Decizie nr.32 din 27.02.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.255g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 18 alin.(1) teza a III-a din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie (interdicţia aplicată judecătorului evaluat negativ de a emite acte judecătoreşti de dispoziţie în perioada examinării contestaţiei sale)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.255g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 18 alin.(1) teza a III-a

 din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea

externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia

de judecător al Curţii Supreme de Justiţie

(interdicţia aplicată judecătorului evaluat negativ

de a emite acte judecătoreşti de dispoziţie în

perioada examinării contestaţiei sale)

nr. 32  din  27.02.2025

 (în vigoare 27.02.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 187-189 art. 45 din 17.04.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 11 decembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 februarie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 18 alin.(1) teza a III-a din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Igor Dodon, în dosarul nr.1-1/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dna judecătoare Stella Bleşceaga şi dnii judecători Ion Malanciuc şi Ghenadie Eremciuc, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorul excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe rolul Curţii Supreme de Justiţie se află cauza penală a dlui Igor Dodon, care este acuzat de comiterea infracţiunilor prevăzute de articolele 324 alin.(3) lit.a), b), c) (coruperea pasivă), articolul 42 alin.(3), (5) (organizator, complice) şi articolul 181² alin.(5) (încălcarea modului de gestionare a mijloacelor financiare ale partidelor politice sau ale fondurilor electorale) din Codul penal.

5. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Petru Balan a ridicat, în interesele dlui Igor Dodon, excepţia de neconstituţionalitate a textului "în perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie" din articolul 18 alin.(1) din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie.

6. Printr-o încheiere din 6 decembrie 2024, Curtea Supremă de Justiţie a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[..]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 6

Separaţia şi colaborarea puterilor

"În Republica Moldova puterea legislativă, executivă şi judecătorească sunt separate şi colaborează în exercitarea prerogativelor ce le revin, potrivit prevederilor Constituţiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"[..]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul public şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 76

Intrarea în vigoare a legii

"Legea se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova şi intră în vigoare la data publicării sau la data prevăzută în textul ei. Nepublicarea legii atrage inexistenţa acesteia."

Articolul 102

Actele Guvernului

"(1) Guvernul adoptă hotărâri, ordonanţe şi dispoziţii.

(2) Hotărârile se adoptă pentru organizarea executării legilor.

(3) Ordonanţele se emit în condiţiile articolului 106².

(4) Hotărârile şi ordonanţele adoptate de Guvern se semnează de Prim-ministru, se contrasemnează de miniştrii care au obligaţia punerii lor în executare şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova. Nepublicarea atrage inexistenţa hotărârii sau ordonanţei.

(5) Dispoziţiile se emit de Prim-ministru pentru organizarea activităţii interne a Guvernului."

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

(5) Deciziile privind numirea judecătorilor şi cariera acestora trebuie să fie adoptate în baza unor criterii obiective, bazate pe merit, şi a unei proceduri transparente, în condiţiile legii. Promovarea sau transferul judecătorilor se face doar cu acordul acestora.

(5¹) Judecătorii au doar imunitate funcţională în condiţiile legii.

(6) Sancţionarea judecătorilor se face în conformitate cu legea.

(7) Funcţia de judecător este incompatibilă cu exercitarea oricărei alte funcţii retribuite, cu excepţia activităţii didactice şi ştiinţifice."

Articolul 131

Bugetul public naţional

"[..]

(4) Orice propunere legislativă sau amendament care atrag majorarea sau reducerea veniturilor bugetare sau împrumuturilor, precum şi majorarea sau reducerea cheltuielilor bugetare pot fi adoptate numai după ce sunt acceptate de Guvern.

[..]"

8. Prevederile relevante ale Legii nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie sunt următoarele:

Articolul 18

Contestarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii

"(1) Prin derogare de la prevederile Codului administrativ, hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii prevăzută la art.17 alin.(4) poate fi contestată de către judecătorul vizat sau de către Comisia de evaluare la Curtea Supremă de Justiţie în termen de 5 zile de la comunicarea hotărârii motivate a Consiliului Superior al Magistraturii. Depunerea contestaţiei suspendă executarea hotărârii Consiliului Superior al Magistraturii. În perioada examinării contestaţiei, judecătorul vizat nu poate emite acte judecătoreşti de dispoziţie.

[..]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării pretinde că, deşi proiectul de lege care a vizat modificările normative contestate are un impact în privinţa cheltuielilor bugetare şi activităţii Curţii Supreme de Justiţie, Guvernul nu a adoptat un aviz la proiectul de lege, ci o decizie protocolară. În acest sens, autorul consideră că au fost încălcate articolele 102 şi 131 alin.(4) din Constituţie.

10. Potrivit autorului sesizării, prevederile contestate nu sunt previzibile şi nu sunt formulate cu suficientă precizie, fapt care contravine articolului 23 alin.(2) din Constituţie. Totodată, textul normativ contestat nu corespunde principiului unităţii materiei legislative, deoarece articolul 31 alin.(3) din Codul de procedură penală prevede în mod strict situaţiile în care judecătorul nu poate participa la judecarea cauzei, iar situaţia din norma contestată nu este inclusă în norma procesual-penală.

11. Potrivit autorului sesizării, normele contestate contravin articolelor 6 şi 116 din Constituţie, deoarece prin interzicerea emiterii actelor judecătoreşti de dispoziţie în perioada examinării contestaţiei în faţa Curţii Supreme de Justiţie legislatorul a intervenit în activitatea de administrare a justiţiei, fapt care afectează principiul independenţei justiţiei.

12. Din acest motiv, autorul susţine că prevederile contestate contravin articolelor 1 alin.(3), 6, 20, 23, 76, 102, 116 şi 131 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 18 alin.(1) teza a III-a din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie. Prevederea contestată nu a mai fost obiect al controlului de constituţionalitate. Având în vedere că instanţa de judecată a acceptat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea admite că prevederile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

17. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

18. Autorul excepţiei susţine că norma contestată contravine articolelor 1 (statul Republica Moldova), 6 (separaţia şi colaborarea puterilor), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 76 (intrarea în vigoare a legii), 102 (actele Guvernului), 116 (statutul judecătorilor) şi 131 (bugetul public naţional) din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 1 alin.(3) şi 6 din Constituţie comportă un caracter general. Ele nu pot constitui repere separate şi nu pot fi invocate de sine stătător, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.140 din 16 septembrie 2021, § 31; HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; HCC nr.17 din 10 iunie 2021, § 24).

20. Cu privire la incidenţa articolului 23 din Constituţie, Curtea a subliniat că nu poate fi invocat de sine stătător. Pentru a fi incident, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unor ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei Curtea poate aplica prevederile acestui articol (DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26; DCC nr.161 din 29 noiembrie 2022, § 12).

21. Referitor la incidenţa în prezenta cauză a articolului 20 din Constituţie, corespondent al articolului 6 § 1 din Convenţie, Curtea menţionează că autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituţională. Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25).

22. Referitor la incidenţa articolelor 76, 102 şi 131 din Constituţie, autorul sesizării pretinde că proiectul de lege are impact asupra bugetului de stat şi a fost adoptat în lipsa avizului Guvernului. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că este competentă să verifice constituţionalitatea legilor sub aspect procedural dacă autorul excepţiei de neconstituţionalitate demonstrează că a fost afectat în mod personal prin pretinsele erori ale legislativului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.83 din 19 iulie 2024, § 27).

23. Curtea reţine că autorul sesizării invocă aplicabilitatea articolului 116 din Constituţie în legătură cu interdicţia aplicată judecătorilor care nu au promovat evaluarea externă să emită acte judecătoreşti de dispoziţie în perioada examinării contestaţiei în faţa Curţii Supreme de Justiţie. Potrivit autorului sesizării, acest fapt afectează principiul independenţei magistraţilor.

24. În jurisprudenţa sa, Curtea a notat că excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument prin care cetăţeanul are posibilitatea de a acţiona pentru a se apăra împotriva autorităţilor statului, în cazul în care, prin anumite norme juridice, drepturile sale constituţionale sunt încălcate (a se vedea DCC nr.152 din 9 noiembrie 2023, § 14). Curtea a respins sesizările în care autorii revendicau apărarea drepturilor terţilor (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.138 din 26 octombrie 2023, § 21; DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 20).

25. Curtea constată că norma contestată are ca destinatari judecătorii care au contestat decizia Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la nepromovarea evaluării. În sesizare, autorul nu a demonstrat în ce măsură interdicţia contestată i-a afectat în mod direct drepturile şi libertăţile fundamentale. Prin argumentele prezentate în sesizare, autorul revendică mai curând încălcarea drepturilor unui judecător din completul de judecată care a fost înlocuit în baza normei contestate.

26. Curtea subliniază că poate verifica constituţionalitatea prevederilor contestate dacă soluţia sa îi poate fi favorabilă situaţiei autorului excepţiei. În caz contrar, acest instrument devine o actio popularis, pierzându-se, în aceste condiţii, caracterul concret şi efectiv al excepţiei. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate nu manifestă doar o funcţie preventivă, ci şi una reparatorie, pentru că ea priveşte, în primul rând, situaţia concretă a părţii lezate în drepturile sale prin norma criticată. De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia (DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 21; DCC nr.109 din 12 septembrie 2024, § 20).

27. Ţinând cont de faptul că autorul nu a demonstrat vreo ingerinţă în articolele 20 şi 116 din Constituţie, Curtea reţine că nici articolele 1 alin.(3), 6, 23, 76, 102 şi 131 din Constituţie nu sunt incidente.

28. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.255g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 18 alin.(1) teza a III-a din Legea nr.65 din 30 martie 2023 privind evaluarea externă a judecătorilor şi a candidaţilor la funcţia de judecător al Curţii Supreme de Justiţie, ridicată de dl avocat Petru Balan, în interesele dlui Igor Dodon, în dosarul nr.1-1/2022, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.