Decizie nr.20 din 06.03.2018 de inadmisibilitate a sesizării nr.26g/2018 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 275 pct.7) şi 285 alin.(2) din Codul de procedură penală (reabilitarea persoanei în cazul încetării urmăririi penale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.26g/2018 privind excepţia de

 neconstituţionalitate a articolelor 275 pct.7) şi 285 alin.(2)

din Codul de procedură penală

(reabilitarea persoanei în cazul

încetării urmăririi penale)

nr. 20  din  06.03.2018

 (în vigoare 06.03.2018) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 157-166 art. 85 din 18.05.2018

* * *

Curtea Constituţională, statuând în componenţa:

Dl Aurel BĂIEŞU, preşedinte de şedinţă,

Dl Igor DOLEA,

Dna Victoria IFTODI,

Dl Veaceslav ZAPOROJAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, grefier,

Având în vedere sesizarea depusă la 27 februarie 2018,

Înregistrată la aceeaşi dată,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 6 martie 2018 în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 275 punctul 7) şi 285 alineatul (2) din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Andrei Donică, în dosarul nr.2a-2565/2017, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Excepţia de neconstituţionalitate a fost depusă la Curtea Constituţională, la 27 februarie 2018, de către completul de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău (Nelea Budăi, Valeriu Efros, Ion Muruianu), în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin sentinţa din 4 mai 2016, Judecătoria Leova a dispus încetarea procesului penal intentat în privinţa lui I. Popa pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.287 alin.(2) lit.b) [Huliganismul] din Codul penal, în temeiul prevederii că “în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie”. Hotărârea respectivă a fost contestată de către I. Popa atât cu apel, cât şi cu recurs, însă acestea au fost respinse ca inadmisibile.

4. La 16 ianuarie 2017, avocatul Andrei Donică, reprezentând interesele lui I. Popa, a depus la Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, o cerere de chemare în judecată împotriva Ministerului Justiţiei privind repararea prejudiciului material şi moral, cauzat prin erorile săvârşite în procesul penal de către organele de urmărire penală.

5. Prin hotărârea din 27 aprilie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a respins cererea de chemare în judecată ca fiind neîntemeiată. În motivarea hotărârii sale, instanţa de judecată a menţionat că I. Popa nu poate pretinde la valorificarea dreptului la acţiune în temeiul art.6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti, întrucât, prin sentinţa Judecătoriei Leova din 4 mai 2016, procesul penal intentat în privinţa acestuia a fost încetat pe alte motive decât cele de reabilitare.

6. Nefiind de acord, la 20 mai 2017, avocatul lui I. Popa a depus apel împotriva hotărârii Judecătoriei Chişinău, sediul Buiucani, solicitând casarea acesteia, deoarece nu este motivată.

7. La 18 decembrie 2017, prin intermediul cancelariei Curţii de Apel Chişinău, avocatul Andrei Donică a depus o cerere, prin care a solicitat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolelor 275 pct.7) şi 285 alin.(2) din Codul de procedură penală.

8. Prin încheierea din 21 decembrie 2017, instanţa de judecată a dispus ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi transmiterea sesizării Curţii Constituţionale pentru soluţionare.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei (republicată în M.O., 2016, nr.78, art.140) sunt următoarele:

Articolul 53

Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică

“(1) Persoana vătămată într-un drept al său de o autoritate publică, printr-un act administrativ sau prin nesoluţionarea în termenul legal a unei cereri, este îndreptăţită să obţină recunoaşterea dreptului pretins, anularea actului şi repararea pagubei.

(2) Statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti.”

10. Prevederile relevante ale Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti (M.O., 1998, nr.50-51 art.359) sunt următoarele:

“[...]

Art.6. - Dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de prezenta lege, apare în cazul:

a) devenirii definitive şi irevocabile a sentinţei de achitare;

b) scoaterii persoanei de sub urmărire penală sau încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare;

c) adoptării de către instanţa judecătorească a hotărârii cu privire la anularea arestului contravenţional în legătură cu reabilitarea persoanei fizice;

d) adoptării, de către judecătorul de instrucţie, în condiţiile art.313 alin.(5) din Codul de procedură penală, în privinţa persoanei achitate sau scoase de sub urmărire penală, a încheierii privind declararea nulităţii actelor sau acţiunilor organului de urmărire penală sau organului care exercită activitate specială de investigaţii.

[...]”

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003 (republicat în M.O., 2013, nr.248-251 art.699) sunt următoarele:

Articolul 275

Circumstanţele care exclud urmărirea penală

“Urmărirea penală nu poate fi pornită, iar dacă a fost pornită, nu poate fi efectuată, şi va fi încetată în cazurile în care:

1) nu există faptul infracţiunii;

2) fapta nu este prevăzută de legea penală ca infracţiune;

3) fapta nu întruneşte elementele infracţiunii, cu excepţia cazurilor cînd infracţiunea a fost săvârşită de o persoană juridică;

4) a intervenit termenul de prescripţie sau amnistia;

5) a intervenit decesul făptuitorului;

6) lipseşte plângerea victimei în cazurile în care urmărirea penală începe, conform art.276, numai în baza plângerii acesteia sau plângerea prealabilă a fost retrasă;

7) în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri;

8) în privinţa unei persoane există o hotărâre neanulată de neîncepere a urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale pe aceleaşi acuzaţii;

9) există alte circumstanţe prevăzute de lege care condiţionează excluderea sau, după caz, exclud urmărirea penală.”

Articolul 285

Încetarea urmăririi penale

“(1) Încetarea urmăririi penale este actul de liberare a persoanei de răspunderea penală şi de finisare a acţiunilor procedurale, în cazul în care pe temei de nereabilitare legea împiedică continuarea acesteia.

(2) Încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul cod, precum şi dacă există cel puţin una din cauzele prevăzute la art.53 din Codul penal sau dacă se constată că:

1) plângerea prealabilă a fost retrasă de către partea vătămată, a fost încheiată o tranzacţie în cadrul procesului de mediere sau părţile s-au împăcat – în cazurile în care urmărirea penală poate fi pornită numai în baza plângerii prealabile sau legea penală permite împăcarea;

2) persoana nu a atins vârsta la care poate fi trasă la răspundere penală;

3) persoana a săvârşit o faptă prejudiciabilă fiind în stare de iresponsabilitate şi nu este necesară aplicarea măsurilor de constrângere cu caracter medical.

[...]”

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul susţine că, întrucât, potrivit art.285 alin.(2) din Codul de procedură penală, temeiul de încetare a urmăririi penale prevăzut de dispoziţiile art.275 pct.7) [în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri] din acelaşi cod nu are ca efect reabilitarea persoanei, aceasta este privată de dreptul la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti în condiţiile art.6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998. Or, potrivit art.6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi în modul stabilit de lege, apare în cazul încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

13. Prin urmare, autorul excepţiei susţine că textul “încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul Cod” de la alin.(2) al art.285 din Codul de procedură penală contravine art.53 alin.(2) din Constituţie, care garantează că statul răspunde patrimonial, potrivit legii, pentru prejudiciile cauzate prin erorile săvârşite în procesele penale de către organele de anchetă şi instanţele judecătoreşti, precum şi art.6 § 2 din Convenţia europeană pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, care vizează prezumţia de nevinovăţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în speţă a Codului de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate, fiind ridicată de către avocatul Andrei Donică în dosarul nr.2a-2565/2017, aflat pe rolul Curţii de Apel Chişinău, este formulată de subiectul abilitat cu acest drept, în temeiul articolului 135 alin.(1) lit.a) şi g) din Constituţie, astfel cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016, precum şi al Regulamentului privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională.

17. Curtea relevă că prerogativa de a soluţiona excepţiile de neconstituţionalitate, cu care a fost învestită prin articolul 135 alin.(1) lit.g) din Constituţie, presupune stabilirea corelaţiei dintre normele legislative şi textul Constituţiei, ţinând cont de principiul supremaţiei acesteia şi de pertinenţa prevederilor contestate pentru soluţionarea litigiului principal în instanţele de judecată.

18. Curtea observă că, deşi în încheierea Curţii de Apel Chişinău se solicită exercitarea controlului constituţionalităţii prevederilor articolelor 275 pct.7) şi 285 alin.(2) din Codul de procedură penală, autorul excepţiei în esenţă solicită controlul textului “încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul Cod” de la alin.(2) al art.285 din cod, în partea ce ţine de pct.7) din art.275. Astfel, potrivit acestor prevederi legale, nu constituie drept temei de reabilitare a persoanei încetarea urmăririi penale în cazul în care în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri.

19. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin solicitarea de a se exercita controlul constituţionalităţii textului de lege criticat, autorul nu formulează o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci pretinde, de facto, includerea în sfera de aplicare a Legii nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 a dreptului la repararea de către stat a prejudiciului cauzat în cazul încetării urmăririi penale în temeiul art.275 pct.7) [în privinţa unei persoane există o hotărâre judecătorească definitivă în legătură cu aceeaşi acuzaţie sau prin care s-a constatat imposibilitatea urmăririi penale pe aceleaşi temeiuri] din Codul de procedură penală, care pentru moment reprezintă un temei de nereabilitare a persoanei.

20. În legătură cu aceste critici, Curtea constată că prin Legea nr.66 din 5 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova autoritatea legislativă a stabilit că încetarea urmăririi penale are ca efect nereabilitarea persoanei. Modificările Codului de procedură penală însă nu au generat însă o nouă redacţie a articolului 6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, care prevede că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de lege, apare în cazul încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

21. În acest context, Curtea reţine că eliminarea eventualelor contradicţii dintre actele legislative ţine de resortul puterii legislative. De altfel, art.66 lit.c) din Constituţie conferă Parlamentului atribuţia de a interpreta legile şi de a asigura unitatea reglementărilor legislative pe întreg teritoriul ţării. Totodată, având în vedere necorelările constatate, Curtea va emite o adresă Parlamentului în considerarea asigurării unităţii reglementărilor legislative.

22. În acelaşi timp, Curtea menţionează că reglementarea temeiurilor de acordare a dreptului la repararea prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite comise în procesele penale de organele de urmărire penală, de procuratură şi de instanţele judecătoreşti, a mărimii prejudiciului şi a modului de reparare a acestuia aparţine organului legislativ, acesta deţinând o marjă largă de apreciere în acest domeniu.

23. Ţinând cont de cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în temeiul articolului 26 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, articolelor 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale şi al pct.28 lit.d) din Regulamentul privind procedura de examinare a sesizărilor depuse la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului “încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul Cod” de la alineatul (2) al articolului 285 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003, ridicată de către avocatul Andrei Donică în dosarul nr.2a-2565/2017, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă nici unei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

ADRESĂ

La 6 martie 2018 Curtea Constituţională a pronunţat Decizia nr.20, prin care a respins ca inadmisibilă excepţia de neconstituţionalitate privind controlul constituţionalităţii textului “încetarea urmăririi penale are loc în cazurile de nereabilitare a persoanei, prevăzute la art.275 pct.4)–9) din prezentul Cod” de la alineatul (2) al articolului 285 din Codul de procedură penală al Republicii Moldova nr.122-XV din 14 martie 2003.

În decizia menţionată, Curtea a constatat existenţa unei necorelări între prevederile art.6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998 privind modul de reparare a prejudiciului cauzat prin acţiunile ilicite ale organelor de urmărire penală, ale procuraturii şi ale instanţelor judecătoreşti şi cele ale art.285 alin.(2) din Codul de procedură penală, în partea ce ţine de efectul nereabilitării persoanei în cazul încetării urmăririi penale.

Astfel, Curtea a constatat că prin Legea nr.66 din 5 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului de procedură penală al Republicii Moldova autoritatea legislativă a stabilit că încetarea urmăririi penale are ca efect nereabilitarea persoanei. Totodată, Curtea a observat că modificările Codului de procedură penală însă nu au generat o nouă redacţie a articolului 6 lit.b) din Legea nr.1545-XIII din 25 februarie 1998, care prevede că dreptul la repararea prejudiciului, în mărimea şi modul stabilite de lege, apare în cazul încetării urmăririi penale pe temeiuri de reabilitare.

Prin urmare, în vederea asigurării unităţii reglementărilor legislative, Curtea consideră necesară eliminarea necorelării constatate.

Astfel, în conformitate cu prevederile articolului 28/1 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea solicită Parlamentului să examineze prezenta adresă şi să-i fie comunicate rezultatele examinării acesteia în termenele prevăzute de lege.