt care conduce la încălcarea dreptului la un proces echitabil al victimei infracţiunii, în cazul în care organul de urmărire penală a omis să emită ordonanţa de recunoaştere a acesteia în calitate de parte vătămată. Autorul consideră că, în lipsa ordonanţei în discuţie, probele adunate în cadrul urmăririi penale cu participarea persoanei căreia nu i-a fost recunoscută calitatea de parte vătămată, deşi urma să-i fie recunoscută, nu pot fi administrate ulterior în instanţa de judecată. Astfel, autorul excepţiei pretinde că toate actele procesuale emise de organul de urmărire penală sunt lovite de nulitate şi nu pot fi examinate în instanţa de judecată. De asemenea, acesta menţionează că instanţa de judecată nu poate remedia situaţia în vederea recunoaşterii calităţii persoanei de parte vătămată la etapa examinării judiciare a cauzei. În consecinţă, este încălcat dreptul la apărare al victimei infracţiunii.

8. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că norma contestată, aşa cum este formulată în Codul de procedură penală, permite aplicarea sa eronată de către organul de urmărire penală şi urmează a fi declarată neconstituţională, cu acordarea competenţei instanţei de judecată de a recunoaşte victima în calitate de parte vătămată în cauza examinată.

9. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate de la articolul 59 alin.(2) din Codul de procedură penală contravin articolelor 4, 7, 8, 16, 20, 23, 26, 54, 114 şi 115 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată din oficiu de un judecător din instanţa de fond. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală, din perspectiva omisiunii prevederii posibilităţii recunoaşterii victimei în calitate de parte vătămată la etapa examinării judecătoreşti a cauzei. Curtea reţine că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

14. Curtea notează că o altă condiţie pentru formularea excepţiei de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea punctul 1 din dispozitivul HCC nr.2 din 9 februarie 2016). Norma contestată trebuie să fie aplicabilă în soluţionarea cauzei aflate pe rolul instanţei de judecată (a se vedea DCC nr.18 din 9 februarie 2021, § 22). Curtea observă că aceasta a fost ridicată în cadrul examinării cauzei penale în fond de către instanţa de judecată. Curtea reţine că, deşi dispoziţiile contestate vizează etapa urmăririi penale, din perspectiva omisiunii invocate de către autorul sesizării sub aspectul recunoaşterii persoanei în calitate de parte vătămată la etapa examinării judecătoreşti, Curtea admite că această chestiune ar putea fi relevantă pentru prezenta cauză.

15. La 31 iulie 2023, în procesul examinării admisibilităţii sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate de către Curtea Constituţională, Parlamentul a adoptat Legea nr.245 pentru modificarea unor acte normative (modificarea Codului de procedură penală şi a Codului contravenţional), publicată în Monitorul Oficial al Republicii Moldova nr.325-327 din 22 august 2023. Potrivit Art.II pct.21 al Legii menţionate, alineatul (2) de la articolul 59 din Codul de procedură penală a fost modificat cu următorul cuprins: "Recunoaşterea ca parte vătămată se efectuează prin ordonanţa organului de urmărire penală sau, după caz, prin încheierea instanţei de judecată, imediat după stabilirea temeiurilor de atribuire a unei asemenea calităţi procesuale".

16. Curtea menţionează că în desfăşurarea procesului penal se aplică legea care este în vigoare în timpul urmăririi penale sau al judecării cauzei în instanţa judecătorească. De regulă, legea procesuală penală nu are efect ultraactiv (a se vedea articolul 3 din Codul de procedură penală). Mai mult, Legea nr.245 din 31 iulie 2023 nu a prevăzut la dispoziţii tranzitorii o excepţie de la această regulă în privinţa normei menţionate.

17. Prin urmare, Curtea reţine că prin modificarea articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală, în vigoare din 22 august 2023, a fost rezolvată excepţia de neconstituţionalitate a actului normativ contestat şi, din acest motiv, în conformitate cu dispoziţiile articolului 60 lit.d) din Codul jurisdicţiei constituţionale, dispune sistarea procesului.

Din aceste motive, în temeiul articolelor 135 alin.(1) lit.a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 60 lit.d), 61 alin.(1) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se sistează procesul de examinare a excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 59 alin.(2) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de domnul judecător Ghenadie Eremciuc, în dosarul nr.1-664/2019, pendinte la Judecătoria Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.