Decizie nr.181 din 25.11.2021 de inadmisibilitate a sesizării nr.220g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 79 alin.(1) din Codul penal (aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege [II])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.220g/2021 privind

excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi

din articolul 79 alin.(1) din Codul penal

(aplicarea pedepsei mai blânde

decât cea prevăzută de lege [II])

nr. 181  din  25.11.2021

 (în vigoare 25.11.2021) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 325-333 art. 235 din 31.12.2021

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Marcel Lupu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată pe 20 octombrie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând pe 25 noiembrie 2021, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor "poate" din articolul 79 alin.(1) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de dna avocat Angela Procopciuc, în interesele dlui Mihail Sarmaniuc, în dosarul nr.1a-629/2020, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Bălţi, format din dnii Gheorghe Scutelnic, Viorel Puşcaş şi Oleg Moraru, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii de Apel Bălţi se află cauza penală privind învinuirea dlui Mihail Sarmaniuc de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 264 alin.(3) [încălcarea regulilor de securitate a circulaţiei sau de exploatare a mijloacelor de transport care a provocat vătămarea gravă a integrităţii corporale sau a sănătăţii] şi 266 [părăsirea locului accidentului rutier] din Codul penal.

4. În cadrul examinării cauzei, dna avocat Angela Procopciuc a ridicat, în interesele dlui Mihail Sarmaniuc, excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor "poate" din articolul 79 alin.(1) din Codul penal.

5. Printr-o încheiere din 12 octombrie 2021, Curtea de Apel Bălţi a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat, în acest sens, Curtea Constituţională, în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

(3) În tot cursul procesului părţile au dreptul să fie asistate de un avocat, ales sau numit din oficiu.

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

[…]"

7. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 79

Aplicarea pedepsei mai blânde decât cea prevăzută de lege

"(1) Ţinând cont de circumstanţele excepţionale ale cauzei, legate de scopul şi motivele faptei, de rolul vinovatului în săvârşirea infracţiunii, de comportarea lui în timpul şi după consumarea infracţiunii, de alte circumstanţe care micşorează esenţial gravitatea faptei şi a consecinţelor ei, precum şi de contribuirea activă a participantului unei infracţiuni săvârşite în grup la descoperirea acesteia, instanţa de judecată poate aplica o pedeapsă sub limita minimă, prevăzută de legea penală pentru infracţiunea respectivă, sau una mai blândă, de altă categorie, ori poate să nu aplice pedeapsa complementară obligatorie. Minoratul persoanei care a săvârşit infracţiunea se consideră circumstanţă excepţională. Săvârşirea infracţiunii de către persoanele care au atins vârsta de 18 ani, dar nu au atins vârsta de 21 de ani poate fi apreciată de către instanţa de judecată drept circumstanţă excepţională.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate le oferă instanţelor de judecată o marjă discreţionară largă cu privire la aplicarea pedepselor penale sub limita stabilită de lege sau la neaplicarea pedepselor complementare obligatorii în situaţiile în care există circumstanţe care justifică luarea unor astfel de decizii. Astfel, în opinia autorului, dispoziţiile contestate încalcă dreptul persoanei la apărare şi la o justiţie imparţială.

9. Potrivit autorului excepţiei, prevederile contestate sunt contrare articolelor 23, 26, 54 şi 116 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

10. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

11. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa ratione materiae a Curţii Constituţionale.

12. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie cuvintele "poate" din articolul 79 alin.(1) din Codul penal. Curtea constată că aceste dispoziţii nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. Prin Decizia nr.75 din 2 iulie 2020, Curtea a declarat inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a altor prevederi din acelaşi articol.

14. Având în vedere că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată în procesul judecării în apel a unei cauze penale, Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica articolul 79 din Codul penal în analiza sa cu privire la individualizarea pedepsei penale.

15. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept din Constituţie în cauza concretă din faţa instanţelor de drept comun (a se vedea DCC nr.8 din 24 ianuarie 2020, § 27). Curtea trebuie să verifice, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate constituie o ingerinţă într-un drept fundamental (HCC nr.33 din 26 octombrie 2021, § 18).

16. Autorul excepţiei a pretins că prevederile contestate sunt contrare articolelor 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 26 [dreptul la apărare], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 116 [statutul judecătorilor] din Constituţie.

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei de neconstituţionalitate trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; DCC nr.97 din 17 iunie 2021, §§ 22-24).

18. Curtea observă că autorul excepţiei a contestat prevederile articolului 79 din Codul penal prin raportare la articolul 26 din Constituţie, care garantează dreptul la apărare. Aşadar, Curtea va verifica dacă acest drept este restrâns de prevederile legale contestate.

19. Dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi a posibilităţilor pe care le au, potrivit legii, persoanele în vederea apărării intereselor lor. Acest drept este restrâns în situaţia în care persoana nu poate utiliza toate mijloacele procedurale necesare pentru apărarea sa (HCC nr.31 din 23 septembrie 2021, § 32).

20. Curtea observă că, în cazul în discuţie, autorul excepţiei nu ridică problema limitării utilizării mijloacelor procedurale necesare pentru a-şi realiza dreptul la apărare, ci contestă unele prevederi care se referă la individualizarea pedepsei penale. Prin urmare, Curtea nu poate identifica în ce măsură este restrâns dreptul la apărare prin acordarea unei marje discreţionare judecătorului cu privire la aplicarea pedepselor penale sub limita stabilită de lege sau la neaplicarea pedepselor complementare obligatorii.

21. În aceste condiţii, pentru că nu a fost demonstrată incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea nu va efectua o analiză a prevederilor contestate prin prisma articolelor 23 şi 54 din Constituţie.

22. Curtea constată că autorul excepţiei a susţinut şi pretinsa încălcare a articolului 116 din Constituţie care stabileşte statutul judecătorilor, motivând că prevederile contestate ar afecta imparţialitatea judecătorilor.

23. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că independenţa şi imparţialitatea judecătorilor reprezintă concepte interdependente. De asemenea, Curtea a reţinut că independenţa judecătorească impune condiţia ca fiecare judecător să beneficieze de libertate profesională cu privire la aplicarea de o manieră imparţială a legii, la evaluarea faptelor şi la aprecierea probelor în fiecare caz individual, pe baza propriei convingeri (HCC nr.18 din 22 mai 2017, § 55, 56, 60). În acest sens, şi Comisia de la Veneţia a notat că un judecător este liber să-şi expună opinia, să stabilească faptele şi să aplice legea în toate problemele pe baza propriei convingeri şi nu este obligat să se justifice în faţa nimănui pentru modul în care a înţeles legea şi a stabilit faptele. Acestea sunt garanţiile de bază care asigură independenţa judecătorului de a judeca cauzele în mod imparţial, conform conştiinţei sale şi interpretării pe care a dat-o faptelor şi în conformitate cu legea aplicabilă (CDL-AD (2013) 005, pct.21).

24. Prin urmare, Curtea nu poate identifica lezarea imparţialităţii judecătorilor prin oferirea unei marje discreţionare largi la constatarea circumstanţelor excepţionale şi la aplicarea pedepselor în baza articolului 79 din Codul penal. Dimpotrivă, aceste prevederi fortifică independenţa judecătorilor şi, în mod implicit, imparţialitatea lor. Aşadar, în prezenta cauză, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 116 din Constituţie.

25. Astfel, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 alin.(2) din Constituţie, articolului 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională şi articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate a cuvintelor "poate" din articolul 79 alin.(1) din Codul penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, ridicată de dna avocat Angela Procopciuc, în interesele dlui Mihail Sarmaniuc, în dosarul nr.1a-629/2020, pendinte la Curtea de Apel Bălţi.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.