Decizie nr.172 din 13.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.60g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a tezei I din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală (examinarea cererii de recuzare de un judecător sau de un complet de judecată)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.60g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate a tezei I din articolul 35

alin.(1) din Codul de procedură penală

(examinarea cererii de recuzare de un judecător

sau de un complet de judecată)

nr. 172  din  13.12.2022

 (în vigoare 13.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 431-434 art. 207 din 27.12.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 mai 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată" din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Valeriu Pleşca, în interesele dlui Vladimir Moscalciuc, inculpat în dosarul nr.1-1001/2013, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecătoare Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, se află cauza penală de învinuire a dlui Vladimir Moscalciuc de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolul 284 alin.(1) [crearea sau conducerea unei organizaţii criminale] şi articolele 42 alin.(3) [organizator], 189 alin.(3) literele a) şi e) [şantaj] din Codul penal. Această cauză este examinată de dna judecătoare Ecaterina Palanciuc, care a fost numită în funcţia de judecător la Curtea de Apel Chişinău. Prin hotărârea din 12 septembrie 2017, Consiliul Superior al Magistraturii a menţinut împuternicirile dnei judecătoare Ecaterina Palanciuc, în vederea examinării unor cauze în procedură la etapa de finalizare la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

4. Prin Hotărârea nr.555/25 din 27 noiembrie 2018, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus specializarea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în instanţă pentru materia civilă.

5. La 15 aprilie 2022, dl avocat Valeriu Pleşca a depus, în interesele dlui Vladimir Moscalciuc, o cerere de recuzare a dnei judecătoare Ecaterina Palanciuc. Cererea de recuzare a fost repartizată, în mod aleatoriu, prin Programul integrat de gestionare a dosarelor, dnei judecătoare Ecaterina Silivestru de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

6. În aceeaşi zi, dl avocat Valeriu Pleşca a ridicat, în interesele dlui Vladimir Moscalciuc, excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată" din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală.

7. Prin Încheierea din 20 aprilie 2022, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[…]."

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 35

Procedura soluţionării cererii de recuzare

şi a declaraţiei de abţinere

"(1) Recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată. La soluţionarea recuzării sau abţinerii judecătorilor dintr-un complet format din 3 sau 5 judecători, judecătorii nerecuzaţi din acest complet pot fi incluşi în noul complet de judecată.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei susţine că textul contestat nu corespunde exigenţelor calităţii legii, deoarece nu stabileşte instanţa de judecată care trebuie să soluţioneze cererea de recuzare.

11. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că textul contestat contravine articolelor 20, 23 alin.(2), 26 alin.(2) şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de avocatul inculpatului în proces, este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată" din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală. Acest articol nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care a fost solicitată recuzarea unui judecător (a se vedea §§ 4-6 supra). Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea a analizat, prin prisma argumentelor autorului excepţiei, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 21).

18. Autorul excepţiei a menţionat că textul contestat contravine articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 23 alin.(2) [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 alin.(2) şi 54 din Constituţie nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.125 din 3 august 2021, § 22; DCC nr.37 din 24 martie 2022, § 23).

20. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze incidenţa acestui articol în prezenta cauză. În situaţii similare, Curtea a subliniat că simpla trimitere la un text din Constituţie, în lipsa unei argumentări proprii, nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 23). În aceste condiţii, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate.

21. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorul excepţiei afirmă existenţa unei încălcări a dreptului de acces la o instanţă de judecată stabilită de lege. Autorul excepţiei invocă că textul contestat nu stabileşte instanţa de judecată care trebuie să soluţioneze cererile de recuzare.

22. Cu titlu preliminar, Curtea constată că, în sesizarea care a stat la baza Deciziei nr.161 din 2 noiembrie 2021, autorul excepţiei a contestat competenţa judecătorului de instrucţie de a examina cauzele contravenţionale, menţionând că articolul 15¹ alineatele (1) şi (2) din Legea privind organizarea judecătorească nu-i recunosc o asemenea competenţă. Cu privire la acest aspect, Curtea a reţinut că norma contestată prevedea că judecătorul de instrucţie este numit din rândul judecătorilor instanţei judecătoreşti de către Consiliul Superior al Magistraturii. De asemenea, Curtea a observat că noţiunea de "instanţă judecătorească" are în vedere o autoritate jurisdicţională, adică un organism abilitat să realizeze actul justiţiei, în sensul articolului 114 din Constituţie. În concluzie, Curtea a notat că exercitarea atribuţiilor judecătorului de instrucţie nu reprezintă, per se, un impediment în vederea examinării cauzelor contravenţionale (a se vedea § 26-27 din Decizia citată).

23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate în prezenta cauză, Curtea constată că teza I din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală prevede că recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată.

24. Curtea notează că, în cadrul soluţionării unei cereri de recuzare, judecătorul sau completul de judecată verifică existenţa motivelor invocate în cererea de recuzare. Având în vedere că procedura de soluţionare a unei cereri de recuzare reprezintă o chestiune de administrare a actului de justiţie (a se vedea, de exemplu, DCC nr.39 din 29 martie 2022, § 24), Curtea reţine că lipsa stabilirii unei instanţe de judecată precise care trebuie să soluţioneze cererile de recuzare nu reprezintă o problemă din perspectiva articolului 20 din Constituţie, de vreme ce Constituţia nu impune ca cererile de recuzare să fie examinate de o instanţă judecătorească concretă. Constituţia lasă la discreţia Parlamentului să stabilească instanţa de judecată competentă să examineze cererile de recuzare, cu condiţia ca acestea să fie instituite prin lege şi să funcţioneze în mod independent şi imparţial.

25. În această cauză, norma contestată prevede că cererile de recuzare se soluţionează de un judecător sau, după caz, de un complet de judecată. Textele "judecător" şi "complet de judecată" au în vedere o autoritate jurisdicţională, adică un organism abilitat să realizeze actul justiţiei, în sensul articolului 114 din Constituţie (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.161 din 2 noiembrie 2021, § 26). În ordinea juridică din Republica Moldova operează prezumţia cunoaşterii de către judecător a tuturor materiilor juridice care pot face obiectul judecăţii instanţelor de drept comun.

26. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "recuzarea sau abţinerea judecătorului se soluţionează de un alt judecător sau, după caz, de un alt complet de judecată" din articolul 35 alin.(1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Valeriu Pleşca, în interesele dlui Vladimir Moscalciuc, inculpat în dosarul nr.1-1001/2013, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.