Decizie nr.184 din 20.12.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.216g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.216g/2022 privind

excepţia  de  neconstituţionalitate a  textului

"o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea

insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

nr. 184  din  20.12.2022

 (în vigoare 20.12.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 31-34 art.17 din 03.02.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 16 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 20 decembrie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele S.R.L. "Alessandra Ricci", în dosarul nr.2i-67/2022, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Cristina Botnaru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Soroca, sediul central, se examinează procedura simplificată a falimentului faţă de debitorul S.R.L. "Alessandra Ricci".

4. La 27 iunie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a formulat o cerere referitoare la atragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului.

5. La 7 septembrie 2022, dl avocat Vitalie Zama a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Prin Încheierea din 31 octombrie 2022, Judecătoria Soroca, sediul central, a respins ridicarea excepţiei.

6. La 18 noiembrie 2022, dl avocat Vitalie Zama a ridicat repetat excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

7. Prin Încheierea din 8 decembrie 2022, Judecătoria Soroca, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile

şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 248

Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului

"(1) La cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim, instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni:

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Textul de lege criticat conferă instanţelor o marjă excesivă de discreţie şi interpretare, fiind posibile abuzuri şi dezvoltarea unei practici neunitare, iar din cauza caracterului abstract există riscul arbitrariului. Astfel, nu este certă întinderea răspunderii pe care urmează să o poarte administratorul societăţii debitoare pe baza prevederilor articolului 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

11. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) şi 23 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

15. Curtea reţine că obiectul excepţiei de necon-stituţionalitate îl constituie textul "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei. Curtea constată că articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii a mai făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii prin prisma altor critici (DCC nr.37 din 7 aprilie 2020; DCC nr.38 din 30 martie 2021).

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

17. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului] şi 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] din Constituţie.

18. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie nu poate fi analizat în mod individual, ci poate interveni dacă este constatată aplicabilitatea unei prevederi din Constituţie (a se vedea DCC nr.115 din 15 iulie 2021, § 19).

19. Curtea reiterează că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că testul calităţii legii se efectuează prin raportare la un drept fundamental. Pentru că autorul excepţiei nu a demonstrat incidenţa vreunui drept fundamental, Curtea nu poate efectua o analiză a calităţii prevederilor contestate prin prisma articolului 23 din Constituţie (a se vedea DCC nr.52 din 8 aprilie 2021, § 17-18; DCC nr.170 din 4 noiembrie 2021, § 29; DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

20. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolului 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele S.R.L. "Alessandra Ricci", în dosarul nr.2i-67/2022, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.