Decizie nr.44 din 14.05.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.223g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 alin.(1) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură şi a unor prevederi din articolul 311 din Legea nr.198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat (desemnarea din oficiu a avocatului şi independenţa acestuia [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.223g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate

a articolului 35 alin.(1) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură

şi a unor prevederi din articolul 31¹ din Legea nr.198 din 26 iulie 2007

cu privire la asistenţa  juridică garantată de stat

(desemnarea din oficiu a avocatului

şi independenţa acestuia [2])

nr. 44  din  14.05.2024

 (în vigoare 14.05.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 238-240 art. 89 din 06.06.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Cristina Chihai, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 octombrie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 14 mai 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 alin.(1) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură şi a textelor "desemnează din oficiu" şi "birou" din articolul 31¹ din Legea nr.198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, ridicată de dl Tudor Donos, în dosarul nr.3-806/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Igor Barbacaru din cadrul Judecătoriei Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Judecătoriei Chişinău se află acţiunea de contencios administrativ înaintată de dl Tudor Donos împotriva Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat (în continuare, Consiliul), avându-i ca terţi Ministerul Justiţiei, pe dnii Victor Grijuc şi Nicolae Guminiuk, cu privire la anularea unor acte şi obligarea Consiliului de a emite unele acte administrative.

4. La 9 iunie 2023, dl Tudor Donos a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor menţionate la § 1.

5. Printr-o încheiere din 2 octombrie 2023, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate a articolului 35 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură şi a articolului 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte

drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"[…]

(4) Amestecul în activitatea persoanelor care exercită apărarea în limitele prevăzute se pedepseşte prin lege."

Articolul 44

Interzicerea muncii forţate

"(1) Munca forţată este interzisă.

(2) Nu constituie muncă forţată:

a) serviciul cu caracter militar sau activităţile desfăşurate în locul acestuia de cei care, potrivit legii, nu satisfac serviciul militar obligatoriu;

b) munca unei persoane condamnate, prestată în condiţii normale, în perioada de detenţie sau de libertate condiţionată;

c) prestaţiile impuse în situaţia creată de calamităţi ori de alt pericol, precum şi cele care fac parte din obligaţiile civile normale, stabilite de lege."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al

altor hotărâri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive."

7. Prevederile relevante ale Legii nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură sunt următoarele:

Articolul 35

Uniunea Avocaţilor

"(1) Uniunea Avocaţilor este organul de autoadministrare al avocaţilor, din care fac parte toţi membrii barourilor din ţară, şi are sediul în municipiul Chişinău.

[…]."

Articolul 51

Independenţa avocatului

"În exercitarea profesiei sale, avocatul este independent şi se supune numai legii, statutului profesiei de avocat şi Codului deontologic al avocatului. Avocatul este liber în alegerea poziţiei sale şi nu este obligat să coordoneze această poziţie cu nimeni, în afară de client."

Articolul 52

Garantarea independenţei

"(1) Se interzice imixtiunea în exercitarea profesiei de avocat. Statul asigură respectarea şi protejarea libertăţii în exercitarea profesiei de avocat, fără discriminare şi fără intervenţii nejustificate din partea autorităţilor sale sau a publicului.

[…]."

Articolul 54

Obligaţiile avocatului

"(1) Avocatul este obligat:

[…]

b) să acorde asistenţă juridică conform contractului încheiat cu clientul sau cu oficiul teritorial al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;

c) să acorde asistenţă juridică garantată de stat în volumul solicitat de oficiile teritoriale ale Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat;

d) să aplice, în exercitarea profesiei sale, mijloacele şi metodele prevăzute de lege pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale clientului;

[…]."

8. Prevederile relevante ale Legii nr.198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat sunt următoarele:

Articolul 29

Acordarea de către avocaţi a asistenţei juridice calificate

"[…]

(4) Pentru asigurarea acordării asistenţei juridice calificate, oficiul teritorial încheie, cu avocatul public sau cu avocatul care urmează să acorde astfel de servicii la cerere, contract după modelele aprobate de Consiliul Naţional.

(5) În contractul menţionat la alin.(4), se stipulează obligaţia avocatului în vederea acordării de asistenţă juridică, modul şi condiţiile exercitării acestei obligaţii, dreptul statului de a exercita controlul asupra calităţii serviciilor acordate.

[…]

(7) Avocaţii care acordă asistenţă juridică calificată activează în baza standardelor de calitate şi normelor privind volumul de lucru stabilite de Consiliul Naţional, beneficiază de garanţiile de independenţă prevăzute în Legea cu privire la avocatură."

Articolul 31¹

Avocatul desemnat de oficiul teritorial

"(1) În cazul în care în circumscripţia unei judecătorii nu activează avocaţi înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere sau cei înscrişi nu pot răspunde solicitării, oficiul teritorial desemnează din oficiu un avocat din rândul celor care nu sunt înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere, al cărui birou îşi are sediul în raza de activitate a oficiului teritorial respectiv.

(2) Avocatul desemnat în condiţiile alin.(1) este obligat să acorde asistenţă juridică calificată în volumul solicitat, dar care nu poate depăşi 120 de ore pe an, beneficiind de remunerare în aceleaşi condiţii ca şi avocaţii care acordă asistenţă juridică la cerere."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul excepţiei susţine că omisiunea de a reglementa în lege organul care asigură independenţa şi imparţialitatea avocatului reprezintă o ingerinţă în activitatea avocatului care a exercitat apărarea în cauza penală intentată în privinţa sa. Autorul excepţiei menţionează că avocatul care l-a reprezentat în cauza penală a fost obligat să acorde asistenţă juridică, la insistenţa unui reprezentant al Consiliului Naţional pentru Asistenţă Juridică Garantată de Stat. În consecinţă, independenţa avocatului a fost grav afectată, contrar garanţiilor constituţionale.

10. De asemenea, autorul excepţiei afirmă că textul "desemnează din oficiu" din articolul 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat nu este clar, deoarece nu stabileşte dacă oficiul teritorial al Consiliului trebuie să adopte o decizie de desemnare a avocatului într-o cauză. Un avocat care prestează servicii într-o cauză concretă, fără o decizie de desemnare emisă de oficiul teritorial, nu este prezumat că a prestat servicii de asistenţă juridică garantată de stat. De asemenea, autorul excepţiei menţionează că textul "birou" din articolul 31¹ din Lege este neconstituţional, pentru că, în cazul său, oficiul teritorial a desemnat un avocat care activează în cabinet, dar nu în birou.

11. Autorul excepţiei afirmă că avocatul care este obligat de oficiul teritorial al Consiliului să presteze servicii de asistenţă juridică contrar voinţei sale, nefiind remunerat, ar fi supus la o muncă forţată. De asemenea, având în vedere că, în cauza penală, avocatul său a fost obligat să-l apere, acesta nu a prestat servicii juridice corespunzătoare. În aceste condiţii, a fost încălcat articolul 44 din Constituţie.

12. În concluzie, autorul excepţiei afirmă că dispoziţiile contestate contravin articolelor 23 alin.(2), 26 alin.(4), 44 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor Parlamentului, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură şi din Legea nr.198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate, ridicată de o parte într-un proces din faţa instanţei de judecată, este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

16. Curtea reţine că, potrivit încheierii judecătoreşti din 2 octombrie 2023, obiectul excepţiei îl constituie articolul 35 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură şi articolul 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat.

17. Deşi instanţa de judecată a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat în totalitate, autorul în sesizarea sa se referă doar la textele "desemnează din oficiu" şi "birou" din articolul în discuţie. Cu privire la celelalte prevederi ale aceluiaşi articol, autorul excepţiei nu a prezentat argumente privind neconformitatea lor cu dispoziţiile Constituţiei. Aşadar, Curtea va analiza doar textele "desemnează din oficiu" şi "birou" din articolul 31¹ din Lege. Curtea reţine că acestea nu au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză de contencios administrativ în care persoana solicită, inter alia, anularea unor acte referitoare la acordarea asistenţei juridice gratuite de către un avocat desemnat de Consiliu într-o cauză penală care a fost intentată în privinţa autorului excepţiei.

19. Referitor la articolul 35 alin.(1) din Legea cu privire la avocatură, Curtea notează că acesta a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate în sesizarea nr.205g/2022, prin raportare la critici identice de neconstituţionalitate şi ridicată de acelaşi autor, fiind pronunţată Decizia nr.76 din 13 iulie 2023. În această decizie, Curtea a reţinut că norma contestată prevede modul de organizare a Uniunii Avocaţilor, iar reglementarea raporturilor dintre Uniune şi membrii săi nu ţine de competenţa instanţelor de judecată, ci de competenţa legislatorului. Prin prisma argumentelor autorului excepţiei, Curtea nu a constatat nicio legătură între pretinsa problemă de constituţionalitate şi fondul litigiului principal şi, prin urmare, a reţinut că contestarea acestui articol reprezintă o actio popularis (a se vedea DCC nr.76 din 13 iulie 2023, §§ 19-21). Aceste raţionamente sunt aplicabile şi în prezenta cauză.

20. Curtea admite că instanţa de judecată ar putea aplica prevederile articolului 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea § 4 supra).

21. Autorul excepţiei susţine că prevederile legale criticate contravin articolelor 23 (calitatea legii), 26 alin.(4) (dreptul la apărare), 44 (interzicerea muncii forţate) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

22. Referitor la incidenţa articolului 23 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acesta nu are o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabil, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr.14 din 7 februarie 2023, § 24).

23. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea subliniază că articolul 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat stabileşte că în cazul în care în circumscripţia unei judecătorii nu activează avocaţi înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere sau cei înscrişi nu pot răspunde solicitării, oficiul teritorial desemnează din oficiu un avocat din rândul celor care nu sunt înscrişi în lista avocaţilor care acordă asistenţă juridică la cerere, al cărui birou îşi are sediul în raza de activitate a oficiului teritorial respectiv. În aceste sens, Curtea reţine că aplicarea textelor "desemnează din oficiu" şi "birou" din acesta articol nu constituie o ingerinţă în dreptul la apărare. Dimpotrivă, Curtea notează că procedura de desemnare a unui avocat stabilită de articolul 31¹ din Legea cu privire la asistenţa juridică garantată de stat reprezintă o garanţie pentru persoanele care nu dispun de suficiente mijloace financiare pentru a-şi angaja un avocat şi care întrunesc condiţiile prevăzute de această Lege.

24. De asemenea, referitor la argumentele autorului excepţiei potrivit cărora apărătorul obligat de oficiul teritorial nu prestează servicii juridice corespunzătoare, Curtea reiterează că, conform articolului 72 alin.(2) din Codul de procedură penală, avocatul care acordă asistenţă juridică garantată de stat va fi înlăturat din procesul penal dacă persoana pe care o apără are temeiuri reale de a pune la îndoială competenţa sau buna-credinţă a avocatului şi va depune o cerere pentru înlăturarea acestui apărător din proces (a se vedea, similar, DCC nr.44 din 12 aprilie 2022, § 27).

25. În contextul articolului 44 din Constituţie, autorul excepţiei pretinde că textele contestate obligă un avocat să presteze servicii de asistenţă juridică contrar voinţei sale. Astfel, autorul excepţiei nu pledează în interesele sale, dar în interesele avocatului care l-a prezentat într-o cauză penală. Cel care poate pretinde existenţa unei încălcări a articolului 44 din Constituţie este avocatul care a fost desemnat de oficiul teritorial al Consiliului. Aşadar, Curtea reiterează că excepţia de neconstituţionalitate nu poate fi ridicată în vederea garantării drepturilor şi intereselor unor persoane terţe (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.80 din 3 iunie 2021, § 18; DCC nr.36 din 22 martie 2022, § 25).

26. Potrivit articolului 120 din Constituţie, este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive. În această cauză, din argumentele autorului excepţiei, Curtea nu întrevede în ce măsură desemnarea unui apărător de către oficiul teritorial al Consiliului încalcă articolul 120 din Constituţie.

27. Având în vedere modul în care autorul excepţiei a formulat critica de neconstituţionalitate, Curtea constată că, de fapt, este invitată să răspundă dacă oficiul teritorial al Consiliului a încălcat prevederile articolelor contestate în cazul desemnării apărătorului într-o cauză penală şi dacă acest fapt ar avea un efect inhibitor în privinţa exerciţiului dreptului la apărare, garantat de articolul 26 din Constituţie. În acest sens, Curtea reaminteşte că problemele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în cadrul examinării unei cauze nu pot constitui, în mod normal, motive de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate şi, prin urmare, nu cad sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de către Curte. Curtea reiterează că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor legale la situaţii concrete reprezintă o competenţă a instanţelor judecătoreşti (a se vedea DCC nr.38 din 30 martie 2023, § 23).

28. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g) şi 140 din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 35 alin.(1) din Legea nr.1260 din 19 iulie 2002 cu privire la avocatură şi a textelor "desemnează din oficiu" şi "birou" din articolul 31¹ din Legea nr.198 din 26 iulie 2007 cu privire la asistenţa juridică garantată de stat, ridicată de dl Tudor Donos, în dosarul nr.3-806/2023, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.