Decizie nr.48 din 27.04.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.11g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (partea din datorie a debitorului insolvabil pasibilă a fi suportată de membrii organelor de conducere care au comis acţiuni prejudiciabile şi au cauzat insolvabilitatea [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.11g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate

a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(partea din datorie a debitorului insolvabil pasibilă a fi suportată de membrii organelor

de conducere care au comis acţiuni prejudiciabile şi au cauzat insolvabilitatea [2])

nr. 48  din  27.04.2023

 (în vigoare 27.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-169 art. 79 din 18.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Dina Musteaţa, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 17 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 aprilie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele S.R.L. "Alessandra Ricci", în dosarul nr.2i-67/2022, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul central.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Cristina Botnaru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La Judecătoria Soroca, sediul central, se examinează procedura simplificată a falimentului faţă de debitorul S.R.L. "Alessandra Ricci".

4. La 27 iunie 2022, Serviciul Fiscal de Stat a formulat o cerere referitoare la tragerea la răspundere subsidiară a membrilor organelor de conducere ale debitorului.

5. La 7 septembrie 2022, dl avocat Vitalie Zama a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012. Prin Încheierea din 31 octombrie 2022, Judecătoria Soroca, sediul central, a respins ridicarea excepţiei.

6. La 18 noiembrie 2022, dl avocat Vitalie Zama a ridicat în mod repetat excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii. Prin Decizia Curţii Constituţionale nr.184 din 20 decembrie 2022, excepţia de neconstituţionalitate a fost declarată inadmisibilă.

7. La 6 ianuarie 2023, dl avocat Vitalie Zama a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii.

8. Prin Încheierea din 9 ianuarie 2023, Judecătoria Soroca, sediul central, a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]".

10. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 248

Răspunderea membrilor organelor de conducere ale debitorului

"(1) La cererea administratorului insolvabilităţii/lichidatorului, a comitetului creditorilor sau a oricărui creditor care are interes legitim, instanţa de insolvabilitate poate dispune ca o parte din datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de orice altă persoană, care i-au cauzat insolvabilitatea prin una dintre următoarele acţiuni:

a) folosirea bunurilor sau creditelor debitorului în interes personal;

b) desfăşurarea unei activităţi comerciale în interes personal sub acoperirea debitorului;

c) majorarea fictivă a pasivelor debitorului şi/sau deturnarea (ascunderea) unei părţi din activul debitorului;

d) procurarea de fonduri pentru debitor la preţuri exagerate;

e) ţinerea unei contabilităţi fictive sau contrare prevederilor legii, precum şi contribuirea la dispariţia documentelor contabile, a documentelor de constituire;

f) dispunerea continuării unei activităţi a debitorului care îl duce în mod vădit la incapacitate de plată;

g) dispunerea, în luna precedentă încetării plăţilor, de a se plăti cu preferinţă unui creditor în dauna celorlalţi creditori;

h) nedepunerea cererii de intentare a procesului de insolvabilitate conform prevederilor art.14;

i) comiterea cu intenţie a altor fapte care au cauzat insolvabilitatea debitorului.

[...]".

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

11. Autorul excepţiei menţionează că prevederile contestate sunt lipsite de previzibilitate şi de claritate. Textul de lege criticat conferă instanţelor o marjă excesivă de discreţie şi interpretare, fiind posibile abuzuri şi dezvoltarea unei practici neunitare, iar din cauza caracterului abstract există riscul arbitrariului. Astfel, nu este certă întinderea răspunderii pe care urmează să o poarte administratorul societăţii debitoare pe baza prevederilor articolului 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii. De asemenea, autorul a menţionat că nu poate fi efectuat un calcul precis al sumei ce urmează a fi încasată de la membrii organelor de conducere, iar norma contestată nu oferă instanţei indici pentru a determina suma procentuală din datoriile debitorului care să fie suportată de membrii organelor de conducere.

12. Potrivit autorului, dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3), 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea observă că obiectul excepţiei de neconstituţionalitate ridicat de dl avocat este textul "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, însă instanţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a întregului articol, dar nu a argumentat-o. Prin urmare, Curtea reţine obiectul excepţiei ridicat de autor.

17. Curtea admite că normele contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei. Curtea constată că articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii a mai făcut anterior obiect al controlului constituţionalităţii (DCC nr.37 din 7 aprilie 2020; DCC nr.38 din 30 martie 2021 şi DCC nr.184 din 20 decembrie 2022).

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

19. Curtea reţine că autorul sesizării a invocat articolele 1 alin.(3) [preeminenţa dreptului], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

20. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 1 alin.(3) din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza celorlalte reglementări. Această normă nu poate fi invocată de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). De asemenea, Curtea a reţinut că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. De asemenea, cu referire la pretinsa încălcare a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

21. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea constată că prin textul contestat legislatorul nu a stabilit un cuantum exact al datoriilor debitorului care trebuie suportat de către membrii organelor lui de conducere şi/sau de supraveghere, precum şi de către persoanele care au cauzat insolvabilitatea prin acţiunile menţionate de articolul 248 alin.(1) din Lege. Eventuala soluţie pretinsă de către autorul sesizării de a stabili în lege un cuantum precis al datoriei debitorului care trebuie suportat de către membrii organului de conducere ar putea conduce la situaţii în care aceste persoane ar putea fi obligate să achite un cuantum disproporţionat al datoriei.

22. Analiza coroborată a dispoziţiilor articolului care include textul contestat impune concluzia că tragerea la răspundere juridică a membrilor organelor de conducere şi a altor persoane este posibilă doar dacă acestea au comis una sau mai multe acţiuni indicate la alineatul (1) al articolului 248, prin care s-au adus prejudicii şi, ca rezultat, au cauzat insolvabilitatea debitorului. În aceste cazuri, legislatorul a delegat instanţei de insolvabilitate competenţa de a stabili, în funcţie de acţiunea comisă şi de prejudiciul cauzat debitorului insolvabil prin această acţiune, cuantumul datoriilor care trebuie să fie suportat de către fiecare persoană trasă la răspundere.

23. Mai mult, Legea insolvabilităţii stabileşte că la examinarea cererii de tragere la răspundere instanţa de insolvabilitate trebuie să pronunţe o hotărâre motivată şi să indice partea din datoriile debitorului insolvabil care trebuie suportată de membrii organului de conducere care au cauzat insolvabilitatea debitorului. Hotărârea instanţei de insolvabilitate poate fi contestată cu apel [articolul 248 alineatele (1) şi (6)]. Aşadar, membrii organelor de conducere ale debitorului beneficiază de garanţii procesuale suficiente împotriva arbitrariului şi, efectiv, se pot apăra în eventualitatea în care instanţa dispune ca datoriile debitorului insolvabil să fie suportate de către aceştia.

24. În acest sens, Curtea reţine că soluţia legislatorului de a delega instanţei de insolvabilitate competenţa de a stabili cuantumul datoriilor care trebuie suportat de către persoana trasă la răspundere, în funcţie de circumstanţele cauzei, de acţiunea prejudiciabilă comisă şi de prejudiciul efectiv cauzat, nu face incident articolul 46 din Constituţie.

25. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "o parte" din articolul 248 alin.(1) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de dl avocat Vitalie Zama, în interesele S.R.L. "Alessandra Ricci", în dosarul nr.2i-67/2022, pendinte la Judecătoria Soroca, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.