Decizie nr.164 din 02.11.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.151g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală (recuzarea judecătorului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.151g/2021 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 33 alin.(2)

pct.1) din Codul de procedură penală

(recuzarea judecătorului)

nr. 164  din  02.11.2021

 (în vigoare 02.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 302-306 art. 217 din 10.12.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 28 iunie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 2 noiembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află o sesizare privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt direct sau indirect interesate în proces" din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în dosarul nr.1-157/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Rezina.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Dorina Cebaniţa de la Judecătoria Orhei, sediul Rezina, în baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Orhei, sediul Rezina, se află cauza penală de învinuire a dnei Elena Cornos de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 327 alin.2) lit.b¹) şi 332 alin.(1) din Codul penal.

4. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Gheorghe Postolachi a formulat în interesele dnei Elena Cornos o cerere de recuzare a judecătorului căruia i-a fost repartizată spre judecare cauza penală în discuţie. În cererea de recuzare, dl avocat s-a bazat pe motivul de recuzare prevăzut de articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală. Potrivit acestor dispoziţii legale, judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat dacă el personal, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile şi copiii acestora, afinii şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude, precum şi alte rude ale lui, sunt direct sau indirect interesate în proces.

5. În procesul examinării cererii de recuzare, dl avocat Gheorghe Postolachi a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt direct sau indirect interesate în proces" din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală.

6. Printr-o încheiere din 11 iunie 2021, Judecătoria Orhei, sediul Rezina, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului, părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 33

Incompatibilitatea judecătorului

"[…]

(2) Judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei şi urmează a fi recuzat:

1) dacă el personal, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile şi copiii acestora, afinii şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude, precum şi alte rude ale lui, sunt direct sau indirect interesate în proces;

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei afirmă că textul "sunt direct sau indirect interesate în proces" din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală nu respectă exigenţele previzibilităţii legii. Acesta nu stabileşte cu suficientă precizie care sunt interesele directe sau indirecte care pun la îndoială imparţialitatea judecătorului. În opinia autorului, această normă lasă loc pentru arbitrariu din partea judecătorului care examinează cererea de recuzare.

10. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4 alin.(2), 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "sunt direct sau indirect interesate în proces" din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală. Din perspectiva argumentelor sesizării, prevederile contestate nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Pentru a putea fi declanşat controlul de constituţionalitate, Curtea trebuie să confirme aplicabilitatea prevederilor legale contestate în cauza examinată în faţa instanţei de drept comun care a trimis sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate. Condiţia "aplicabilităţii prevederilor legale contestate în cauza examinată în faţa instanţei de drept comun" presupune aplicabilitatea unor prevederi care îl prejudiciază pe autorul excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.94 din 15 iunie 2021, § 22, 23).

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procesul examinării unei cereri de recuzare a judecătorului formulată de acelaşi avocat care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate. Cererea de recuzare este fundamentată pe prevederile contestate ale articolului 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală. Aşadar, Curtea nu reţine prejudicierea autorului prin dispoziţiile contestate. În mod logic, în prezenta cauză, acest text nu poate fi declarat neconstituţional, pentru că o asemenea soluţie ar anihila cererea de recuzare formulată de autorul excepţiei. Cu alte cuvinte, autorul excepţiei a formulat o cerere de recuzare a judecătorului tocmai pentru că, în opinia sa, judecătorul, soţul său, ascendenţii ori descendenţii lor, fraţii sau surorile şi copiii acestora, afinii şi persoanele devenite prin adopţie, potrivit legii, astfel de rude, precum şi alte rude ale lui, ar fi interesate în proces direct sau indirect.

17. În acest context, Curtea reaminteşte că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia. În caz contrar, excepţia de neconstituţionalitate riscă să devină un instrument simulat, pierzându-şi, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv (a se vedea DCC nr.110 din 10 octombrie 2019, § 18, şi DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 18).

18. Mai mult, Curtea îşi reiterează jurisprudenţa în care a stabilit că Codul de procedură penală nu poate să abunde în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept procedural penal (a se vedea, în acest sens, DCC nr.152 din 29 noiembrie 2018, § 24; DCC nr.11 din 26 ianuarie 2021, § 40).

19. Având în vedere natura problemei în discuţie, i.e. motivele de recuzare a judecătorului, Curtea reţine că este practic imposibilă stabilirea unei liste exhaustive a exemplelor de "interes direct sau indirect în proces". De asemenea, o astfel de listă exhaustivă ar putea omite reglementarea unor situaţii care ar justifica, în mod rezonabil, recuzarea unui judecător.

20. Curtea subliniază că motivele de recuzare a judecătorului urmează a fi interpretate în corespundere cu jurisprudenţa Curţii Europene referitoare la conceptul de instanţă imparţială. Curtea Europeană menţionează că imparţialitatea trebuie evaluată potrivit unui test subiectiv şi unui test obiectiv. Testul subiectiv verifică convingerile personale şi comportamentul unui judecător, şi anume dacă judecătorul a dat dovadă de prejudecăţi personale sau de părtinire. Pe de altă parte, testul obiectiv verifică dacă instanţa şi, între alte aspecte, compunerea acesteia prezintă suficiente garanţii pentru eliminarea oricărei îndoieli legitime în legătură cu imparţialitatea sa (a se vedea Demicoli v. Malta, 27 august 1991, § 40; Micallef v. Malta [MC], 15 octombrie 2009, § 93).

21. În baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului "sunt direct sau indirect interesate în proces" din articolul 33 alin.(2) pct.1) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Gheorghe Postolachi, în dosarul nr.1-157/2017, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Rezina.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.