Decizie nr.40 din 03.04.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.243g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (2/1) şi (4/2) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 (plăţile în baza documentelor executorii [2])
CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
D E C I Z I E
de inadmisibilitate a sesizării nr.243g/2024 privind excepţia
de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (21) şi
(42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii
bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014
(plăţile în baza documentelor executorii [2])
nr. 40 din 03.04.2025
(în vigoare 03.04.2025)
Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 187-189 art. 53 din 17.04.2025
* * *
Curtea Constituţională, judecând în componenţa:
dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,
dnei Viorica PUICA,
dlui Nicolae ROŞCA,
dnei Liuba ŞOVA,
dlui Serghei ŢURCAN,
dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,
cu participarea dlui Cristian Rotaru, asistent judiciar,
Având în vedere sesizarea înregistrată la 6 decembrie 2024,
Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,
Având în vedere actele şi lucrările dosarului,
Deliberând la 3 aprilie 2025, în camera de consiliu,
Pronunţă următoarea decizie:
PROCEDURA
1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolelor 68 alin.(21) şi (42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, ridicată de dl avocat Mihail Durnescu, în interesele SRL "Biox Comerţ", parte în dosarul nr.2r-1168/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători format din dna judecătoare Ruxanda Pulbere şi dnii judecători Dorin Dulghieru şi Andrei Caşcaval, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
ÎN FAPT
A. Circumstanţele litigiului principal
3. Printr-o hotărâre din 8 octombrie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a admis parţial acţiunea depusă de SRL "Biox Comerţ" împotriva Procuraturii Generale privind obligarea recepţionării lucrărilor, încasarea costului lucrărilor executate şi a dobânzii de întârziere. Hotărârea a fost contestată cu apel de Procuratura Generală.
4. Printr-o decizie din 22 martie 2023, Curtea de Apel Chişinău a admis apelul depus de Procuratura Generală, a casat parţial hotărârea primei instanţe şi a pronunţat, în partea casată, o nouă hotărâre de respingere a pretenţiei SRL "Biox Comerţ" împotriva Procuraturii Generale cu privire la încasarea dobânzii de întârziere. În rest, a menţinut hotărârea primei instanţe.
5. La 4 aprilie 2023, SRL "Biox Comerţ" le-a solicitat Procuraturii Generale, Ministerului Justiţiei şi Ministerului Finanţelor să execute benevol documentul executoriu. În cele din urmă, executarea benevolă nu a avut loc în termenul legal de trei luni.
6. La 19 iunie 2023, Procuratura Generală a contestat cu recurs decizia instanţei de apel.
7. La 12 iulie 2023, executorul judecătoresc a intentat procedura de executare. Debitorul nu şi-a onorat obligaţiile de plată în termenul legal de 15 zile.
8. La 7 noiembrie 2023, debitorul a executat parţial titlul executoriu.
9. La 30 noiembrie 2023, Procuratura Generală a formulat o contestaţie împotriva SRL "Biox Comerţ", avându-i ca intervenienţi accesorii pe executorul judecătoresc Anatolie Bănărescu şi Ministerul Finanţelor al Republicii Moldova, privind anularea titlurilor executorii din 4 aprilie 2023 şi 17 mai 2023, încheierilor din 12 iulie 2023 şi 20 noiembrie 2023, precum şi repunerea în termenul de contestare.
10. Printr-o încheiere din 5 martie 2024, Judecătoria Chişinău a admis parţial contestaţia formulată de Procuratura Generală, a anulat încheierea din 20 noiembrie 2023 privind calcularea dobânzilor, a penalităţilor şi a altor sume rezultate din întârzierea executării, precum şi încheierea din 20 noiembrie 2023 privind încasarea cheltuielilor de executare, în partea onorariului executorului judecătoresc care depăşeşte suma de 5 000 lei.
11. La 1 aprilie 2024, dl avocat Mihail Durnescu a contestat cu recurs, în interesele SRL "Biox Comerţ", încheierea primei instanţe.
12. La 8 aprilie 2024, dl executor judecătoresc Anatolie Bănărescu a contestat, de asemenea, cu recurs încheierea primei instanţe.
13. În cadrul examinării cauzei, dl avocat Mihail Durnescu a ridicat, în interesele SRL "Biox Comerţ", excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alin.(21) şi (42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014.
14. Printr-o încheiere din 7 noiembrie 2024, Curtea de Apel Chişinău a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.
B. Legislaţia pertinentă
15. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:
Articolul 9
Principiile fundamentale privind proprietatea
"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.
(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.
(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."
Articolul 16
Egalitatea
"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.
(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."
Articolul 20
Accesul liber la justiţie
"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.
(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."
Articolul 43
Dreptul la muncă şi protecţia muncii
"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.
[..]"
Articolul 44
Interzicerea muncii forţate
"(1) Munca forţată este interzisă.
[..]"
Articolul 46
Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia
"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.
[..]"
Articolul 47
Dreptul la asistenţă şi protecţia socială
"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.
[..]"
Articolul 54
Restrângerea exerciţiului unor drepturi
sau al unor libertăţi
"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.
(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.
(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.
(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."
Articolul 120
Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al
altor hotărâri judecătoreşti definitive
"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."
16. Prevederile relevante ale Legii finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014 sunt următoarele:
Articolul 68
Plăţile în baza documentelor executorii
"(1) Documentele executorii privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional, precum şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, se prezintă obligatoriu de către creditor direct administratorilor de bugete şi/sau, după caz, autorităţilor/instituţiilor bugetare respective după rămânerea definitivă a hotărârii judecătoreşti.
(2) În cazul neexecutării documentului executoriu emis în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive în termen de 3 luni de la data prezentării acestuia, creditorul poate solicita executorului judecătoresc iniţierea executării silite, conform procedurii stabilite de Codul de executare.
(21) Recursul declarat împotriva hotărârii judecătoreşti definitive privind dezafectarea incontestabilă a mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare suspendă termenul de executare a hotărârii judecătoreşti prevăzut la alin.(2).
(3) Plăţile pentru executarea silită a sumelor adjudecate conform documentelor executorii se efectuează în limita bugetului aprobat al autorităţii/instituţiei bugetare.
(4) Suma plăţilor pentru executare silită nu poate depăşi 20 la sută din bugetul aprobat al autorităţii/instituţiei bugetare pe anul respectiv.
(41) Ordinul incaso, emis de executorul judecătoresc, se execută în decurs de 10 zile lucrătoare din momentul recepţionării.
(42) Onorariul executorului judecătoresc pentru executarea silită a documentului executoriu va fi calculat în conformitate cu Codul de executare, dar nu va depăşi 5 000 de lei.
(43) Actele de executare silită ale executorului judecătoresc care nu corespund prevederilor legale în vigoare şi/sau nu sunt însoţite de documentul executoriu în original şi de dovada expirării termenului prevăzut la alin.(2) se restituie fără executare.
(5) Pentru documentele executorii care au parvenit prin intermediul executorului judecătoresc cu încălcarea procedurii stabilite la alin.(1) al prezentului articol, debitorul va fi scutit de plata onorariului şi a altor cheltuieli de executare prevăzute la art.36–41 din Codul de executare."
ÎN DREPT
A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate
17. Autorul sesizării pretinde că articolul 68 alin.(21) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, care determină suspendarea termenului de executare a hotărârii judecătoreşti, poate afecta eficienţa şi responsabilitatea administraţiei publice, deoarece le permite funcţionarilor publici să evite temporar responsabilitatea pentru încălcările comise. Acest fapt este de natură să submineze încrederea în sistemul judiciar şi în administraţia publică. În aceste condiţii, autorul excepţiei susţine incidenţa articolelor 16, 20, 46 alin.(1), 54 şi 120 din Constituţie.
18. Referitor la articolul 68 alin.(42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, care stabileşte pragul valoric maxim al onorariului de 5 000 lei, autorul excepţiei afirmă că această limitare poate avea implicaţii semnificative atât asupra executorului, cât şi asupra creditorului. Această măsură poate afecta capacitatea executorilor de a-şi desfăşura activitatea eficient, influenţând negativ protecţia dreptului de proprietate al creditorilor. De asemenea, limitarea onorariului poate fi văzută ca o restricţie în privinţa dreptului executorilor la o remuneraţie echitabilă, afectând astfel motivaţia şi eficienţa activităţii lor, contrar articolului 43 alin.(1) din Constituţie.
19. Autorul sesizării mai susţine că limitarea respectivă poate pune premisele exploatării şi contravine articolului 44 alin.(1) din Constituţie, complicând procesul de recuperare a datoriilor şi afectând drepturile creditorilor protejate de articolul 46 alin.(1) din Constituţie. Totodată, în mod indirect, eficienţa redusă a executorilor poate afecta accesul cetăţenilor la justiţie şi protecţia socială, contrar articolului 47 alin.(1) din Constituţie. Prin urmare, este esenţial ca prevederile contestate să fie evaluate şi ajustate pentru a asigura un echilibru între protecţia drepturilor tuturor părţilor implicate.
B. Aprecierea Curţii
20. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.
21. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.
22. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.
23. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă care are ca obiect examinarea unei cereri de contestare a încheierii executorului judecătoresc privind calcularea dobânzilor, penalităţilor şi altor sume rezultate din întârzierea executării, precum şi a încheierii privind încasarea cheltuielilor de executare (a se vedea §§ 9-13 supra). Astfel, Curtea admite că instanţa de judecată va aplica prevederile criticate în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.
24. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 68 alineatele (21) şi (42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale.
25. Curtea constată că articolul 68 alin.(42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale a constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Decizia nr.26 din 5 martie 2020 şi Decizia nr.155 din 5 decembrie 2024. Totuşi, Curtea observă că în prezenta cauză, autorul excepţiei are calitatea de creditor în cadrul procedurii de executare, iar norma contestată reglementează cuantumul maxim admisibil al onorariului unui executor judecătoresc. Prin urmare, autorul excepţiei nu pledează în interesele sale, ci în interesele executorului judecătoresc, care are calitatea de intervenient accesoriu/recurent în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate şi are posibilitatea de a se apăra singur de eventualele acţiuni/inacţiuni care i-ar afecta dreptul la muncă şi protecţia muncii garantat de articolul 43 alin.(1) din Constituţie. Altfel spus, creditorul procedurii de executare nu poate revendica calitatea de victimă a unei pretinse ingerinţe în dreptul la muncă şi protecţia muncii prin norma contestată.
26. În acest context, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată pentru protejarea drepturilor şi intereselor unor persoane terţe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.138 din 26 octombrie 2023, § 21; DCC nr.53 din 4 iunie 2024, § 20). De invocarea unei excepţii de neconstituţionalitate trebuie să profite, în primul rând, autorul acesteia, în caz contrar acest instrument devenind o actio popularis, pierzându-se, astfel, caracterul concret şi efectiv al excepţiei (a se vedea DCC nr.20 din 21 martie 2024, § 37).
27. Cu referire la articolul 68 alin.(21) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale, Curtea constată că acesta a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate, fiind pronunţate Deciziile nr.56 din 19 aprilie 2022, nr.146 din 15 noiembrie 2022 şi nr.155 din 5 decembrie 2024. Pentru că această situaţie nu constituie un impediment pentru controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate, Curtea va verifica dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea.
28. Autorul excepţiei susţine că suspendarea termenului de executare a hotărârii judecătoreşti poate afecta eficienţa şi responsabilitatea administraţiei publice, deoarece le permite funcţionarilor publici să evite temporar responsabilitatea pentru încălcările comise. În plus, acest fapt riscă să submineze încrederea în sistemul judiciar şi în administraţia publică. Autorul excepţiei invocă aplicabilitatea articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.
29. Curtea reţine că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate independentă. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 25; DCC nr.10 din 31 ianuarie 2023, § 15).
30. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, autorul excepţiei nu a prezentat argumente care să demonstreze caracterul contradictoriu al prevederilor contestate în raport cu norma constituţională. Curtea reiterează că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a notat că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate şi ar efectua un control din oficiu (a se vedea DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 26; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 25).
31. Cu privire la incidenţa articolelor 20 şi 120 din Constituţie, Curtea a reţinut că executarea unei hotărâri judecătoreşti reprezintă ultima etapă a procesului judiciar şi constituie un drept garantat de articolele 20 şi 120 din Constituţie. Dreptul la executarea unei hotărâri judecătoreşti constituie o parte integrantă a dreptului la un proces echitabil. Potrivit articolului 120 din Constituţie, respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti este obligatorie. Caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti se exprimă prin obligativitatea executării acestora (a se vedea HCC nr.11 din 25 martie 2021, § 22; DCC nr.56 din 19 aprilie 2022, § 26).
32. Cu toate acestea, prin atribuirea efectului suspensiv al unei hotărâri definitive privind dezafectarea mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, la formularea unui recurs, legislatorul a urmărit scopul de a pondera şi de a echilibra, pe de o parte, interesul legitim al părţii interesate de a pretinde executarea unei hotărâri judecătoreşti definitive într-un termen rezonabil şi, pe de altă parte, minimizarea riscului de apariţie a unui dezechilibru bugetar între cheltuielile şi veniturile publice, în eventualitatea modificării soluţiei în recurs.
33. Astfel, suspendarea executării unei hotărâri definitive privind dezafectarea mijloacelor băneşti din contul bugetelor componente ale bugetului public naţional şi din contul autorităţilor/instituţiilor bugetare, la formularea recursului, nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă o chestiune încadrabilă în marja discreţionară a legislatorului (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.67 din 29 iunie 2023, § 36). Per a contrario, lipsa unei asemenea reglementări ar complica procedurile de restituire a mijloacelor băneşti achitate de către stat, în situaţia în care o hotărâre definitivă de încasare este anulată de ultima instanţă.
34. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.
Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională
DECIDE:
1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.243g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 68 alineatele (21) şi (42) din Legea finanţelor publice şi responsabilităţii bugetar-fiscale nr.181 din 25 iulie 2014, ridicată de dl avocat Mihail Durnescu, în interesele SRL "Biox Comerţ", parte în dosarul nr.2r-1168/2024, pendinte la Curtea de Apel Centru.
2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.
| PREŞEDINTE | Domnica MANOLE |
| Nr.40. Chişinău, 3 aprilie 2025. | |