Decizie nr.174 din 13.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.142g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 54 alin.(1) pct.1) din Codul de procedură penală (incompatibilitatea procurorului de a participa succesiv la judecarea aceleiaşi cauze penale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.142g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 54

alin.(1) pct.1) din  Codul de procedură penală

(incompatibilitatea  procurorului de a participa

succesiv la judecarea aceleiaşi cauze penale)

nr. 174  din  13.12.2022

 (în vigoare 13.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.13-16 art. 3 din 20.01.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 14 septembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 13 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 54 alin.(1) pct.1) din Codul de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, ridicată de dl avocat Victor Munteanu, în interesele dlui Corneliu Savca, în dosarul nr.1rh-35/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Stella Bleşceaga de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl avocat Victor Munteanu a depus o cerere de revizuire a hotărârilor judecătoreşti irevocabile pronunţate în privinţa dlui Corneliu Savca. Cererea de revizuire se află pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani.

4. În cadrul procedurii de revizuire, partea apărării a solicitat recuzarea procurorului, pentru că acesta a investigat cauza penală supusă revizuirii.

5. În cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Victor Munteanu a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 54 alin.(1) pct.1) din Codul de procedură penală, care reglementează cazurile de incompatibilitate a procurorului la desfăşurarea procesului penal.

6. Dna Stella Bleşceaga, judecătoare de caz, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 33

Incompatibilitatea judecătorului

"[…]

(3) Judecătorul nu poate participa la o nouă judecare a cauzei atât în primă instanţă, cit şi pe cale ordinară sau extraordinară de atac şi urmează a fi recuzat şi în cazul în care a mai participat în calitate de judecător la examinarea aceleiaşi cauze în primă instanţă, pe cale ordinară sau extraordinară de atac, precum şi în cazul participării ca judecător de instrucţie. Această prevedere nu se extinde asupra membrilor Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie, precum şi asupra judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie la rejudecarea cauzelor în baza hotărârii Colegiului penal al Curţii Supreme de Justiţie.

[…]."

Articolul 54

Abţinerea sau recuzarea procurorului

"(1) Procurorul nu poate participa la desfăşurarea procesului în cauza penală:

1) dacă există cel puţin una din circumstanţele indicate în art.33, care se aplică în mod corespunzător;

[…]

(2) Faptul că procurorul a participat la exercitarea urmăririi penale, a condus sau a controlat acţiuni de procedură penală sau a reprezentat învinuirea în faţa instanţei de judecată nu constituie o piedică pentru participarea lui ulterioară la judecarea aceleiaşi cauze penale.

[…]."

Articolul 460

Deschiderea procedurii de revizuire

"(1) Procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate procurorului de nivelul instanţei care a judecat cauza în fond. În cazul temeiurilor prevăzute la art.458 alin.(3) pct.3) şi 4), procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate instanţei de judecată care a judecat cauza în primă instanţă.

[…]."

Articolul 463

Rejudecarea cauzei după admiterea revizuirii

"1) Rejudecarea cauzei după admiterea revizuirii se face conform regulilor de procedură privind judecarea în primă instanţă.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a preluat în totalitate criticile formulate în sesizarea nr.134g din 2019, adăugând că regulile privind incompatibilitatea judecătorului, stabilite de articolul 33 alin.(3) din Codul de procedură penală, le sunt aplicabile şi procurorilor. Astfel, prevederile contestate ale articolului 54 alin.(1) pct.1) din Cod, din perspectiva modului în care sunt interpretate şi aplicate prevederile referitoare la incompatibilitatea judecătorului la judecarea succesivă a aceleiaşi cauze penale, îi permit procurorului care a condus urmărirea penală să participe la examinarea cererii de revizuire a aceleiaşi cauze penale.

10. Mai mult, autorul excepţiei susţine că, din acest motiv, teza a II-a de la articolul 460 alin.(1), care permite ca cererile de revizuire să fie adresate judecătorilor care au examinat fondul unei cauze, şi articolul 463 alin.(1) din Codul de procedură penală, care instituie obligaţia rejudecării cauzei după admiterea revizuirii de un alt complet de judecată decât cel care a examinat admisibilitatea cererii de revizuire, trebuie interpretate şi aplicate în practica judiciară în mod corespunzător şi faţă de procurorii care participă la examinarea cauzei de revizuire.

11. În fine, în opinia autorului excepţiei, procurorul care a condus urmărirea penală nu trebuie să participe la examinare cererii de revizuire a aceleiaşi cauze penale, nici la etapa admisibilităţii acesteia şi nici la analiza fondului cauzei, pentru că ar fi părtinitor.

12. Potrivit autorului excepţiei, interpretarea normei contestate este contrară articolelor 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate este articolul 54 alin.(1) pct.1) din Codul de procedură penală, care reglementează cazurile de incompatibilitate a procurorului la desfăşurarea procesului penal. Curtea constată că aceste prevederi nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea reiterează ca o condiţie care trebuie întrunită pentru admisibilitatea sesizării este cea referitoare la aplicabilitatea prevederilor contestate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea HCC nr.2 din 9 februarie 2016, punctul 1 din dispozitiv).

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de revizuire a procesului penal în care a fost solicitată recuzarea procurorului care a condus urmărirea penală în cauza supusă revizuirii. Potrivit articolului 54 alin.(5) pct.1) din Codul de procedură penală, cererile de abţinere sau de recuzare a procurorului formulate în cursul judecării cauzei se soluţionează de instanţa respectivă. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată poate fi aplicată la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia.

19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.33 din 26 octombrie 2021, § 18; DCC nr.180 din 25 noiembrie 2021, § 17).

20. Autorul excepţiei a susţinut incidenţa articolelor 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

21. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea menţionează că acesta are acelaşi câmp de aplicare ca dreptul la un proces echitabil garantat de Convenţie. Astfel, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, garanţiile independenţei şi imparţialităţii stabilite de articolul 6 § 1 din Convenţie le sunt adresate instanţelor judecătoreşti chemate să se pronunţe în privinţa unei acuzaţii în materie penală şi nu se aplică reprezentaţiilor procuraturii, care sunt doar părţi la proces (a se vedea Kontalexis v. Grecia, 31 mai 2011, § 57; Haarde v. Islanda, 23 noiembrie 2017, § 94). Astfel, Curtea Europeană a reiterat că partea acuzării nu poate fi constrânsă de obligaţia independenţei şi a imparţialităţii pe care articolul 6 al Convenţiei i-o impune unui "tribunal" – un organ jurisdicţional "chemat să decidă, în baza unor norme juridice şi a unei proceduri organizate, orice chestiune relevantă care ţine de competenţa sa" (a se vedea Thiam v. Franţa, 18 octombrie 2018, § 71).

22. Curtea observă că, potrivit articolul 54 alin.(1) din Codul de procedură penală, procurorul nu poate participa la desfăşurarea procesului în cauza penală dacă există cel puţin una din circumstanţele stabilite de articolul 33 [incompatibilitatea judecătorului], care interzice, inter alia, participarea judecătorului la judecarea succesivă a aceleiaşi cauze penale.

23. Totodată, Curtea observă că articolul 54 alin.(2) din Codul de procedură penală reglementează în mod distinct chestiunea participării ulterioare la judecarea aceleiaşi cauze a procurorului care a exercitat urmărirea penală. Astfel, potrivit acestui articol, faptul că procurorul a participat la exercitarea urmăririi penale, a condus sau a controlat acţiuni de procedură penală sau a reprezentat învinuirea în faţa instanţei de judecată nu constituie un impediment pentru participarea sa ulterioară la judecarea aceleiaşi cauze penale. Regula este aplicabilă a fortiori în cazul participării procurorului la examinarea admisibilităţii cererii de revizuire, deoarece persoana care solicită redeschiderea unui proces, odată ce condamnarea sa rămâne definitivă, nu este "acuzată de o infracţiune" în sensul articolului 6 din Convenţie (a se vedea DCC nr.90 din 15 iunie 2021, § 25).

24. Aşadar, standardul aplicabil procurorilor cu privire la dubla participare este diferit de standardul în această materie aplicabil judecătorilor. Din acest motiv, Curtea reţine că chestiunea dublei participări a procurorului la examinarea succesivă a aceleiaşi cauze penale, invocată de către autorul sesizării, nu face incident articolul 20 din Constituţie.

25. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea notează că autorul nu a oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea subliniază că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.90 din 5 iulie 2022, § 20).

26. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile sesizările formulate de o aşa manieră, precizând că trimiterea la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Curtea a stabilit că dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.34 din 22 martie 2022, § 27; DCC nr.59 din 19 aprilie 2022, § 17).

27. Pentru că nu s-a constatat existenţa vreunei ingerinţe în drepturile fundamentale invocate de autorul excepţiei, Curtea nu reţine nici incidenţa articolelor 23 şi 54 din Constituţie (a se vedea DCC nr.125 din 3 august 2021, § 22).

28. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 54 alin.(1) pct.1) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Victor Munteanu, în interesele dlui Corneliu Savca, în dosarul nr.1rh-35/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.