Decizie nr.177 din 15.12.2022 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.121g/2022 şi nr.160g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161 din 18 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizaţi (apartenenţa obligatorie la uniunea administratorilor autorizaţi)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizărilor nr.121g/2022 şi nr.160g/2022
privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi
din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161 din 18 iulie 2014
cu privire la administratorii autorizaţi
(apartenenţa obligatorie la uniunea
administratorilor autorizaţi)
nr. 177 din 15.12.2022
(în vigoare 15.12.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.13-16 art. 6 din 20.01.2023
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,
dlui Nicolae ROŞCA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,
Având în vedere sesizările înregistrate la 20 iulie 2022 şi, respectiv, la 17 octombrie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 15 decembrie 2022, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "pe toţi" din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161 din 18 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizaţi, ridicată de dl avocat Alexei Kebeş, în interesele dlui Iuri Sorochin, în cauza nr.2a-3036/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău [sesizarea nr.121g/2022], şi textul "care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi" din articolul 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi, ridicată de dl avocat Iuri Sorochin în interesele dlui Victor Nemţanu, în cauza nr.2-813/2019, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni [sesizarea nr.160g/2022].
2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională de un complet din cadrul Colegiului civil, comercial şi de contencios administrativ de la Curtea de Apel Chişinău (judecătorii dl Ion Ţurcan, dl Iurie Cotruţă şi dna Liuba Pruteanu) şi de dna judecător Natalia Doroftei de la Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor (sesizarea nr.121g/2022) - textul "[.] pe toţi […]" din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161/2014") şi [sesizarea nr.160g/2022] textul "[.] care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi […]" din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161/2014), Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, căruia i-a atribuit numărul 121g/2022.
A. Circumstanţele litigiilor principale
Sesizarea nr.121g/2022
4. La 9 octombrie 2019, Uniunea administratorilor autorizaţi din Moldova a formulat o cerere de chemare în judecată către membrul său, administratorul autorizat dl Iuri Sorochin, de încasare a contribuţiilor de membru.
5. Prin Hotărârea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, din 25 mai 2021, s-a admis parţial cererea şi s-a dispus încasarea contribuţiilor de membru.
6. Hotărârea judecătorească a fost contestată cu apel de către administratorul autorizat dl Iuri Sorochin.
7. La 28 iunie 2022, dl avocat Alexei Kebeş a ridicat, în interesele dlui Iuri Sorochin, excepţia de neconstituţionalitate a textului "pe toţi" din articolul 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi.
8. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
Sesizarea nr.160g/2022
9. La 1 august 2019, Uniunea administratorilor autorizaţi din Moldova a formulat o cerere de chemare în judecată către membrul său, administratorul autorizat dl Victor Nemţanu, de încasare a contribuţiilor de membru. Cererea a fost depusă la Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni.
10. La 14 iulie 2022, dl avocat Iuri Sorochin a ridicat, în interesele dlui Victor Nemţanu, excepţia de neconstituţionalitate a textului "care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi" din articolul 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi.
11. Printr-o încheiere din 6 octombrie 2022, Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
12. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 41
Libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice
"(1) Cetăţenii se pot asocia liber în partide şi în alte organizaţii social-politice. Ele contribuie la definirea şi la exprimarea voinţei politice a cetăţenilor şi, în condiţiile legii, participă la alegeri.
[…]".
Articolul 43
Dreptul la muncă şi la protecţia muncii
"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
[…]".
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.
(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.
[…]".
13. Prevederile relevante ale Legii nr.161 din 18 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizaţi sunt următoarele:
Articolul 10
Uniunea administratorilor autorizaţi
"(1) Uniunea administratorilor autorizaţi este o organizaţie profesională necomercială, cu personalitate juridică, care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi în condiţiile prezentei legi.
(2) Uniunea administratorilor autorizaţi are următoarele atribuţii de bază:
a) colaborează cu Ministerul Justiţiei şi cu alte autorităţi publice în vederea stabilirii şi implementării eficiente a politicilor şi a cadrului de reglementare a activităţii de administrator;
b) participă la formarea profesională a candidaţilor pentru admiterea în profesia de administrator;
c) asigură instruirea şi perfecţionarea profesională continuă a administratorilor;
d) contribuie la implementarea bunelor practici şi la dezvoltarea continuă a profesiei de administrator;
e) îndeplineşte alte atribuţii prevăzute de lege şi de statutul său.
(3) Uniunea administratorilor autorizaţi activează în baza statutului propriu."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorilor sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate
14. Autorii excepţiilor susţin că norma contestată prevede că toţi administratorii autorizaţi trebuie să fie membri ai Uniunii administratorilor autorizaţi, iar acest fapt le-ar încălca dreptul la asocierea liberă, deoarece Uniunea a instituit un monopol în domeniul practicării acestei profesii. Mai mult, obligaţia apartenenţei la Uniune le-ar afecta şi dreptul la muncă. În eventualitatea în care un administrator autorizat nu achită timp de un an cotizaţiile obligatorii, Congresul Uniunii ar putea decide încetarea calităţii de membru a administratorului.
15. Totodată, achitarea acestor contribuţii obligatorii le-ar afecta dreptul de proprietate. Autorii sesizărilor menţionează că Uniunea administratorilor autorizaţi a încetat activitatea unor administratori autorizaţi, iar ulterior a formulat acţiuni civile privind încasarea pretinselor cotizaţii faţă de persoanele care nu mai deţineau statutul de administrator. Autorii consideră că aceste persoane au fost supuse unor măsuri de constrângere duble, pentru care legislatorul nu a prevăzut restabilirea în funcţie atunci când administratorul autorizat căruia i s-a retras autorizaţia a achitat aceste contribuţii.
16. De asemenea, autorii sesizărilor au menţionat că sunt discriminaţi în raport cu alte categorii de profesii liberale cum ar fi avocaţii, notarii, executorii judecătoreşti, cărora nu li se retrage statutul de membru al Uniunii din care fac parte din motivul neachitării cotizaţiilor anuale.
17. Autorii sesizărilor pretind că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 4, 6, 16, 20, 22, 23, 26, 41, 42, 43, 46, 54, 76, 114 şi 127 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
18. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în acest caz controlul constituţionalităţii unor prevederi din Legea cu privire la administratorii autorizaţi, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
20. Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate, ridicate dl avocat Alexei Kebeş, în interesele dlui Iuri Sorochin, în cauza pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi de dl avocat Iuri Sorochin, în interesele dlui Victor Nemţanu, în cauza pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni, sunt formulate de subiectele cărora li s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
21. Obiectul excepţilor de neconstituţionalitate îl constituie textul "[…] care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi […]" din articolul 10 alin.(1) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi. Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzelor în care au fost ridicate excepţiile de neconstituţionalitate. Aşa cum rezultă din sesizări şi din încheierile instanţelor, la baza judecării proceselor stau cereri ale Uniunii administratorilor autorizaţi privind încasarea contribuţiilor obligatorii de membru al Uniunii. Curtea constată că articolul criticat din Lege nu a mai constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.
22. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorilor sesizărilor, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.12 din 6 aprilie 2021, § 29; HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).
23. Curtea reţine că autorii sesizărilor au menţionat incidenţa articolelor 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 6 [separaţia şi colaborarea puterilor], 16 [egalitatea], 20 [accesul la justiţie], 22 [neretroactivitatea legii], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare], 41 [libertatea partidelor şi a altor organizaţii social-politice], 42 [dreptul de a întemeia şi de a se afilia la sindicate], 43 [dreptul la muncă şi la protecţia muncii], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi], 76 [intrarea în vigoare a legii], 114 [înfăptuirea justiţiei] şi 127 [proprietatea] din Constituţie.
24. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 1 alin.(3), 4 şi 6 din Constituţie nu pot fi analizate în mod individual, ci pot interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea DCC nr.115 din 15 iulie 2021, § 19; DCC nr.4 din 18 ianuarie 2022, § 16; DCC nr.43 din 31 martie 2022, § 26). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).
25. Cu privire la incidenţa articolului 41 din Constituţie, Curtea menţionează următoarele. Articolul 10 din Legea cu privire la administratorii autorizaţi prevede că Uniunea administratorilor autorizaţi este o organizaţie profesională necomercială, cu personalitate juridică, care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi în condiţiile legii.
26. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că dreptul la asociere, garantat de articolul 41 din Constituţie, prevede posibilitatea cetăţenilor de a se asocia, în mod liber, în partide sau formaţiuni social-politice sau alte tipuri şi forme de organizaţii, care nu au scopuri lucrative şi nu urmăresc obţinerea sau împărţirea unor beneficii. Pe baza acestui drept, persoanele pot participa la viaţa politică, ştiinţifică, socială şi culturală sau de a-şi realiza o serie de interese legitime comune (a se vedea DCC nr.85 din 19 iunie 2019, § 15).
27. De asemenea, Curtea Europeană a notat că obligaţia de a se afilia unei asociaţii poate face incident articolul 11 din Convenţie doar dacă asociaţia în discuţie exercită funcţii de interes privat. În cazul asociaţiilor care exercită funcţii de interes public, articolul 11 din Convenţie nu este incident (a se vedea Popov şi alţii v. Bulgaria (dec.), 6 noiembrie 2003). Astfel, în mai multe cauze referitoare la asociaţiile profesionale şi organizaţiile din domeniul ocupării forţei de muncă, Curtea Europeană a stabilit că obiectivul acestor asociaţii era de a reglementa şi promova profesiile pe care le reprezintă, exercitând totodată funcţii importante de drept public, în vederea protecţiei publicului. Conform jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, ordinele profesiilor liberale sunt instituţii de drept public, reglementate de lege, urmăresc scopuri de interes general şi nu intră sub incidenţa art.11 din Convenţie (a se vedea Popov şi alţii v. Bulgaria (dec.), 6 noiembrie 2003; Bota v. România (dec.), din 12 octombrie 2004; Uniunea Naţională a Notarilor v. Albania (dec.), 6 mai 2008).
28. În prezenta cauză, din analiza legislaţiei care reglementează statutul Uniunii administratorilor autorizaţi, Curtea observă că Uniunea reprezintă o organizaţie profesională necomercială, cu personalitate juridică. Uniunea colaborează cu Ministerul Justiţiei şi cu alte autorităţi publice în vederea stabilirii şi implementării eficiente a politicilor şi a cadrului de reglementare a activităţii de administrator; participă la formarea profesională a candidaţilor pentru admiterea în profesia de administrator; asigură instruirea şi perfecţionarea profesională continuă a administratorilor; contribuie la implementarea bunelor practici şi la dezvoltarea continuă a profesiei de administrator (articolul 10 din Legea cu privire la administratorii autorizaţi).
29. Curtea constată că Uniunea elaborează şi adoptă Codul deontologic al administratorilor autorizaţi şi Codul de bune practici în activitatea administratorilor autorizaţi (articolele 11 şi 42 alin.(4) lit.a) din Legea cu privire la administratorii autorizaţi). De asemenea, administratorul poate răspunde disciplinar pentru încălcarea normelor deontologice prevăzute de Codul deontologic al administratorilor autorizaţi. Curtea reţine că obligaţia administratorilor de a fi membri ai Uniunii rezultă din decizia acestora de a exercita profesia în discuţie, care, prin natura sa, reclamă o reglementare juridică specială (a se vedea, mutatis mutandis, Popov şi alţii v. Bulgaria (dec.), 6 noiembrie 2003).
30. Uniunea administratorilor autorizaţi este o asociaţie care îndeplineşte o activitate de interes public şi urmăreşte un scop de interes general. Aşadar, Curtea reţine că Uniunea administratorilor autorizaţi nu constituie o asociaţie în sensul articolului 41 din Constituţie, care trebuie interpretat în acord cu articolul 11 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, şi, prin urmare, obligaţia administratorilor de a se asocia la Uniune nu poate fi analizată prin prisma acestui articol.
31. Cu privire la criticile de neconstituţionalitate invocate în raport cu articolul 43 din Constituţie, Curtea observă că relaţiile dintre Uniunea administratorilor autorizaţi şi membrii săi nu are la bază un contract de muncă. Legea cu privire la administratorii autorizaţi stabileşte că administratorul autorizat, în calitatea sa de membru, are obligaţia să achite contribuţiile la bugetul Uniunii administratorilor autorizaţi în mărimea şi în termenele stabilite de Statutul Uniunii. Dacă restanţele la contribuţiile obligatorii nu sunt achitate în termen de cel mult un an, Congresul Uniunii poate decide încetarea calităţii de membru al Uniunii conform procedurii stabilite de Lege. Astfel, autorii excepţiilor nu pot pretinde că au o speranţă legitimă de a fi menţinuţi în calitate de membru al Uniunii administratorilor autorizaţi de vreme ce nu-şi îndeplinesc obligaţia financiară impusă de lege, obligaţie pe care o cunoşteau la data la care au devenit membri ai acestei Uniuni.
32. Referitor la incidenţa dreptului de proprietate garantat de articolul 46 din Constituţie, invocat de către autori în legătură cu stabilirea cotizaţiilor de membru al Uniunii, Curtea observă că contribuţiile obligatorii, taxele şi alte plăţi în bugetul Uniunii nu sunt stabilite prin lege, ci prin Statutul Uniunii administratorilor autorizaţi din Moldova şi prin Regulamentul Consiliului Uniunii de către Congresul Uniunii, constituit din toţi membrii Uniunii (art.42 alin.(4) lit.g)). Astfel, este de competenţa instanţelor de judecată să aprecieze caracterul proporţional al cuantumului cotizaţiilor prin raportare la dreptul de proprietate. Problema unei eventuale încălcări a dreptului de proprietate privind plata unor contribuţii de membru al Uniunii administratorilor autorizaţi nu poate fi analizată într-un proces din faţa Curţii Constituţionale.
33. De asemenea, autorii sesizărilor au susţinut că le este încălcat dreptul de proprietate în legătură cu pierderea calităţii de membru al Uniunii administratorilor autorizaţi, deoarece această pierdere conduce la încetarea activităţii administratorului autorizat. Cu referire la acest aspect, potrivit jurisprudenţei Curţii, licenţa (autorizaţia) de a desfăşura o anumită activitate a fost în mod constant considerată un "bun" în sensul articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, în măsura în care oferă persoanelor vizate un drept asupra unui interes material (a se vedea HCC nr.31 din 3 noiembrie 2016, § 38). Totuşi, Curtea menţionează că textul contestat de autorii sesizării nu reglementează retragerea autorizaţiei sau încetarea activităţii administratorului autorizat. Dispoziţia contestată se referă exclusiv la obligativitatea calităţii de membru al Uniunii administratorilor autorizaţi a tuturor persoanelor cărora Ministerul Justiţiei le-a eliberat/emis autorizaţie. Încetarea activităţii administratorului autorizat este reglementată în alte articole ale Legii cu privire la administratorii autorizaţi. Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele autorilor sesizărilor referitoare la încălcarea dreptului de proprietate garantat de articolul 46 din Constituţie în raport cu prevederile contestate.
34. Cu referire la incidenţa articolelor 20, 22, 26, 42, 114 şi 127 din Constituţie, autorii nu au oferit argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu normele constituţionale. Curtea reţine că simpla enumerare a normelor constituţionale, în lipsa argumentelor care ar fundamenta pretinsa relaţie de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate faţă de acestea, nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.46 din 1 aprilie 2021, § 16; DCC nr.65 din 13 mai 2021, § 17).
35. Aşadar, pentru că nu s-a demonstrat incidenţa drepturilor fundamentale invocate de autorii sesizărilor, Curtea subliniază că nici articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.
36. Prin urmare, date fiind cele enunţate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a textului "care îi întruneşte pe toţi administratorii autorizaţi" din articolul 10 alin.(1) din Legea nr.161 din 18 iulie 2014 cu privire la administratorii autorizaţi, ridicată de dl avocat Alexei Kebeş, în interesele dlui Iuri Sorochin, în cauza nr.2a-3036/2021, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi de dl avocat Iuri Sorochin, în interesele dlui Victor Nemţanu, în cauza nr.2-813/2019, pendinte la Judecătoria Hânceşti, sediul Ialoveni.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ | Liuba ŞOVA |
| Nr.177. Chişinău, 15 decembrie 2022. | |