Decizie nr.47 din 27.04.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.9g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală (citirea declaraţiilor martorului în şedinţa de judecată în absenţa lui)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr. 9g/2023 privind excepţia de

neconstituţionalitate a sintagmei "prin imposibilitate absolută

de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2)

din  Codul de  procedură penală

(citirea declaraţiilor martorului în

şedinţa de judecată în absenţa lui)

nr. 47  din  27.04.2023

 (în vigoare 27.04.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.168-169 art. 78 din 18.05.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 12 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 27 aprilie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Efim Eriomenco, în dosarul nr.1-18/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Irina Ţonov de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Dl Efim Eriomenco este judecat pentru pretinsa comitere a mai multor infracţiuni.

4. În cadrul examinării cauzei, partea acuzării a solicitat citirea în şedinţă de judecată a declaraţiilor martorului absent depuse la urmărirea penală din motiv că se află în afara ţării.

5. La 5 ianuarie 2023, în cadrul şedinţei de judecată, dl avocat Alexandru Bot a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală, care reglementează citirea declaraţiilor martorului făcute în timpul urmăririi penale în şedinţa de judecată, în lipsa acestuia.

6. Printr-o încheiere din aceeaşi dată, dna judecător Irina Ţonov a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[…]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122-XV din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 371

Citirea în şedinţa de judecată a declaraţiilor martorului

"(1) Citirea în şedinţa de judecată a declaraţiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale, precum şi reproducerea înregistrărilor audio şi video ale acestora, pot avea loc, la cererea părţilor, în cazurile:

[…]

2) când martorul lipseşte în şedinţă şi absenţa lui este justificată fie prin imposibilitatea absolută de a se prezenta în instanţă, fie prin motive de imposibilitate de a asigura securitatea lui, cu condiţia că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor şi bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu art.109 şi 110.

[…]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că sintagma "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală este neclară şi imprevizibilă. În special, aceasta nu-i oferă instanţei de judecată criterii pe baza cărora să constate imposibilitatea absolută a martorului de a se prezenta în şedinţa de judecată. Mai mult, citirea declaraţiilor martorului absent în şedinţa de judecată nu este condiţionată de verificarea prealabilă a declaraţiilor acestuia de către partea apărării.

10. Astfel, citirea declaraţiilor martorului absent în şedinţa de judecată, în lipsa verificării identităţii acestuia şi a confruntării acestuia în cadrul urmăririi penale, nu-i oferă acuzatului garanţiile necesare apărării sale şi este contrară articolelor 21 şi 23 alin.(2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de avocatul unei părţi în proces. Astfel, Curtea constată că sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă sintagma "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală. Curtea constată că prevederea nu a făcut obiect al controlului de constituţionalitate.

15. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză penală în care partea acuzării i-a solicitat instanţei de judecată citirea declaraţiilor depuse la urmărirea penală de către martorul care lipseşte în şedinţă, absenţa lui fiind justificată prin imposibilitatea absolută de a se prezenta. Astfel, Curtea admite că prevederile contestate sunt aplicabile la soluţionarea cauzei.

16. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental invocat de autori. Astfel, Curtea va examina dacă problemele de drept ridicate de autorul sesizării fac incidente dispoziţiile constituţionale invocate (a se vedea DCC nr.159 din 24 noiembrie 2022, § 42).

17. Autorul sesizării a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 21 [prezumţia nevinovăţiei] şi 23 [calitatea legilor] din Constituţie. Totodată, Curtea observă că, deşi autorul susţine că neclaritatea sintagmei contestate încalcă articolul 21 din Constituţie, acesta invocă, de fapt, argumente privind pretinsa neconstituţionalitate prin prisma articolului 6 § 3 lit.d) din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului şi a jurisprudenţei relevante a Curţii Europene.

18. În acest sens, Curtea notează că garanţiile stabilite de § 3 lit.(d) din articolul 6 din Convenţie reprezintă aspecte precise ale dreptului la un proces echitabil prevăzute de § 1 din acelaşi articol (a se vedea Schatschaschwili v. Germania [MC], 15 decembrie 2015, § 100). Totodată, dreptul la un proces echitabil este garantat de articolul 20 din Constituţie (a se vedea DCC nr.186 din 25 noiembrie 2021, § 24). Prin urmare, Curtea va analiza criticile de neconstituţionalitate prin raportare la articolele 20 şi 23 din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că articolul 23 din Constituţie nu are o aplicare de sine stătătoare. Pentru a putea fi invocat standardul calităţii legii, trebuie să existe o ingerinţă într-un drept fundamental. Curtea a stabilit că problema calităţii unei legi nu reprezintă o problemă de constituţionalitate atât timp cât nu este afectat un drept fundamental (DCC nr.133 din 27 septembrie 2022, § 15).

20. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, Curtea notează că posibilitatea confruntării martorului cu acuzatul în prezenţa unui judecător reprezintă un element important al procesului echitabil (a se vedea Tarău v. România, 24 februarie 2009, § 74). Ca o regulă generală, martorii trebuie să depună declaraţii în timpul judecării cauzei şi trebuie întreprinse toate eforturile rezonabile pentru a se asigura prezenţa acestora (a se vedea Al-Khawaja şi Tahery v. Regatul Unit [MC], 15 decembrie 2011, § 120).

21. Astfel, articolul 6 § 1 coroborat cu § 3 din Convenţie le impune statelor contractante să întreprindă acţiuni pozitive pentru a-i permite acuzatului să audieze sau să fie confruntat cu martorii care depun declaraţii împotriva sa (a se vedea Cafagna v. Italia, 12 octombrie 2017, § 42).

22. În acest sens, potrivit articolului 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală, citirea în şedinţa de judecată a declaraţiilor martorului depuse în cursul urmăririi penale poate avea loc atunci când martorul lipseşte în şedinţă şi absenţa lui este justificată prin imposibilitatea de a se prezenta în instanţă, cu condiţia că audierea martorului a fost efectuată cu confruntarea dintre acest martor şi bănuit, învinuit sau martorul a fost audiat în conformitate cu articolele 109 şi 110. Aşadar, legislatorul a stabilit necesitatea justificării imposibilităţii absolute a martorului de a se prezenta în instanţă pentru a depune declaraţii. Totodată, motivele care ar justifica imposibilitatea absolută a martorului de a se prezenta într-o şedinţa de judecată precisă sunt chestiuni care trebuie examinate în fiecare caz particular de către instanţa de judecată.

23. Potrivit Curţii Europene, motivele care justifică absenţa unui martor trebuie să existe din perspectiva instanţei de judecată, adică, instanţa de judecată trebuie să fi avut motive de fapt sau de drept serioase ca să nu asigure prezenţa martorului la şedinţa de judecată (Schatschaschwili v. Germania [MC], 15 decembrie 2015, § 119). Există un şir de motive care justifică neprezentarea unui martor la şedinţa de judecată, cum ar fi absenţa din cauza decesului, din motive de boală şi inaccesibilitatea martorului, inclusiv menţinerea sa în detenţie peste hotare (a se vedea Mika v. Suedia (dec.), 27 ianuarie 2009, § 37 Al-Khawaja şi Tahery v. Regatul Unit [MC], 15 decembrie 2011, § 120-125, Vronchenko v. Estonia, 18 iulie 2013, § 58; Schatschaschwili v. Germania [MC], § 139-140).

24. Problema caracterului justificat al absenţei martorului de la şedinţa de judecată din cauza aflării sale peste hotarele ţării a fost examinată în cauza Gabrielyan v. Armenia, 10 aprilie 2012, în care Curtea Europeană a considerat că aceasta nu constituie, în sine, un motiv suficient să satisfacă exigenţele articolului 6 § 3 (d) (§ 81). Tribunalele naţionale trebuie să caute în mod activ martorul cu ajutorul autorităţilor naţionale, inclusiv al poliţiei, şi trebuie, de regulă, să apeleze la asistenţa juridică internaţională, atunci când un martor locuieşte peste hotare şi sunt disponibile asemenea mecanisme (Schatschaschwili v. Germania [MC], § 121-122).

25. Totodată, lipsa unui motiv serios pentru absenţa martorului nu poate fi, în sine, un argument concludent privind caracterul inechitabil al procesului, deşi rămâne un factor foarte important care trebuie ponderat la evaluarea caracterului echitabil al procesului în ansamblu şi unul care poate înclina balanţa în favoarea constatării încălcării articolului 6 § 1 şi 3 (d) din Convenţie (a se vedea Negulescu v. România, 16 februarie 2021, § 45). De exemplu, în cauza Podlipný v. Republica Cehă, 31 martie 2022, deşi a constatat că nu au existat motive serioase care să justifice lipsa de la judecarea cauzei a martorului K., care a fost expulzat din Republica Cehă, şi a martorului O., care se afla în Ucraina, Curtea Europeană a conchis că procedurile penale împotriva reclamanţilor au fost echitabile în ansamblu. Pentru aceasta, ea a analizat dacă declaraţiile martorilor absenţi constituiau singura probă sau o probă decisivă pentru condamnarea reclamanţilor şi dacă au existat garanţii suficiente de remediere a deficienţelor apărării. Astfel, Curtea Europeană a constatat că declaraţiile celor doi martori absenţi au jucat doar un rol suplimentar, reclamanţii fiind condamnaţi pe baza unui volum mare de probe incriminatoare, au fost reprezentaţi de avocaţi, au avut posibilitatea să furnizeze propria versiune a evenimentelor şi să pună la îndoială credibilitatea martorilor şi admisibilitatea declaraţiilor martorilor absenţi (§10 - 18).

26. Astfel, pe lângă motivele absenţei martorului de la şedinţa de judecată, judecătorii trebuie să examineze ponderea mărturiilor şi garanţiile procedurale compensatorii (a se vedea DCC nr.165 din 20 decembrie 2018, § 20-21). În acest sens, este relevantă analiza Curţii Europene din cauzele Al-Khawaja şi Tahery v. Regatul Unit [MC] şi Schatschaschwili v. Germania [MC], citate supra, privind citirea declaraţiilor martorilor absenţi la judecarea cauzei.

27. Aşadar, Curtea observă că problema pe care o ridică autorul sesizării vizează interpretarea şi aplicarea prevederii contestate într-un caz particular. Aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii în situaţii concrete exced controlului de constituţionalitate şi reprezintă o competentă a instanţelor de judecată (a se vedea DCC nr.20 din 17 februarie 2022, § 31). Judecătorii de drept comun au rolul de protectori ai drepturilor garantate de Convenţia Europeană şi, prin urmare, deţin competenţa aplicării directe a garanţiilor dreptului la un proces echitabil (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.32 din 22 martie 2022, § 28).

28. Prin urmare, din analiza abstractă a prevederii contestate din Codul de procedură penală, Curtea nu reţine existenţa unei ingerinţe în articolul 20 din Constituţie. În consecinţă, nici articolul 23 din Constituţie nu este incident pentru că nu are o aplicare de sine stătătoare.

29. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei "prin imposibilitate absolută de a se prezenta în instanţă" din articolul 371 alin.(1) pct.2) din Codul de procedură penală, ridicată de dl avocat Alexandru Bot, în interesele dlui Efim Eriomenco, în dosarul nr.1-18/2018, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.