Decizie nr.179 din 15.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.179g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional (nesubordonarea cu rea-voinţă la dispoziţia sau la cererea legitimă a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept)
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.179g/2022 privind
excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi
din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional
(nesubordonarea cu rea-voinţă la dispoziţia sau
la cererea legitimă a colaboratorului organelor
de ocrotire a normelor de drept)
nr. 179 din 15.12.2022
(în vigoare 15.12.2022)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr.13-16 art. 8 din 20.01.2023
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,
dlui Nicolae ROŞCA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 noiembrie 2022,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 15 decembrie 2022, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
ÎN FAPT
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dispoziţiei sau cererii legitime" din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.4-3932/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Veaceslav Cernalev de la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, se află cauza contravenţională privind învinuirea dlui Tudor Şoiliţa pentru comiterea contravenţiei de nesubordonare cu rea-voinţă la dispoziţia sau la cererea legitimă a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept. Contravenţia a fost constatată de Inspectoratul de Poliţie Buiucani al Direcţiei de poliţie a municipiului Chişinău în timpul desfăşurării unei manifestaţii la care a participat şi dl Tudor Şoiliţa.
4. În cadrul procesului, dl Tudor Şoiliţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "dispoziţiei sau cererii legitime" din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional.
5. Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.
B. Legislaţia pertinentă
6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 1
Statul Republica Moldova
"[...]
(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."
Articolul 4
Drepturile şi libertăţile omului
"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.
(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."
Articolul 21
Prezumţia nevinovăţiei
"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată pînă cînd vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."
Articolul 22
Neretroactivitatea legii
"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decît cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."
Articolul 23
Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle
"[...]
(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."
Articolul 26
Dreptul la apărare
"(1) Dreptul la apărare este garantat.
(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.
(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.
(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."
Articolul 40
Libertatea întrunirilor
"Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme."
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi
(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii.
7. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:
Articolul 336
Nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii legitime
a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept
"(1) Nesubordonarea cu rea-voinţă dispoziţiei sau cererii legitime a procurorului, a ofiţerului de urmărire penală, a ofiţerului de informaţii şi securitate, a angajatului cu statut special al Ministerului Afacerilor Interne, a altei persoane, aflate în exerciţiul funcţiunii sau al datoriei obşteşti de asigurare a securităţii statului, de menţinere, asigurare şi restabilire a ordinii publice, de asigurare a siguranţei circulaţiei rutiere, de executare a hotărârilor instanţei de judecată şi a documentelor executorii şi de combatere a criminalităţii,
se sancţionează cu amendă de la 24 la 36 de unităţi convenţionale sau cu muncă neremunerată în folosul comunităţii de la 30 la 60 de ore.
[...]."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
8. Autorul susţine că, în timpul unor manifestaţii, un colaborator de poliţie i-a solicitat să renunţe la dreptul său la protest. Pentru nerespectarea acestei cerinţe, este tras la răspundere contravenţională în conformitate cu norma contestată. Autorul consideră că această cerinţă a poliţistului nu este legitimă.
9. În acest context, autorul sesizării afirmă că norma contestată nu precizează care sunt dispoziţiile sau cerinţele legitime ale colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept pentru care persoana este sancţionată în cazul nesubordonării cu rea-voinţă. Potrivit normei contestate, rezultă că orice cerinţă a poliţistului se prezumă a fi legitimă, deşi aceasta ar putea produce o ingerinţă în exercitarea drepturilor fundamentale ale persoanei.
10. În aceste condiţii, autorul susţine că nu poate demonstra nelegitimitatea cerinţelor poliţistului, fapt care îi aduce atingere dreptului la un proces echitabil şi prezumţiei de nevinovăţie.
11. Autorul afirmă că soluţionarea cauzei sale contravenţionale în conformitate cu articolul 22 din Constituţie impune stabilirea cu exactitate a acţiunilor sau inacţiunilor care atrag la răspundere contravenţională persoana potrivit normei contestate.
12. Autorul sesizării susţine că textul "dispoziţiei sau cererii legitime" din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional nu corespunde exigenţelor calităţii legii şi, prin urmare, contravine articolelor 1 alin.(3), 4, 21, 22, 23, 26, 40 şi 54 din Constituţie.
B. Aprecierea Curţii
13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză contravenţională în care persoana este învinuită de comiterea contravenţiei de nesubordonare cu rea-voinţă la dispoziţia sau la cererea legitimă a colaboratorului organelor de ocrotire a normelor de drept. Prin urmare, Curtea observă că prevederile contestate ar putea fi aplicate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "dispoziţiei sau cererii legitime" din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional. Curtea constată că acesta nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.
18. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate pretinde că textul contestat este imprevizibil şi contravine articolului 23 alin.(2) [calitatea legii], coroborat cu articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 21 [prezumţia nevinovăţiei], 22 [neretroactivitatea legii], 26 [dreptul la apărare], 40 [libertatea întrunirilor] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.
19. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că articolele 1 alin.(3) şi 4 din Constituţie nu pot fi analizate în mod individual, ci pot interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie. Cu privire la pretinsa încălcare a articolelor 23 şi 54 din Constituţie, Curtea precizează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.115 din 15 iulie 2021, § 19; DCC nr.98 din 12 iulie 2022, § 20; DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 22).
20. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, care garantează prezumţia de nevinovăţie, Curtea constată că procedurile prevăzute de Codul contravenţional nu inversează sarcina probei. Persoana beneficiază de prezumţia de nevinovăţie atât timp cât vinovăţia sa nu este stabilită dincolo de orice îndoială rezonabilă, iar sarcina de a demonstra vinovăţia persoanei la comiterea contravenţiei imputate îi revine acuzării.
21. Referitor la articolul 26 din Constituţie, care garantează dreptul la apărare, Curtea notează că norma contestată nu restrânge dreptul persoanei de a beneficia de garanţiile şi mecanismele de apărare prevăzute de Codul contravenţional.
22. Referitor la articolul 40 din Constituţie, care garantează libertatea întrunirilor, autorul sesizării nu a prezentat argumente cu privire la neconstituţionalitatea normei contestate, ci doar a afirmat că poliţistul i-a solicitat să renunţe la dreptul său de a protesta. În aceste condiţii, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate.
23. Referitor la incidenţa articolelor 22 şi 23 din Constituţie, Curtea notează că, deşi certitudinea este dezirabilă la redactarea legilor, aceasta ar putea antrena o rigiditate excesivă. Astfel, formularea legilor nu poate prezenta o precizie absolută. Sub acest aspect, Curtea Europeană a recunoscut în mod constant faptul că multe legi sunt redactate în termeni generali, iar interpretarea şi aplicarea lor fac obiectul practicii judiciare. Multe legi utilizează, prin natura lucrurilor, formule mai mult sau mai puţin vagi, a căror interpretare şi aplicare depind de practică (a se vedea Sekmadienis LTD. v. Lituania, 30 ianuarie 2018, § 64).
24. Având în vedere obiectul material al contravenţiei în discuţie, Curtea reţine că este nerealistă stabilirea unei liste exhaustive care să cuprindă toate dispoziţiile şi cererile legitime ale angajaţilor poliţiei, faţă de care persoanele trebuie să se conformeze. De asemenea, o astfel de listă exhaustivă ar putea omite reglementarea unor situaţii care ar justifica, în mod rezonabil, tragerea la răspundere contravenţională. Aceste circumstanţe urmează a fi stabilite în fiecare caz particular în contextul acţiunii sau inacţiunii persoanei în baza probelor prezentate şi nu pot fi redate într-o listă exhaustivă.
25. În acest context, Curtea constată că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul sesizării îşi exprimă, de fapt, dezacordul cu modul în care agentul constatator a interpretat şi a aplicat prevederile contestate în cazul său. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţa le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 29), care pot verifica caracterul justificat al acţiunilor agenţilor constatatori.
26. Prin urmare, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.107g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dispoziţiei sau cererii legitime" din articolul 336 alin.(1) din Codul contravenţional, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.4-3932/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE DE ŞEDINŢĂ | Liuba ŞOVA |
| Nr.179. Chişinău, 15 decembrie 2022. | |