Decizie nr.47 din 19.03.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului (eliberarea din funcţie a judecătorului)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.121g/2025 privind excepţia

de  neconstituţionalitate  a articolului 25 alin.(2) din  Legea

nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului

(eliberarea din funcţie a judecătorului)

nr. 47  din  19.03.2026

 (în vigoare 19.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.156-159 art. 63 din 09.04.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Emilia Cazacu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 mai 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 martie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl Mihail Cojocaru, parte în dosarul nr.3d-4/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecată de la Curtea Supremă de Justiţie format din dnele Stela Procopciuc, Oxana Parfeni şi dl Vladislav Gribincea, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Pe rolul Curţii Supreme de Justiţie sunt în examinare trei cauze de contencios administrativ conexate într-un singur dosar, intentate la cererile de chemare în judecată depuse de dl Mihail Cojocaru împotriva Consiliului Superior al Magistraturii. Acestea se referă la anularea unor acte administrative individuale defavorabile emise de Colegiul disciplinar în privinţa dlui Mihail Cojocaru, prin care i-au fost aplicate sancţiuni disciplinare sub formă de avertisment şi de eliberare din funcţie.

4. În cadrul examinării cauzei, dl Mihail Cojocaru a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

5. Printr-o încheiere din 18 aprilie 2025, Curtea Supremă de Justiţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

6. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 116

Statutul judecătorilor

"(1) Judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili, potrivit legii.

(2) Judecătorii instanţelor judecătoreşti se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

[…]"

7. Prevederile relevante ale Legii nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului sunt următoarele:

Articolul 25

Eliberarea judecătorului din funcţie

" […]

(2) Eliberarea judecătorului din funcţie se face prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii. Judecătorul se consideră eliberat din funcţie de la data indicată în cererea de demisie, dacă aceasta este acceptată de Consiliul Superior al Magistraturii, de la data indicată în hotărârea de eliberare din funcţie sau, după caz, de la data atingerii plafonului de vârstă.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

8. Autorul excepţiei susţine că eliberarea din funcţie a judecătorului printr-o hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, fără emiterea unui decret al Preşedintelui Republicii Moldova în acest sens, afectează inamovibilitatea şi independenţa judecătorilor. În viziunea sa, de vreme ce numirea judecătorului implică emiterea unui decret prezidenţial, aceeaşi procedură trebuie să fie respectată şi la eliberarea din funcţie.

9. De asemenea, autorul a criticat modul de aplicare în timp a Legii cu privire la statutul judecătorului şi a modificărilor aduse acesteia susţinând că i-a fost aplicată retroactiv o versiune ulterioară a legii. În opinia sa, această aplicare retroactivă a legii este nejustificată, deoarece dispoziţiile privind numirea şi eliberarea din funcţie a judecătorilor nu sunt de ordin procedural, ci sunt materiale.

10. Prin argumentele sale, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolului 116 alin.(1) şi (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către dl Mihail Cojocaru, parte în dosarul nr.3d-4/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Obiectul excepţiei îl constituie articolul 25 alin.(2) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Aceste prevederi nu au constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează concomitent trei cereri depuse de dl Mihail Cojocaru împotriva Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la anularea unor acte administrative individuale care au condus la eliberarea sa din funcţia de judecător. Curtea admite că dispoziţiile contestate sunt relevante pentru soluţionarea cauzei în fond, fiind susceptibile de aplicare de către instanţa de judecată.

16. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, § 20).

17. Deşi nu invocă drepturi fundamentale, în argumentele sale, autorul excepţiei susţine că prevederea contestată ar fi contrară independenţei şi inamovibilităţii judecătorului, precum şi rolului Preşedintelui Republicii Moldova în numirea judecătorului, prevăzute la articolul 116 alin.(1) şi (2) din Constituţie.

18. Curtea notează că articolul 116 alin.(1) şi (2) din Constituţie stabileşte că judecătorii instanţelor judecătoreşti sunt independenţi, imparţiali şi inamovibili. Aceştia se numesc în funcţie, în condiţiile legii, până la atingerea plafonului de vârstă, de către Preşedintele Republicii Moldova, la propunerea Consiliului Superior al Magistraturii. Preşedintele Republicii Moldova poate respinge o singură dată candidatura propusă de către Consiliul Superior al Magistraturii.

19. Având în vedere cele menţionate mai sus, din argumentele sesizării, Curtea nu identifică o contradicţie cu dispoziţiile conţinute de articolul 116 alin.(1) şi alin.(2) din Constituţie.

20. În subsidiar, Curtea observă că într-o opinie preliminară referitoare la proiectul de lege cu privire la modificarea Constituţiei Ucrainei Comisia de la Veneţia a menţionat că, deşi încurajează rolul ceremonial al Preşedintelui ţării la numirea în funcţie a judecătorilor, consideră că la eliberarea din funcţie acest rol nu este justificat. După numire, orice legătură între judecător şi organele politice ar trebui întreruptă, fără a lăsa loc niciunui tip de intervenţie din partea puterii legislative sau executive, nici măcar simbolică. În plus, necesitatea unui act prezidenţial ulterior deciziei organului de autoadministrare de revocare a unui judecător ar întârzia procesul de eliberare din funcţie şi ar putea genera riscuri de blocaj (a se vedea CDL-PI(2015)016, 24 iulie 2015, § 27-28).

21. Totodată, Curtea observă că autorul sesizării formulează argumente referitoare la modul de aplicare a legii în timp, competenţă care revine prin natura sa instanţelor de judecată. Cu referire la acest aspect, Curtea a reţinut în repetate rânduri că interpretarea şi aplicarea legii în situaţii concrete excedează controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competenţă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.107 din 29 august 2023, § 20; DCC nr.32 din 18 aprilie 2024, § 24).

22. Pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) lit.d), alin.(4) lit.d), 37 alineatele (1) şi (2), 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) din Legea cu privire la statutul judecătorului, ridicată de dl Mihail Cojocaru, parte în dosarul nr.3d-4/2023, pendinte la Curtea Supremă de Justiţie.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.