Decizie nr.21 din 02.03.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.213g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 (recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor şi persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.213g/2022 privind excepţia

de neconstituţionalitate  a articolului  61 alin.(2)  din Legea

asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul

de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi

din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri

 nr.1544 din 23 iunie 1993

(recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor

şi persoanelor din corpul de comandă şi din

trupele organelor afacerilor interne)

nr. 21  din  02.03.2023

 (în vigoare 02.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 92 art. 48 din 21.03.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 2 martie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, ridicată de dl avocat Vladimir Kovali, în interesele dlui Oleg Moroz, parte în dosarul nr.3-2329/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de dl judecător Grigorii Cazacu de la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Dl Oleg Moroz şi-a dat demisia din organele Ministerului Afacerilor Interne în legătură cu atingerea vechimii în muncă, în conformitate cu articolul 47 din Legea cu privire la activitatea poliţiei şi statutul poliţistului. În iunie 2014, dlui Oleg Moroz i-a fost stabilită pensia pentru vechime în muncă în baza Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 (în continuare Legea nr.1544 din 23 iunie 1993).

5. În iulie 2014, dl Oleg Moroz a fost reangajat în cadrul Centrului tehnico-criminalistic şi expertize judiciare al Inspectoratului General al Poliţiei, unde a continuat să lucreze până la 23 mai 2022.

6. Având în vedere că în perioada 11 iulie 2014 – 23 mai 2022 a activat în cadrul unei subdiviziuni specializate a Inspectoratului General al Poliţiei, dl Oleg Moroz a depus la casa de asigurări sociale o cerere prin care a solicitat recalcularea pensiei. Printr-o decizie, casa de asigurări sociale i-a refuzat dlui Oleg Moroz recalcularea pensiei în conformitate cu articolul 61 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.

7. Dl Oleg Moroz a formulat o acţiune în justiţie împotriva Casei Naţionale de Asigurări Sociale prin care a solicitat anularea deciziei contestate şi obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a-i recalcula pensia.

8. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Vladimir Kovali a ridicat, în interesele dlui Oleg Moroz, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.

9. Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sînt garantate."

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sînt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sînt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decît pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobîndită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobîndirii se prezumă.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sânt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

11. Prevederile relevante ale Legii asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993 sunt următoarele:

Articolul 61

Recalcularea pensiilor stabilite anterior

"(1) Recalcularea pensiilor stabilite anterior militarilor, persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne, precum şi funcţionarilor publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri şi familiilor acestora în legătură cu punerea în aplicare a prezentei legi se efectuează în temeiul documentelor aflate la momentul recalculării în organele de pensionare. Dacă pensionarul va prezenta ulterior acte suplimentare ce i-ar acorda dreptul la majorarea pensiei, recalcularea se va efectua pentru perioada precedentă, dar cel mult pentru 12 luni de la data depunerii actelor suplimentare şi nu mai devreme de data punerii în aplicare a prezentei legi.

(2) Pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vîrstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul sesizării menţionează că articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 prevede că pensiile stabilite persoanelor din corpul de ofiţeri şi din corpul de comandă (cu excepţia celui inferior) al organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri cărora li s-a prelungit peste limita de vârstă, stabilită de legislaţie, termenul de aflare în serviciu militar prin contract sau în serviciu în organele afacerilor interne urmează a fi recalculate după trecerea lor în rezervă sau în retragere.

13. Autorul afirmă că prevederile contestate nu reglementează situaţia titularului pensiei militare care continuă să activeze în câmpul muncii şi contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat. Astfel, autorul susţine că în situaţia în care titularul dreptului la pensia militară atinge vârsta care îi conferă dreptul de a obţine pensia pentru limita de vârstă, însă, din motive de ordin financiar, optează pentru menţinerea pensiei militare şi continuă să activeze în câmpul muncii, este privat de dreptul la reexaminarea pensiei sale.

14. Autorul susţine că dacă aceste persoane ar avea dreptul la recalcularea pensiei în conformitate cu Legea privind sistemul public de pensii, ele ar fi stimulate să-şi prelungească activitatea de lucru şi să contribuie la dezvoltarea economiei naţionale. În caz contrar, privarea persoanelor de dreptul la reexaminarea pensiei i-ar determina să opteze pentru prestarea unei munci neoficiale, pentru a evita plata contribuţiilor de asigurări sociale.

15. Având în vedere prevederile contestate, autorul sesizării susţine că legislaţia actuală ar trebui să prevadă o modalitate de recalculare a pensiei stabilite pentru vechime în muncă, în funcţie de realizarea contribuţiilor ulterioare.

16. Din aceste motive, autorul sesizării susţine că prevederile menţionate instituie un tratament discriminatoriu pentru titularii de pensie militară care continuă să activeze în economia naţională în raport cu titularii care beneficiază de pensie în conformitate cu Legea privind sistemul public de pensii şi cărora li se recalculează pensia.

17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993 este contrar articolelor 1 alin.(3), 15, 16, 23, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de reprezentantul părţii în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Curtea observă că, deşi autorul excepţiei solicită examinarea constituţionalităţii articolului 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, în încheierea instanţei de judecată se solicită suplimentar efectuarea controlului constituţionalităţii şi a articolului 33 alin.(1) lit.c) din Legea privind sistemul public de pensii nr.156 din 14 octombrie 1998. Dat fiind faptul că din textul sesizării Curtea nu a putut identifica argumente care ar susţine neconstituţionalitatea acestor prevederi, obiectul prezentei excepţii de neconstituţionalitate îl va constitui doar articolul 61 alin.(2) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993.

22. Curtea reţine că articolul 61 alin.(2) din Legea în discuţie nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

23. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect obligarea Casei Naţionale de Asigurări Sociale de a-i recalcula autorului pensia specială stabilită anterior în baza Legii nr.1544 din 23 iunie 1993. Prin urmare, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

24. Autorul sesizării susţine că norma contestată încalcă articolele 1 alin.(3) [statul de drept], 15 [universalitatea], 16 [egalitatea], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

25. Cu privire la articolele 1 alin.(3), 15, 16, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (a se vedea DCC nr.80 din 17 iunie 2022, §23; DCC nr.86 din 30 iunie 2022, § 21; DCC nr.148 din 15 noiembrie 2022, § 26).

26. Cu privire la pretinsa încălcare a articolului 46 din Constituţie, autorul susţine că prevederile contestate privează titularii de pensie militară de dreptul la recalcularea acesteia şi, prin urmare, le încalcă dreptul la proprietate. Totodată, autorul pretinde că prevederile articolului 61 alin.(2) din Legea în discuţie instituie un tratament diferenţiat şi discriminatoriu pentru persoanele care, după obţinerea dreptului la pensie militară, continuă să activeze în economia naţională.

27. Cu privire la articolul 46 din Constituţie, în jurisprudenţa sa Curtea a reţinut că acesta protejează bunurile actuale ale unei persoane. De altfel, un venit viitor nu poate fi considerat un "bun" decât în cazul în care a fost deja câştigat sau face obiectul unei creanţe certe (DCC nr.147 din 15 noiembrie 2022, § 27). Dat fiind faptul că autorul excepţiei nu a câştigat un drept concret la recalcularea pensiei militare stabilite anterior, Curtea reţine că nu poate fi pusă problema unei ingerinţe în articolul 46 din Constituţie.

28. Cu privire la incidenţa articolului 16 din Constituţie, autorul susţine că, deşi articolul 33 alin.(1) lit.c) din Legea privind sistemul public de pensii le permite titularilor de pensii pentru limită de vârstă să solicite reexaminarea pensiei dacă continuă să activeze după realizarea dreptului la pensie, dispoziţiile contestate condiţionează acest drept de trecerea în rezervă sau în retragere a funcţionarului. În acest sens, autorul consideră că, în domeniul condiţiilor de recalculare a pensiei, beneficiarii pensiilor militare calculate în baza Legii nr.1544 din 23 iunie 1993 sunt discriminaţi în raport cu beneficiarii pensiilor calculate în baza Legii nr.156 din 14 octombrie 1998. Autorul consideră că beneficiarii pensiei militare ar trebui să beneficieze de acelaşi tratament, având în vedere dispoziţiile articolului 51 alin.(1) din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, care prevăd că în cazul apariţiei unor circumstanţe care implică modificarea mărimilor pensiilor stabilite pentru militarii în termen şi familiile acestora, recalcularea pensiilor se efectuează în termenele stabilite de Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii.

29. Sub acest aspect, Curtea precizează că existenţa unui tratament discriminatoriu pretinde constatarea caracterului comparabil al situaţiilor analizate. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că cerinţa caracterului comparabil nu impune ca situaţiile să fie identice, ci numai ca ele să fie asemănătoare, până la un anumit punct (HCC nr.3 din 4 februarie 2020, § 79).

30. În această cauză, Curtea notează că în cazul funcţionarilor cu statut special legea prevede că aceştia pot beneficia de pensie pentru vechimea în muncă dacă acumulează o vechime totală în muncă de cel puţin 25 de ani calendaristici, din care cel puţin 12 ani şi 6 luni în serviciul militar sau în serviciul în organele afacerilor interne (articolul 13 din Legea nr.1544 din 23 iunie 1993). De asemenea, pensia acestor funcţionari se calculează dintr-o soldă care cuprinde: salariul funcţiei, salariul pentru gradul militar sau special, sporul procentual pentru vechime în serviciu primite înainte de concediere, precum şi din media lunară a altor recompense, plăţi, sporuri şi suplimente primite în ultimul an de serviciu, cu excepţia plăţilor compensatorii şi a indemnizaţiei băneşti unice în mărimea sumei mijloacelor băneşti de întreţinere pe un an (articolul 44 din Lege). Totodată, articolul 14 din Legea menţionată prevede că în cazul pensiei pentru vechime în muncă funcţionarii în discuţie vor beneficia de o pensie în cuantum de 50% din suma soldei. De asemenea, acelaşi articol le permite acestor funcţionari să majoreze procentul din suma soldei în baza căruia i se va calcula pensia, i.e. pentru fiecare an complet de vechime în serviciu peste vechimea stabilită de la 1 la 3 procente din sumele respective ale soldei, dar în total nu mai mult de 75 procente din aceste sume. Potrivit articolului 11 din Legea nr.156/1998 privind sistemul public de pensii, în cazul în care asiguratul îndeplineşte condiţiile pentru obţinerea mai multor categorii de pensii, el poate opta pentru o singură categorie (alin. 1), iar pensionarului în drept să obţină o altă categorie de pensie i se acordă această pensie de la data depunerii cererii şi documentelor necesare (alin. 2). Mai mult, în cazul în care va opta pentru pensia pentru limită de vârstă, persoana va putea cere şi reexaminarea pensiei potrivit articolului 33 alin.(1) lit.c) din Legea privind sistemul public de pensii (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.188 din 7 decembrie 2021, § 68).

31. Pe de altă parte, în cazul funcţionarilor pensionaţi în baza Legii privind sistemul public de pensii, aceştia pot beneficia de pensie pentru limită de vârstă dacă corespund vârstei standard de pensionare (63 de ani pentru bărbaţi şi 60 de ani pentru femei) şi au realizat stagiul minim de cotizare de 15 ani. Deşi stagiul minim de cotizare în baza Legii privind sistemul public de pensii este mai mic comparativ cu vechimea în muncă stabilită de Legea nr.1544 din 23 iunie 1993, Curtea reţine că condiţiile pensiei pentru vechime în muncă aplicabile funcţionarilor cu statut special sunt mai avantajoase, deoarece acestea nu impun împlinirea vârstei standard de pensionare. Astfel, diferenţele pe care le presupun momentul dobândirii dreptului şi condiţiile în care este stabilită pensia sunt substanţiale. Mai mult, în cazul Legii privind sistemul public de pensii, funcţionarii nu pot beneficia de majorarea procentului din suma soldei de calcul al pensiei în cazul completării vechimii în muncă peste vechimea stabilită de lege.

32. În concluzie, Curtea reţine că condiţiile de pensionare pentru funcţionarii publici cu statut special pe baza Legii nr.1544/1993 şi condiţiile de pensionare pe baza Legii nr.156/1998 privind sistemul public de pensii nu sunt comparabile. Prin urmare, articolul 16 din Constituţie nu este incident. Dat fiind că nu s-a constatat aplicabilitatea unui drept fundamental invocat de autorul excepţiei, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3), 15, 23 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

33. Prin urmare, în baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 61 alin.(2) din Legea asigurării cu pensii a militarilor şi a persoanelor din corpul de comandă şi din trupele organelor afacerilor interne şi din cadrul Inspectoratului General de Carabinieri nr.1544 din 23 iunie 1993, ridicată de dl avocat Vladimir Kovali, în interesele dlui Oleg Moroz, parte în dosarul nr.3-2329/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.