BIZLEXLegislația Republicii Moldova
Cuprins
Acte judiciare

Decizie nr.37 din 30.03.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.191g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 234 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (masa debitoare în cazul insolvabilităţii gospodăriei ţărăneşti)

Tipul documentului
Acte judiciare
Data adoptării
30.03.2023

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.191g/2022 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 234

din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(masa debitoare în cazul insolvabilităţii

gospodăriei ţărăneşti)

nr. 37  din  30.03.2023

 (în vigoare 30.03.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.122-125 art. 65 din 12.04.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 21 noiembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 martie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 234 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de administratorul insolvabilităţii, dl Adrian Panciuc, în dosarul nr.2i-10/2022, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Ludmila Iarmaliuc de la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin hotărârea Judecătoriei Orhei, sediul Teleneşti, din 25 mai 2022 a fost admisă cererea introductivă şi iniţiată procedura simplificată a falimentului faţă de gospodăria ţărănească "Cojocaru Simion Vasile".

4. La 18 august 2022, în cadrul şedinţei de validare a creanţelor, creditorul SC "Crealex Group" SRL a formulat o cerere pe baza articolului 234 din Legea insolvabilităţii, prin care a solicitat ridicarea sechestrului de pe bunurile care aparţin gospodăriei ţărăneşti "Cojocaru Simion Vasile", deoarece acestea nu au fost cumpărate din veniturile comune ale membrilor gospodăriei ţărăneşti şi nu fac parte din patrimoniul ei.

5. La 22 august 2022, dl Adrian Panciuc, administratorul insolvabilităţii, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 234 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012.

6. Prin Încheierea din 7 noiembrie 2022, Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 234

Masa debitoare în cazul insolvabilităţii

gospodăriei ţărăneşti (de fermier)

"(1) În cazul intentării procedurii simplificate a falimentului gospodăriei ţărăneşti (de fermier), masei debitoare i se atribuie bunurile aflate în proprietate comună a membrilor gospodăriei, inclusiv plantaţiile, instalaţiile de irigare, animalele productive şi de lucru, păsările, tehnica şi utilajele, mijloacele de transport şi alte bunuri, procurate pentru gospodărie din mijloacele comune ale membrilor ei, dreptul de arendă a terenurilor şi alte drepturi patrimoniale proprietate a debitorului, care pot fi evaluate în bani.

(2) Bunurile membrilor gospodăriei ţărăneşti (de fermier), precum şi bunurile din proprietate pentru care există probe că au fost procurate din venituri ce nu sunt proprietate comună a membrilor gospodăriei nu se includ sau, respectiv, se exclud din masa debitoare."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei menţionează că norma contestată este discriminatorie şi ambiguă, deoarece îi împiedică pe creditori să urmărească toate bunurile din masa debitoare a unei gospodării ţărăneşti. Articolul contestat instituie o situaţie discriminatorie în funcţie de forma organizatorico-juridică a persoanei insolvabile. Astfel, creditorii unei gospodării ţărăneşti sunt prejudiciaţi faţă de creditorii din cadrul unui proces de insolvabilitate a unei întreprinderi insolvabile.

10. De asemenea, autorul menţionează că norma contestată este neclară în raport cu alte dispoziţii din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi Legea privind gospodăriile ţărăneşti.

11. Autorul sesizării pretinde că norma contestată este contrară articolelor 7, 16, 20, 23 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit, între altele, mai multe condiţii de admisibilitate a unei excepţii de neconstituţionalitate.

14. Cu privire la prima condiţie, Curtea reţine că, în conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Cu privire la a doua condiţie, Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl Adrian Panciuc, administrator al insolvabilităţii gospodăriei ţărăneşti "Cojocaru Simion Vasile", în dosarul nr.2i-10/2022, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti.

16. În context, Curtea reţine că excepţia de neconsti-tuţionalitate a fost ridicată de către administratorul insolvabilităţii în faţa instanţei de insolvabilitate, atunci când în cadrul şedinţei de validare a creanţelor un creditor al persoanei insolvabile a formulat o cerere pe baza articolului contestat, prin care a solicitat ridicarea sechestrului de pe bunurile care aparţin debitorului insolvabil. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea constată că textul criticat nu a constituit anterior obiect al controlului constituţionalităţii.

18. Curtea reţine că autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 7 [Constituţia, Lege Supremă], 16 [egalitatea], 20 [accesul liber la justiţie], 23 [dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle] şi 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] din Constituţie.

19. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolul 7 din Constituţie comportă un caracter general şi reprezintă un imperativ care stă la baza oricăror reglementări. Acest articol nu poate fi invocat de sine stătător, ci numai în coroborare cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 25). De asemenea, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că articolele 16, 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26).

20. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea a stabilit că dreptul de acces la un tribunal trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu (HCC nr.5 din 3 martie 2022, § 60). În jurisprudenţa sa cu privire la accesul la justiţie, Curtea Europeană a reiterat că dreptul de acces la o instanţă – adică dreptul de a introduce o acţiune în faţa instanţelor în materie civilă – constituie un element care este inerent dreptului prevăzut la articolul 6 § 1 din Convenţia Europeană. Dreptul la un proces echitabil, astfel cum este garantat de articolul 6 § 1 din Convenţie, trebuie interpretat în lumina statului de drept, care impune ca toţi justiţiabilii să dispună de un remediu judiciar efectiv care să le permită să-şi exercite drepturile cu caracter civil. Orice persoană are dreptul ca orice pretenţie referitoare la drepturile şi obligaţiile sale civile să fie adusă în faţa unei instanţe sau tribunal (a se vedea Naït-Liman v. Elveţia [MC], 15 martie 2018, § 112-113).

21. În prezenta cauză, Curtea observă că nu există o ingerinţă în dreptul de acces la un tribunal, de vreme ce autorul sesizării a ridicat excepţia de neconstituţionalitate chiar în faţa unei instanţe de judecată. Prin prisma argumentelor autorului sesizării, Curtea nu poate reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

22. Mai mult, Curtea observă că critica autorului se referă la neclaritatea aplicării prevederilor contestate şi stabilirea masei debitoare în raport cu alte norme din Legea cu privire la antreprenoriat şi întreprinderi şi Legea privind gospodăriile ţărăneşti. Astfel, cu privire la toate aspectele invocate de autor referitoare la modul de interpretare şi aplicare a normei contestate de către instanţele de judecată, Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale în situaţii concrete excede controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti de drept comun (DCC nr.135 din 24 noiembrie 2020, § 24).

23. Având în vedere cele menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 234 din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012, ridicată de administratorul insolvabilităţii, dl Adrian Panciuc, în dosarul nr.2i-10/2022, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.