Decizie nr.27 din 11.04.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală (rejudecarea cauzei după casarea parţială a hotărârii în recurs)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.20g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(2) şi (3)

din  Codul  de  procedură  penală

(rejudecarea cauzei după casarea

 parţială a hotărârii în recurs)

nr. 27  din  11.04.2024

 (în vigoare 11.04.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.184-187 art. 64 din 25.04.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 februarie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 11 aprilie 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Eugeniu Catană, în interesele dlui Mihail Murzac, parte în dosarul nr.1a-2173/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău, format din dna Silvia Gîrbu, dnii Stelian Teleucă şi Alexandru Spoială, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 12 octombrie 2017, Judecătoria Chişinău, sediul Buiucani, a pronunţat o sentinţă de condamnare a dlui Mihail Murzac pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă. Instanţa i-a aplicat dlui Mihail Murzac pedeapsa închisorii pe un termen de 4 ani cu privarea dreptului de a exercita profesia de avocat pe un termen de 4 ani, cu suspendarea condiţionată a pedepsei pe un termen de probă de 4 ani. Ambele părţi au formulat câte un apel. Sentinţa a fost menţinută de Curtea de Apel Chişinău. Procurorul şi avocatul inculpatului au formulat câte un recurs.

4. La 28 mai 2018, Curtea Supremă de Justiţie a casat parţial decizia instanţei de apel, şi anume în partea stabilirii pedepsei, şi a dispus rejudecarea cauzei de către un alt complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău.

5. La 11 septembrie 2019, Curtea de Apel Chişinău a menţinut sentinţa fără modificări. Ambele părţi în proces au formulat câte un recurs.

6. Prin Decizia sa din 20 octombrie 2020, Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul procurorului, a casat integral decizia Curţii de Apel din 11 septembrie 2019 şi a dispus rejudecarea cauzei penale de către un alt complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău.

7. În cadrul examinării cauzei în faţa Curţii de Apel Chişinău, dl avocat Eugeniu Catană a ridicat, în interesele inculpatului Mihail Murzac, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală.

8. Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 436

Procedura de rejudecare şi limitele acesteia

"(1) Procedura de rejudecare a cauzei după casarea hotărârii în recurs se desfăşoară conform regulilor generale pentru examinarea ei.

(2) Pentru instanţa de rejudecare, indicaţiile instanţei de recurs sunt obligatorii în măsura în care situaţia de fapt rămâne cea care a existat la soluţionarea recursului.

(3) Când hotărârea este casată numai cu privire la unele fapte sau persoane ori numai în ce priveşte latura penală sau civilă, instanţa de rejudecare se pronunţă în limitele în care hotărârea a fost casată.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării menţionează că prin Decizia din 20 octombrie 2020 Curtea Supremă de Justiţie a admis recursul acuzării şi a dispus trimiterea cauzei pentru rejudecare în instanţa de apel, într-un alt complet de judecată. Autorul consideră că prevederile contestate de la alineatul 2 al articolului 436 din Codul de procedură penală, care stabilesc că constatările instanţei de recurs sunt obligatorii pentru instanţa de rejudecare, constituie o imixtiune în efectuarea justiţiei. Acesta susţine că deciziile instanţei supreme ar putea fi afectate de vicii fundamentale şi nu ar trebui să fie obligatorii pentru instanţele ierarhic inferioare. În acest context, autorul afirmă că Curtea Supremă de Justiţie a pronunţat o sentinţă ilegală în cazul său, în partea stabilirii pedepsei principale şi complementare.

11. Astfel, autorul consideră că instanţele inferioare şi părţile în proces ar trebui să beneficieze de un mecanism care ar permite respingerea şi, respectiv, contestarea deciziilor Curţii Supreme de Justiţie prin care s-a dispus rejudecarea cauzei.

12. Referitor la dispoziţiile alineatului (3) din articolul 436 din Cod, autorul menţionează că nu este clar dacă o decizie a Curţii Supreme de Justiţie poate fi irevocabilă parţial. De asemenea, autorul sesizării consideră că cuvântul "fapte" prevăzut de dispoziţiile contestate nu este suficient de clar, pentru că poate fi interpretat ca faptă prejudiciabilă/infracţiune sau ca orice altă faptă la discreţia instanţei judecătoreşti.

13. Prin urmare, autorul sesizării susţine că articolul 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală contravine articolului 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că ea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Curtea reiterează că o altă condiţie pentru formularea unei excepţii de neconstituţionalitate o constituie aplicabilitatea prevederilor contestate în cauza în care a fost ridicată excepţia (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 25).

19. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces de rejudecare a cauzei penale pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

20. Norma contestată de autor reglementează procedura de rejudecare a cauzei şi limitele acesteia după casarea hotărârii în recurs. În aceste condiţii, Curtea reţine că norma contestată ar putea fi aplicată în cauza în care a fost ridicată excepţia.

21. Curtea menţionează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

22. Curtea reţine că autorul a invocat în sesizarea sa doar articolul 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

23. Curtea reiterează că articolul 54 din Constituţie nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestui articol (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).

24. În aceste condiţii, Curtea constată că în cazul dat autorul sesizării nu a demonstrat că norma contestată reprezintă o ingerinţă în vreun drept fundamental garantat de Constituţie. Această constatare este suficientă pentru a declara inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate.

25. Prin urmare, sesizarea privind excepţia de necon-stituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 436 alin.(2) şi (3) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Eugeniu Catană, în interesele dlui Mihail Murzac, parte în dosarul nr.1a-2173/2020, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.