Decizie nr.49 din 19.03.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 473 alin.(1) pct.2) lit.b) din Codul contravenţional (efectele deciziei instanţei de recurs)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.192g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 473

alin.(1) pct.2) lit.b) din  Codul contravenţional

(efectele deciziei instanţei de recurs)

nr. 49  din  19.03.2026

 (în vigoare 19.03.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr.156-159 art. 65 din 09.04.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dlui Andrei Harbuz, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 august 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 19 martie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului" din articolul 473 alin.(1) pct.2) lit.b) din Codul contravenţional, ridicată de dl Vitalie Grabovski, în dosarul nr.4r-524/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de completul de judecători de la Curtea de Apel Centru, compus din dna Olga Cojocaru şi dnii Eugeniu Beşelea şi Vitalie Budeci, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele procesului contravenţional

3. Circumstanţele procesului contravenţional, aşa cum au fost formulate de autorul sesizării, pot fi rezumate după cum urmează.

4. Pe 28 decembrie 2021, un agent constatator din cadrul Inspectoratului de Poliţie Buiucani a întocmit în privinţa ÎSC "Reforma Art" SRL un proces-verbal cu privire la contravenţia prevăzută de articolul 70 alin.(2) din Codul contravenţional (calomnia). Printr-o hotărâre din 14 ianuarie 2025, Judecătoria Chişinău a dispus anularea procesului-verbal cu privire la contravenţie.

5. Dl avocat Ivan Ungureanu a formulat, în interesele dlui Vitalie Grabovski, în calitate de victimă, un recurs împotriva hotărârii menţionate anterior.

6. În procesul judecării recursului, dl Vitalie Grabovski a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului" din articolul 473 alin.(1) pct.2) lit.b) din Codul contravenţional.

7. Printr-o încheiere din 28 iulie 2025, completul de judecată a admis cererea de ridicare a excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 16

Egalitatea

"(1) Respectarea şi ocrotirea persoanei constituie o îndatorire primordială a statului.

(2) Toţi cetăţenii Republicii Moldova sunt egali în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără deosebire de rasă, naţionalitate, origine etnică, limbă, religie, sex, opinie, apartenenţă politică, avere sau de origine socială."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului contravenţional, adoptat prin Legea nr.218 din 24 octombrie 2008, sunt următoarele:

Articolul 466

Temeiurile pentru recurs

Hotărârile judecătoreşti contravenţionale pot fi atacate cu recurs, pentru a se repara erorile de drept, în următoarele temeiuri:

a) nu au fost respectate dispoziţiile privind competenţa după materie sau după calitatea persoanei;

b) şedinţa de judecată nu a fost publică;

c) cauza a fost judecată fără citarea legală a unei părţi sau care, legal citată, s-a aflat în imposibilitatea de a se prezenta sau de a înştiinţa instanţa despre imposibilitate;

d) hotărârea atacată nu cuprinde motivele pe care se întemeiază soluţia ori motivarea soluţiei contrazice dispozitivul hotărîrii sau acesta este expus neclar, sau dispozitivul hotărîrii redactate nu corespunde dispozitivului pronunţat după deliberare;

e) nu au fost întrunite elementele constitutive ale contravenţiei sau instanţa a pronunţat o hotărîre de sancţionare pentru o altă faptă decît cea imputată contravenientului, cu excepţia cazurilor de reîncadrare juridică a acţiunilor lui în temeiul unei legi mai blânde;

f) contravenientul a fost sancţionat pentru o faptă neprevăzută de prezentul cod;

g) s-au aplicat sancţiuni în alte limite decît cele prevăzute de lege sau nu corespund faptei săvîrşite sau persoanei contravenientului;

h) contravenientul a fost supus anterior răspunderii contravenţionale pentru această faptă sau există o cauză de înlăturare a răspunderii contravenţionale, sau aplicarea sancţiunii a fost înlăturată de o nouă lege ori anulată de un act de amnistie, sau a intervenit decesul contravenientului ori împăcarea părţilor în cazul prevăzut de lege;

i) faptei săvârşite i s-a dat o încadrare juridică greşită;

j) a intervenit o lege mai favorabilă contravenientului;

k) Curtea Constituţională a declarat neconstituţională prevederea legii aplicate;

l) instanţa de judecată internaţională, prin hotărâre în o altă cauză, a constatat o încălcare la nivel naţional a drepturilor şi libertăţilor omului care poate fi reparată şi în cauza respectivă.

Articolul 470

Efectele recursului

"[…]

(3) Instanţa de recurs judecă recursul în limitele temeiurilor pentru recurs, având dreptul, în afara temeiurilor invocate şi cererilor formulate de recurent, să examineze şi alte temeiuri fără a agrava situaţia contravenientului.

(4) Soluţionând cauza, instanţa de recurs nu poate crea o situaţie mai gravă persoanei în a cărei favoare a fost declarat recursul.

[…]."

Articolul 471

Procedura judecării recursului

"(1) Recursul se judecă de un complet din 3 judecători, fără prezenţa părţilor.

(2) Instanţa de recurs fixează data examinării recursului şi dispune să se comunice părţilor la proces despre aceasta, cu acordarea dreptului de depunere a referinţei.

(3) Dacă consideră cauza de un interes deosebit pentru jurisprudenţă, precum şi la cererea motivată a părţilor, instanţa de recurs poate dispune printr-o încheiere motivată fixarea şedinţei de judecată, cu citarea părţilor pentru prezentare la proces.

[…]."

Articolul 473

Decizia instanţei de recurs

(1) După examinarea recursului, instanţa de recurs adoptă una dintre următoarele decizii:

[…]

a) dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului contravenţional în cazurile prevăzute la art.441;

b) rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului;

c) dispune rejudecarea cauzei în primă instanţă dacă este necesară administrarea de probe suplimentare, dacă a constatat încălcări ale normelor de procedură privind formarea completului instanţei de judecată, privind citarea obligatorie a părţilor, privind respectarea dreptului la apărare şi a dreptului la interpret, precum şi dacă a constatat încălcări ale prevederilor art.33–35 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător.

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul sesizării susţine că prevederile contestate împiedică Curtea de Apel, ca instanţa de recurs, să înrăutăţească situaţia contravenientului în recursul victimei, atunci când prima instanţă a încetat procesul contravenţional pentru că nu există fapta contravenţiei. În opinia autorului sesizării, această limitare de competenţă transformă recursul într-o cale de atac formală şi ineficientă pentru victimă şi generează o inegalitate juridică între părţile procesului contravenţional.

11. În opinia autorului sesizării, prevederile contestate contravin articolelor 16, 20, 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul contravenţional, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, sesizarea este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului" din articolul 473 alin.(1) pct.2) lit.b) din Codul contravenţional, care nu a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

16. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se examinează recursul împotriva unei hotărâri a primei instanţe în care procesul contravenţional a fost încetat. Astfel, Curtea de Apel Centru ar putea ţine cont de prevederile contestate la examinarea recursului în cauza în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

17. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.87 din 25 iulie 2024, § 15).

18. Autorul excepţiei a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

19. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolele 16 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze, în mod argumentat, existenţa unei ingerinţe în drepturile garantate de Constituţie (a se vedea DCC nr.73 din 20 iunie 2024, § 23).

20. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, care reglementează dreptul de acces liber la justiţie, Curtea menţionează că acesta este corespondentul articolului 6 § 1 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului. Dreptul de acces liber la justiţie trebuie să fie unul practic şi efectiv, nu teoretic şi iluzoriu. Efectivitatea dreptului în discuţie reclamă ca persoanele să beneficieze de o posibilitate clară şi concretă de a contesta un act care constituie o ingerinţă în exercitarea drepturilor lor (DCC nr.60 din 5 iunie 2025, § 23). Curtea Europeană a menţionat că modul de aplicare a articolului 6 într-o cale ordinară de atac diferă în funcţie de specificul procedurii în discuţie; se vor avea în vedere astfel întreaga procedură internă şi rolul pe care îl are instanţa de control judiciar în sistemul naţional de drept (a se vedea X c. Ţărilor de Jos, 3 noiembrie 2021, § 44).

21. Căile de atac reprezintă mijloace procedurale prin intermediul cărora părţile interesate au posibilitatea de a solicita şi obţine casarea hotărârilor judecătoreşti neîntemeiate sau ilegale. Astfel, modul în care este reglementat controlul judiciar efectuat de către instanţele de apel şi de recurs creează condiţii pentru repararea greşelilor comise de prima instanţă, rămânând în autoritatea lucrului judecat doar hotărârile legale şi întemeiate (a se vedea HCC nr.9 din 26 martie 2020, § 61).

22. Astfel, din dispoziţiile articolelor 395, 465 alin.(1) şi 467 alin.(1) din Codul contravenţional, Curtea constată că contravenientul, agentul constatator, victima sau, după caz, procurorul pot ataca cu recurs hotărârile contravenţionale adoptate la judecarea cauzei în prima instanţă, precum şi hotărârile judecătoreşti privind contestaţiile împotriva deciziilor autorităţilor competente să soluţioneze cauzele contravenţionale. Hotărârile judecătoreşti contravenţionale pot fi atacate cu recurs pentru a se repara erorile de drept (a se vedea articolul 466 din Codul contravenţional).

23. Sub aspectul competenţei instanţei de recurs, Curtea reţine că după examinarea recursului, instanţa poate admite recursul, casând hotărârea atacată, parţial sau integral, şi adoptă una dintre următoarele soluţii: a) dispune achitarea persoanei sau încetarea procesului contravenţional în cazurile prevăzute la articolul 441; b) rejudecă cauza cu adoptarea unei noi hotărâri, însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului; c) dispune rejudecarea cauzei în primă instanţă dacă este necesară administrarea de probe suplimentare, dacă a constatat încălcări ale normelor de procedură privind formarea completului instanţei de judecată, privind citarea obligatorie a părţilor, privind respectarea dreptului la apărare şi a dreptului la interpret, precum şi dacă a constatat încălcări ale prevederilor articolelor 33–35 din Codul de procedură penală aplicate corespunzător (a se vedea articolul 473 alin.(1) din Codul contravenţional).

24. Lipsa competenţei instanţei de recurs la rejudecarea recursului de a pronunţa o nouă hotărâre prin care să înrăutăţească situaţia contravenientului nu constituie o limitare de natură să afecteze dreptul victimei de acces liber la justiţie. Concluzia Curţii se bazează pe natura recursului în materie contravenţională. Această procedură urmăreşte exclusiv verificarea conformităţii hotărârii atacate cu normele de drept aplicabile (a se vedea articolul 466 din Codul contravenţional). În acest cadru procesual, instanţa de recurs corectează eventualele vicii de legalitate.

25. Mai mult, Curtea menţionează că dreptul victimei de a contesta hotărârea primei instanţe nu este iluzoriu, chiar dacă instanţa de recurs nu dispune de competenţe care i-ar permite să agraveze situaţia contravenientului. Victima beneficiază de o cale efectivă de atac, prin care pot fi constatate erori în limitele competenţei instanţei de recurs şi, dacă este necesar, cauza poate fi trimisă spre rejudecare instanţei de fond (a se vedea § 23 supra). Legislatorul i-a acordat primei instanţe o jurisdicţie deplină, aceasta fiind competentă să reexamineze atât situaţia de fapt, cât şi chestiunile de drept şi să adopte o soluţie pe baza legii.

26. Pentru că nu s-a demonstrat ingerinţa într-un drept fundamental prevăzut de Constituţie, Curtea notează că nici articolele 16 şi 54 din Constituţie nu sunt incidente.

27. Prin urmare, pe baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37, 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "însă fără a înrăutăţi situaţia contravenientului" din articolul 473 alin.(1) pct.2) lit.b) din Codul contravenţional, ridicată de dl Vitalie Grabovski, în dosarul nr.4r-524/2025, pendinte la Curtea de Apel Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.