Decizie nr.170 din 07.12.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Anexa nr.3 la Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească (competenţa teritorială a Curţii de Apel Comrat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.160g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a unor prevederi din Anexa nr.3 la

Legea nr. 514 din 6 iulie 1995 privind

organizarea judecătorească

(competenţa teritorială a

Curţii de Apel Comrat)

nr. 170  din  07.12.2023

 (în vigoare 07.12.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 20-23 art. 5 din 18.01.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 7 iunie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 decembrie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "Cimişlia" din Anexa nr.3 la Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ridicată de dl Ion Negură, parte în dosarul nr.10r-8/2023, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Comrat format din dnii judecători Grigori Colev, Ştefan Starciuc şi Dmitrii Fujenco, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 12 mai 2022, dl Ion Negură şi dna Nadejda Negură au formulat o plângere pe baza articolului 313 din Codul de procedură penală, care a fost respinsă prin încheierea Judecătoriei Comrat, sediul central, din 23 decembrie 2022. Această încheiere a fost contestată cu recurs de către dl Ion Negură şi dna Nadejda Negură.

4. În cadrul examinării cererii de recurs, dl Ion Negură a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "Cimişlia" din Anexa nr.3 la Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească.

5. Prin încheierea din 29 mai 2023, Curtea de Apel Comrat a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 115

Instanţele judecătoreşti

"(1) Justiţia se înfăptuieşte prin Curtea Supremă de Justiţie, prin curţile de apel şi prin judecătorii.

(2) Pentru anumite categorii de cauze pot funcţiona, potrivit legii, judecătorii specializate.

(3) Înfiinţarea de instanţe extraordinare este interzisă.

(4) Organizarea instanţelor judecătoreşti, competenţa acestora şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege organică."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească sunt următoarele:

Articolul 35

Curţile de apel

"(1) Fiecare curte de apel îşi exercită competenţa într-o circumscripţie care cuprinde mai multe judecătorii.

(2) Curţile de apel, judecătoriile din circumscripţia lor, localitatea lor de reşedinţă sunt prevăzute la anexa nr.3."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei susţine că dreptul de acces la justiţie implică obligaţia pozitivă a statului de a asigura în mod efectiv posibilitatea oricărei persoane de a-şi prezenta cauza în faţa unei instanţe judecătoreşti. Acest fapt nu este realizat în cazul persoanelor din circumscripţia Judecătoriei Cimişlia, deoarece ele sunt obligate să se deplaseze la Curtea de Apel Comrat, care se află în unitatea teritorial-autonomă cu statut special. Necesitatea deplasării în aceasta unitate le afectează dreptul de acces la justiţie.

9. Prin urmare, autorul excepţiei pretinde că prevederile contestate contravin articolelor 20 şi 115 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

12. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces şi este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

13. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect examinarea unui recurs împotriva unei încheieri a judecătorului de instrucţie din cadrul Judecătoriei Comrat, sediul central, prin care a fost respinsă o contestaţie împotriva unei ordonanţe a procurorului de refuz al pornirii urmăririi penale. Încheierea în discuţie a fost contestată cu recurs la Curtea de Apel Comrat. Prevederea contestată reglementează judecătoriile din circumscripţia Curţii de Apel Comrat. Curtea admite că instanţa de apel ar putea aplica prevederile contestate la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "Cimişlia" din Anexa nr.3 la Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească. Textul contestat nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate contravin articolelor 20 (accesul liber la justiţie) şi 115 (instanţele judecătoreşti) din Constituţie.

16. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea reiterează că accesul liber la justiţie nu are un caracter absolut, ci unul care poate implica limitări, inclusiv de ordin procedural (a se vedea DCC nr.6 din 18 ianuarie 2022, § 21).

17. Curtea reţine că cuvântul contestat de autorul excepţiei stabileşte că judecătoriile Comrat şi Cimişlia se află în circumscripţia Curţii de Apel Comrat. Autorul excepţiei pretinde că stabilirea Judecătoriei Cimişlia în circumscripţia Curţii de Apel Comrat îi încalcă dreptul de acces la justiţie.

18. Sub acest aspect, Curtea reiterează că exercitarea dreptului de acces la justiţie de către titularul său poate avea loc într-un anumit cadru legal, prestabilit de legislator cu respectarea anumitor exigenţe (a se vedea DCC nr.109 din 10 octombrie 2019, § 18). Este esenţial ca legea să conţină garanţii procesuale suficiente care să-i ofere persoanei posibilitatea rezonabilă şi efectivă de a-şi apăra cauza în scopul contestării măsurilor care interferează cu drepturile sale. Astfel, reglementarea de către legislator, în limitele competenţei acordate de Constituţie, a condiţiilor de exercitare a acestui drept nu constituie o suprimare sau diminuare a dreptului de acces la justiţie, atât timp cât nu se aduce atingere substanţei acestuia şi există garanţii procedurale efective (a se vedea DCC nr.6 din 18 ianuarie 2022, § 21).

19. Curtea reţine că articolul 20 din Constituţie, corespondent al articolului 6 din Convenţie, care garantează dreptul la un proces echitabil, nu acordă persoanei dreptul de a alege competenţa teritorială a unei instanţe judecătoreşti (a se vedea Jorgic v. Germania, 12 iulie 2007, § 65; Khodorkovskiy şi Lebedev v. Rusia (nr.2), 14 ianuarie 2020, § 421).

20. Curtea notează că, potrivit articolelor 72 alin.(3) lit.e) şi 115 alin.(4) din Constituţie, reglementarea competenţei instanţelor de judecată şi a procedurii de judecată constituie atribuţia legislatorului. Aşadar, ţine de prerogativa legislatorului de a stabili competenţa teritorială a instanţelor de judecată, inclusiv judecătoriile incluse în circumscripţia Curţii de Apel Comrat.

21. În prezenta cauză, Curtea reţine că includerea Judecătoriei Cimişlia în circumscripţia Curţii de Apel Comrat nu afectează competenţa deplină a instanţei ierarhic superioare de a examina litigiile, sub toate aspectele. Totodată, dreptul de acces la un tribunal nu este afectat prin necesitatea deplasării persoanei la Curtea de Apel Comrat, care se află în unitatea teritorial-autonomă cu statut special. Autorul excepţiei şi persoanele din categoria sa ar putea apela, în asemenea situaţii, la un apărător care activează în circumscripţia instanţei judecătoreşti (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.6 din 18 ianuarie 2022, § 25).

22. De asemenea, Curtea mai observă că autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate în faţa unei instanţe de recurs care are competenţa deplină de a examina plângerea formulată pe baza articolului 313 din Codul de procedură penală. Acest fapt confirmă exerciţiul efectiv al dreptului de acces la instanţa de judecată. Aşadar, Curtea reţine că textul contestat de autorul excepţiei nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil, garantat de articolele 20 şi 115 din Constituţie.

23. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "Cimişlia" din Anexa nr.3 la Legea nr.514 din 6 iulie 1995 privind organizarea judecătorească, ridicată de dl Ion Negură, parte în dosarul nr.10r-8/2023, pendinte la Curtea de Apel Comrat.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.