Decizie nr.17 din 28.02.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.203g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 366 alineatul (3) din Codul de procedură penală (explicarea învinuirii de către procuror)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.203g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 366

alineatul (3) din Codul de procedură penală

(explicarea învinuirii de către procuror)

nr. 17  din  28.02.2023

 (în vigoare 28.02.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 87-88 art. 44 din 16.03.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 2 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 februarie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[î]n cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective" din articolul 366 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Nicolae Negrei, în interesele dlui V. C., inculpat în dosarul nr.1a-505/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători din Colegiul penal al Curţii de Apel Chişinău, format din doamna Oxana Robu şi domnii Igor Mînăscurtă şi Marcel Juganari, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa din 23 februarie 2018, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, l-a condamnat pe dl V. C. pentru comiterea infracţiunii prevăzute de articolul 326 alin.(1) din Codul penal. Dl V. C. a formulat un apel.

4. În şedinţa Curţii de Apel Chişinău din 20 mai 2020, dl V. C. a înaintat o cerere prin care a solicitat explicarea învinuirii în baza articolului 366 alin.(3) din Codul de procedură penală. În aceeaşi şedinţă de judecată, instanţa de apel a admis cererea în cauză printr-o încheiere protocolară.

5. În şedinţa Curţii de Apel Chişinău din 17 octombrie 2022, dl avocat Nicolae Negrei a ridicat, în interesele dlui V.C., excepţia de neconstituţionalitate a textului "[î]n cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective" din articolul 366 alin.(3) din Codul de procedură penală.

6. Prin Încheierea din 17 octombrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală sunt următoarele:

Articolul 366

Începerea cercetării judecătoreşti

"(1) Preşedintele şedinţei de judecată anunţă începerea cercetării judecătoreşti. Cercetarea judecătorească începe cu expunerea de către procuror a învinuirii formulate. Dacă în procesul penal a fost pornită o acţiune civilă, se expune şi aceasta.

(2) În cazul în care a fost prezentată referinţă la rechizitoriu, preşedintele şedinţei de judecată aduce la cunoştinţa celor prezenţi conţinutul acesteia.

(3) Preşedintele şedinţei de judecată întreabă inculpatul dacă îi este clară învinuirea adusă, dacă acceptă să facă declaraţii şi să răspundă la întrebări. În cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective.

(4) După executarea acţiunilor menţionate în alin.(1)-(3), procurorul prezintă spre examinare probele acuzării."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că dispoziţiile contestate sunt imprevizibile şi neclare, pentru că nu este prevăzută procedura de explicare a învinuirii de către procuror şi nici sancţionarea acestuia pentru refuzul de a explica învinuirea. În opinia autorului sesizării, aceste omisiuni ar permite procurorului să abuzeze de poziţia sa în cadrul procesului penal şi să nu explice învinuirea adusă, încălcând astfel dreptul la apărare al inculpatului.

10. În acest context, autorul sesizării îi solicită Curţii să verifice constituţionalitatea dispoziţiilor contestate prin prisma articolelor 1 alin.(3), 23 şi 26 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de dl avocat Nicolae Negrei, în interesele dlui V. C., parte într-un proces penal pendinte la instanţa de apel, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "[î]n cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective" din articolul 366 alin.(3) din Codul de procedură penală. Curtea menţionează că excepţia a fost ridicată în procesul de examinare a cauzei în apel. În conformitate cu prevederile articolului 413 din Codul de procedură penală, la judecarea apelului se aplică regulile generale pentru judecarea cauzelor în prima instanţă, cu excepţiile de rigoare. Prin urmare, Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate în procesul de soluţionare a cauzei.

15. Prevederile legale contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.30 din 18 martie 2021, § 19; DCC nr.44 din 1 aprilie 2021, § 20; DCC nr.69 din 18 mai 2021, § 19; DCC nr.86 din 8 iunie 2021, § 18).

17. Sub acest aspect, Curtea observă că autorul sesizării a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 26 [dreptul la apărare] din Constituţie.

18. Cu privire la incidenţa articolelor 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicare de sine stătătoare, ci numai în coroborare cu un drept fundamental, care trebuie să fie aplicabil (a se vedea DCC nr.91 din 23 iulie 2020, § 20).

19. Cu referire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea menţionează că Curtea Europeană reţine în mod constant că dreptul de a fi informat cu privire la natura şi cauza acuzaţiei trebuie să fie analizat în lumina dreptului acuzatului de a-şi pregăti apărarea (a se vedea Pélissier şi Sassi v. Franţa [MC], 25 martie 1999, § 54; Dallos v. Ungaria, 1 martie 2001, § 47; Nevzlin v. Rusia, 18 ianuarie 2022, § 137).

20. În condiţiile paragrafului 3 lit.(a) al articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, orice persoană acuzată de o infracţiune are dreptul "de a fi informată prompt, într-o limbă pe care o înţelege şi în detaliu, despre natura şi cauza acuzaţiei împotriva sa". Această prevedere sugerează necesitatea acordării unei atenţii deosebite aducerii la cunoştinţă inculpatului despre "acuzaţia" care îi este înaintată. O informare precisă şi completă cu privire la acuzaţiile aduse unui inculpat şi cu privire la încadrarea juridică pe care instanţa ar putea să o reţină împotriva acestuia reprezintă o condiţie esenţială a caracterului echitabil al procedurii (a se vedea Pélissier şi Sassi v. Franţa [MC], 25 martie 1999, § 52; Sejdovic v. Italia [MC], 1 martie 2006, § 90).

21. În acest context, Curtea observă că legea procesuală penală conţine suficiente garanţii la diferite etape ale procesului penal, începând cu înaintarea învinuirii şi înmânarea rechizitoriului (articolele 282 şi 296 din Codul de procedură penală), precum şi la etapa cercetării judecătoreşti (articolele 366 şi 413 din acelaşi Cod), care îi asigură acuzatului/inculpatului dreptul de a fi informat cu privire la natura acuzaţiilor şi de a cere explicaţii cu referire la acestea atunci când nu îi sunt clare. Aceste garanţii îi permit să îşi pregătească apărarea în modul corespunzător.

22. Curtea menţionează că prevederile contestate se referă la etapa cercetării judecătoreşti. Teza întâi a articolului 366 alin.(3) prevede că preşedintele şedinţei de judecată întreabă inculpatul dacă îi este clară învinuirea adusă, dacă acceptă să facă declaraţii şi să răspundă la întrebări. Teza a doua din acelaşi articol prevede că, în cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi explică învinuirea adusă. După explicarea învinuirii, procurorul prezintă spre examinare probele acuzării.

23. Cu referire la argumentul autorului sesizării privind omisiunea legislatorului de a reglementa o procedură detaliată de explicare a învinuirii de către procuror, Curtea menţionează că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană nu impun o condiţie formală specială cu privire la modul în care acuzatul trebuie să fie informat cu privire la natura şi motivele acuzaţiei aduse împotriva sa (a se vedea Drassich v. Italia, 11 decembrie 2007, § 34; Giosakis v. Grecia (nr.3), 3 mai 2011, § 29).

24. În ceea ce priveşte afirmaţia autorului sesizării potrivit căreia nu este prevăzută vreo sancţiune pentru refuzul de a explica învinuirea, Curtea reţine că acest aspect excede domeniului de aplicare al articolului 26 din Constituţie.

25. Totodată, Curtea menţionează că legalitatea administrării materialelor şi a probelor se verifică de către instanţa de judecată. Faptul că procurorul care susţine învinuirea în instanţa de apel a respins solicitarea de a explica învinuirea nu poate constitui motiv de neconstituţionalitate a prevederilor contestate. Instanţelor de judecată le revine sarcina asigurării, în fiecare caz particular, a dreptului la un proces echitabil (a se vedea DCC nr.55 din 2 iunie 2020, § 20).

26. Astfel, pentru că autorul excepţiei de neconsti-tuţionalitate ridică o problemă de aplicare a prevederilor legale contestate, Curtea reiterează că aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete excede sferei controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.145 din 3 noiembrie 2022, § 22).

27. Pentru că nu s-a constatat incidenţa vreunui drept fundamental, nici articolele 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie nu sunt incidente.

28. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a textului "[î]n cazul în care inculpatului nu-i este clară învinuirea formulată, procurorul îi face explicaţiile respective" din articolul 366 alin.(3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Nicolae Negrei, în interesele dlui V. C., inculpat în dosarul nr.1a-505/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.