Decizie nr.163 din 06.11.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.229g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului VI alin.(3) din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale) (verificarea dacă măsurile aplicate până la 29 octombrie 2021 de către ANI pentru conflicte de interese sunt justificate conform articolului 39 alin.(2) din Legea nr.132/2016)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.229g/2025 privind excepţia de

neconstituţionalitate  a articolului VI alin. (3) din Legea nr. 34

din 13 martie 2025 pentru  modificarea  unor  acte normative

(declararea  averii şi  intereselor personale)

(verificarea dacă măsurile aplicate până

 la 29 octombrie 2021 de către ANI pentru

conflicte de interese sunt justificate conform

articolului 39 alin.(2) din Legea nr.132/2016)

nr. 163  din  06.11.2025

 (în vigoare 06.11.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 611-613 art.191 din 11.12.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dnei Tatiana Brumă, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 octombrie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 noiembrie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului VI alin.(3) din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale), ridicată de dl avocat Andrei Dunas, în interesele dlui Oleg Sainsus, parte în dosarul nr.3-1636/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl Gheorghe Mîţu, judecător de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 19 mai 2021, Autoritatea Naţională de Integritate a emis actul de constatare nr.151/10¹ în privinţa dlui Oleg Sainsus, şef al Penitenciarului nr.12 Bender al Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor, prin care a constatat că în perioada 2016-2019 acesta s-a aflat într-o stare de incompatibilitate pe care nu a soluţionat-o în termenul legal.

_______________________

¹https://ani.md/sites/default/files/2021-06/Oleg%20Sainsus.PDF

4. La 8 iunie 2021², dl Oleg Sainsus a atacat în instanţă actul de constatare nr.151/10 din 19 mai 2021.

_______________________

²https://jc.instante.justice.md/ro/pigd_integration/pdf/generate/pending/Mi0yMTA4NjE3NS0xMi0zLTA4MDYyMDIx/88DDD2F6-2AA7-DD11-9299-001E0B8014EB

5. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Andrei Dunas a ridicat, în interesele dlui Oleg Sainsus, excepţia de neconstituţionalitate a articolului VI alin.(3) din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale).

6. Printr-o încheiere din 20 octombrie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale) sunt următoarele:

"Art.VI.

[...]

(3) În termen de 3 luni de la data publicării prezentei legi, preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii Naţionale de Integritate va verifica dacă încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi interdicţiile aplicate până la data de 29 octombrie 2021, pentru conflicte de interese, persoanelor înscrise în Registrul de stat al persoanelor care au interdicţie de a ocupa o funcţie ce derivă dintr-un act de constatare definitiv al Autorităţii Naţionale de Integritate şi persoanelor care nu au fost înscrise în registrul menţionat sunt justificate conform art.39 alin.(2) din Legea nr.132/2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. Ca urmare a acestei verificări, preşedintele sau vicepreşedintele Autorităţii va emite un act de constatare cu privire la menţinerea sau anularea încetării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu sau a interdicţiei."

9. Prevederile relevante ale Legii nr.132 din 17 iunie 2016 cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate sunt următoarele:

Articolul 39

Efectele constatării încălcării regimului juridic al conflictelor

de interese, al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor

"[…]

(2) Inspectorul de integritate decide dacă dispune măsurile menţionate la alin.(1) lit.b) în funcţie de gradul de vinovăţie al subiectului declarării, de natura abaterii, de numărul şi durata abaterilor, de comiterea unor abateri similare anterior, de prejudiciul adus interesului public şi de funcţia publică deţinută.

[…]"

Articolul 39

Efectele constatării încălcării regimului juridic

al conflictelor de interese

"[…]

(2) Din momentul în care actul de constatare a încălcării regimului juridic al conflictului de interese rămâne definitiv, Autoritatea sesizează în termen de cel mult 5 zile, conducerea organizaţiei publice sau a autorităţii responsabile de numirea în funcţie a subiectului declarării în vederea declanşării procedurii disciplinare sau, după caz, în vederea încetării mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu ale persoanei care a emis/adoptat actul administrativ sau a încheiat, direct ori prin persoane terţe, actul juridic, sau a luat ori a participat la luarea unei decizii cu încălcarea dispoziţiilor legale privind conflictul de interese.

[…]"

[În redactarea anterioară Legii nr.30 din 7 octombrie 2021, în vigoare din 29 octombrie 2021]

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei susţine că, pe de o parte, prevederile contestate stabilesc competenţa preşedintelui sau a vicepreşedintelui Autorităţii Naţionale de Integritate de a verifica dacă încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi interdicţiile aplicate până la data de 29 octombrie 2021, pentru conflictele de interese, sunt justificate conform articolului 39 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate. După verificare, se emite un act de constatare cu privire la menţinerea sau anularea încetării mandatului, a raporturilor de muncă ori de serviciu sau a interdicţiei.

11. Pe de altă parte, articolul 39 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate stabileşte efectele constatării încălcării (i) regimului juridic al conflictelor de interese, precum şi a (ii) regimului juridic al incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.

12. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolului 39 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate, deoarece exceptează de la verificare cazurile în care încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi interdicţiile aplicate până la data de 29 octombrie 2021 au fost stabilite pentru încălcări ale regimului incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor.

13. În acest context, autorul excepţiei susţine că contradicţia dintre prevederile contestate şi articolul 39 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate conduce la încălcarea articolelor 1 alin.(3), 4, 16, 20, 21, 23, 43 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale), ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei îl constituie articolul VI alin.(3) din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale). Aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect verificarea legalităţii unui act de constatare a încălcării regimului juridic al declarării averii şi intereselor personale, adoptat de un inspector de integritate pe baza Legii cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate (a se vedea §§ 3-4 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea avea în vedere prevederile contestate la soluţionarea cauzei respective.

19. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 15).

20. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3) (statul de drept), 4 (drepturile şi libertăţile omului), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

21. Cu privire la articolul 23 din Constituţie, Curtea reţine că acesta nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. Autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 19). De asemenea, articolul 54 din Constituţie îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Abia în cadrul analizei ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (a se vedea HCC nr.12 din 23 aprilie 2024, § 26).

22. Curtea constată că, deşi a invocat articolele 1 alin.(3), 4, 20, 21 şi 43 din Constituţie, autorul excepţiei nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. În esenţă, autorul excepţiei a comparat prevederile contestate cu conţinutul articolului 39 alin.(2) din Legea cu privire la Autoritatea Naţională de Integritate şi a ajuns la concluzia că între acestea există o inconsecvenţă, deoarece primele exceptează de la verificare cazurile în care încetarea mandatului, a raporturilor de muncă sau de serviciu şi interdicţiile, aplicate până la data de 29 octombrie 2021, au fost stabilite pentru încălcări ale regimului incompatibilităţilor, restricţiilor şi limitărilor. În final, autorul sesizării şi-a raportat concluzia la dispoziţiile constituţionale enumerate.

23. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate de o asemenea manieră, precizând că examinarea constituţionalităţii unei prevederi contestate are în vedere compatibilitatea acesteia cu dispoziţiile constituţionale pretins a fi încălcate, nu raportarea la alte norme infraconstituţionale sau compararea lor şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.52 din 19 aprilie 2022, § 26). Astfel, o pretinsă incompatibilitate între două sau mai multe norme infraconstituţionale cuprinse în acte normative distincte sau în acelaşi act normativ nu reprezintă o problemă de constituţionalitate, ci una de interpretare şi de aplicare a legii, a cărei rezolvare le revine instanţelor de judecată (DCC nr.135 din 27 septembrie 2022, § 34).

24. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatul (3) literele d) şi f), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului VI alin.(3) din Legea nr.34 din 13 martie 2025 pentru modificarea unor acte normative (declararea averii şi intereselor personale), ridicată de dl avocat Andrei Dunas, în interesele dlui Oleg Sainsus, parte în dosarul nr.3-1636/2021, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.