Decizie nr.5 din 15.01.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 liniuţa a doua din Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, abrogată prin Legea nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat (retragerea distincţiilor de stat)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.175g/2025 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 34 liniuţa a doua din

 Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile

de stat ale Republicii Moldova, abrogată prin Legea

nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat

(retragerea distincţiilor de stat)

nr. 5  din  15.01.2026

 (în vigoare 15.01.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 59-61 art. 11 din 27.01.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 31 iulie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 15 ianuarie 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 liniuţa a doua din Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, abrogată prin Legea nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Igor Gorgan, în dosarul nr.3-3791/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Veaceslav Neguriţă de la Judecătoria Chişinău, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 14 iulie 2006, prin Decretul nr.669-IV, dlui Igor Gorgan i-a fost conferită Medalia "Meritul Militar".

4. La 1 septembrie 2015, prin Decretul nr.1740-VII, dlui Igor Gorgan i-a fost conferit Ordinul "Credinţă Patriei" clasa III pentru îndeplinirea ireproşabilă a datoriei de serviciu, contribuţii la restabilirea şi modernizarea tehnicii militare şi merite în organizarea proceselor de instruire şi de pregătire de luptă.

5. La 11 iunie 2024, pe baza articolului 34 liniuţa a doua din Legii nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, abrogată prin Legea nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat, Preşedintele Republicii Moldova a retras, prin Decretul nr.1483-IX, distincţiile de stat – Medalia "Meritul Militar" şi Ordinul "Credinţă Patriei" clasa III, acordate anterior dlui Igor Gorgan.

6. Ulterior, dl Igor Gorgan a contestat decretul de retragere a distincţiilor de stat în contencios administrativ, solicitând instanţei să verifice legalitatea actului administrativ individual defavorabil, să-i asigure accesul la informaţiile solicitate şi obligarea eliberării copiei certificate a acestui act.

7. În cadrul examinării acestei cauze, dl avocat Gheorghe Malic a ridicat, în interesele dlui Igor Gorgan, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 liniuţa a doua din Legea cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova nr.1123 din 30 iulie 1992.

8. Printr-o încheiere din 18 martie 2025, Judecătoria Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

9. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nicio pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

(3) Averea dobândită licit nu poate fi confiscată. Caracterul licit al dobândirii se prezumă.

(4) Bunurile destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii pot fi confiscate numai în condiţiile legii.

(5) Dreptul de proprietate privată obligă la respectarea sarcinilor privind protecţia mediului înconjurător şi asigurarea bunei vecinătăţi, precum şi la respectarea celorlalte sarcini care, potrivit legii, revin proprietarului.

(6) Dreptul la moştenire a proprietăţii private este garantat."

Articolul 88

Alte atribuţii

"Preşedintele Republicii Moldova îndeplineşte şi următoarele atribuţii:

a) conferă decoraţii şi titluri de onoare;

b) acordă grade militare supreme prevăzute de lege;

[…]"

10. Prevederile relevante ale Legii nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 34

"Retragerea distincţiilor de stat se efectuează numai de către Preşedintele Republicii Moldova în cazul în care persoana:

- a fost condamnată pentru o crimă gravă, la propunerea instanţei judecătoreşti în temeiul şi în modul stabilit de legislaţie;

- a săvârşit fapte ce contravin prevederilor Constituţiei, la propunerea organului care a făcut demersul privind conferirea.

Preşedintele Republicii Moldova emite decrete despre retragerea distincţiilor de stat."

11. Prevederile relevante ale Legii nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat ale Republicii Moldova sunt următoarele:

Articolul 62

"(1) Distincţia de stat poate fi retrasă:

a) dacă titularul a fost condamnat printr-o sentinţă definitivă a instanţei de judecată pentru comiterea unor infracţiuni;

b) pentru fapte nedemne, altele decât cele prevăzute la lit.a), care dezonorează titularul, la propunerea organului care a făcut demersul privind conferirea sau a succesorului de drept al acestuia.

[...]"

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului sesizării

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că norma criticată îi permite Preşedintelui Republicii Moldova să retragă în mod arbitrar distincţiile de stat, fără să precizeze faptele care ar putea fi considerate contrare prevederilor Constituţiei.

13. Totodată, autorul afirmă că nu există o procedură clară pentru retragerea distincţiilor de stat. Astfel, această omisiune poate conduce la aplicarea unei sancţiuni penale în lipsa unei acuzaţii în materie penală şi în lipsa garanţiilor procedurale corespunzătoare. De asemenea, potrivit autorului, norma contestată îi afectează reputaţia şi drepturile patrimoniale ce derivă din calitatea de deţinător al unei distincţii de stat.

14. Prin urmare, autorul sesizării susţine că norma contestată contravine articolelor 4, 21, 22, 23, 26, 28, 46 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

15. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine următoarele.

16. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

17. Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, fiind ridicată de reprezentantul unei părţi în proces.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect anularea decretului Preşedintelui Republicii Moldova prin care au fost retrase distincţii de stat. Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei în fond.

19. Obiectul excepţiei îl constituie articolul 34 liniuţa a doua din Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, care a fost abrogată prin Legea nr.190 din 10 iulie 2025 privind distincţiile de stat ale Republicii Moldova, în vigoare din 14 august 2025. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că excepţia de neconstituţionalitate poate fi ridicată atât în privinţa normelor în vigoare, cât şi în privinţa normelor abrogate, dacă sub imperiul acestora s-au născut raporturi juridice care continuă să producă efecte, iar norma este aplicabilă în cazul raporturilor juridice litigioase şi este determinantă pentru soluţionarea cauzei (a se vedea DCC nr.90 din 19 septembrie 2019, § 16; DCC nr.5 din 19 ianuarie 2023, § 19). Aşadar, deşi prevederile contestate au fost abrogate, Curtea admite că acestea pot fi aplicate în funcţie de circumstanţele particulare ale cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

20. Curtea menţionează că textul articolului 34 liniuţa a doua din Legea cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova nu a mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate.

21. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.193 din 21 decembrie 2023, § 16).

22. Autorul sesizării şi-a bazat excepţia de neconstituţionalitate pe articolele 4 (drepturile şi libertăţile omului), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia de nevinovăţie), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare), 28 (viaţa intimă, familială şi privată), 46 (dreptul la proprietatea privată şi protecţia acesteia) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

23. Curtea notează că articolul 4 din Constituţie are un caracter general, constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări, nu poate constitui un reper separat, ci trebuie coroborat cu alte prevederi din Constituţie, care trebuie să fie aplicabile (a se vedea DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23). Totodată, Curtea precizează că şi articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Doar în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (a se vedea DCC nr.26 din 13 februarie 2025, §24).

24. Referitor la incidenţa articolului 20 din Constituţie, care garantează accesul liber la justiţie, autorul sesizării a afirmat că retragerea distincţiilor de stat în cazul prevăzut de norma contestată încalcă dreptul la un proces echitabil.

25. În acest sens, Curtea reţine că decretul cu privire la retragerea distincţiei de stat are natura unui act administrativ individual care poate fi emis doar la propunerea organului care a iniţiat demersul privind conferirea distincţiei de stat.

26. Totodată, fiind un act administrativ individual, decretul privind retragerea distincţiilor de stat poate fi supus controlului judecătoresc. Astfel, persoana vizată dispune de dreptul de a contesta acest decret în faţa instanţelor de contencios administrativ.

27. Potrivit articolului 194 alin.(1) din Codul administrativ, în procedura în contencios administrativ, instanţa de judecată soluţionează din oficiu probleme de fapt şi de drept. Mai mult, Curtea reţine că articolul 221 alin.(1) din Codul administrativ îi acordă instanţei de judecată prerogativa de a solicita autorităţilor publice să prezinte suplimentar şi alte documente pe care le deţin, inclusiv documente electronice, şi să ofere informaţii.

28. În jurisprudenţa constantă a Curţii Europene s-a stabilit că, chiar şi atunci când un organ administrativ care soluţionează litigii privind "drepturi şi obligaţii cu caracter civil" nu respectă sub anumite aspecte articolul 6 § 1, nu se poate reţine o încălcare a Convenţiei dacă procedura desfăşurată în faţa acestui organ este supusă ulterior controlului de către un organ jurisdicţional cu competenţă deplină, care oferă garanţiile articolului 6 § 1 (a se vedea Ramos Nunes de Carvalho e Sá v. Portugalia [MC], 6 noiembrie 2018, § 132). Prin urmare, chiar dacă persoana căreia i-a fost retrasă distincţia de stat nu a participat la procedura administrativă, Curtea notează că prevederea contestată nu restrânge competenţa instanţei de judecată de a exercita un control de jurisdicţie deplină a circumstanţelor cazului şi, astfel, nu face incident articolul 20 din Constituţie.

29. Referitor la incidenţa articolului 21 din Constituţie, care garantează principiul prezumţiei nevinovăţiei, Curtea a reţinut că aplicabilitatea acestui principiu este condiţionată de existenţa unei acuzaţii în materie penală (DCC nr.81 din 18 iulie 2023, §§ 22-25). Potrivit jurisprudenţei sale, Curtea Europeană a stabilit că existenţa unei "acuzaţii în materie penală" trebuie evaluată pe baza a trei criterii, denumite "criteriile Engel" (Engel şi alţii v. Olanda, 8 iunie 1976, § 82). Primul constă în caracterizarea juridică a încălcării în dreptul intern, al doilea în natura încălcării şi al treilea în gradul de severitate al sancţiunii care îi poate fi aplicată persoanei. Al doilea şi al treilea criteriu sunt alternative şi nu neapărat cumulative. Acest fapt nu exclude cumularea lor, dacă analiza separată a fiecărui criteriu nu conduce la o concluzie clară privind existenţa unei acuzaţii în materie penală (a se vedea Jussila v. Finlanda [MC], 23 noiembrie 2006, § 30-31; HCC nr.2 din 16 ianuarie 2025, § 74).

30. În acest sens, Curtea observă că pe baza articolului 88 lit.a) din Constituţie, Preşedintele Republicii Moldova are prerogativa de a conferi decoraţii şi titluri de onoare. Potrivit articolelor 1 şi 6 din Legea cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, Preşedintele Republicii Moldova conferă distincţiile de stat prin decret, în semn de apreciere şi de recunoaştere a unor merite deosebite. Totodată, potrivit articolului 34 din această Lege, doar Preşedintele ţării poate retrage distincţiile de stat. În virtutea prerogativei constituţionale prevăzute de articolul 88, legislatorul a stabilit în competenţa exclusivă a Preşedintelui ţării nu doar conferirea distincţiilor de stat, dar şi retragerea acestora. Astfel, referitor la caracterizarea juridică a procedurii, Curtea notează că retragerea distincţiilor de stat este reglementată de o lege non-penală, i.e. Legea cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova.

31. Referitor la natura încălcării, Curtea observă că articolul 34 din Legea cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova stabileşte două situaţii pentru retragerea distincţiilor, i.e. condamnarea pentru o crimă gravă şi comiterea unor fapte care contravin prevederilor Constituţiei. În cazul condamnării pentru o crimă gravă, instanţa de judecată pronunţă, pe baza articolului 66 din Codul penal, o sentinţă prin care dispune retragerea distincţiei de stat. În cazul comiterii unor fapte care contravin prevederilor Constituţiei, organul care a făcut demersul privind conferirea propune retragerea distincţiei de stat.

32. Prin urmare, retragerea distincţiilor de stat în cazul comiterii unor fapte care contravin prevederilor Constituţiei reprezintă o măsură care protejează caracterul onorific al acestor distincţii şi nu urmăreşte un scop punitiv. Astfel, prevederea contestată nu echivalează cu o acuzaţie în materie penală şi nu face aplicabil articolul 21 din Constituţie.

33. Referitor la incidenţa articolului 22 din Constituţie, Curtea reţine că dispoziţiile acestui articol garantează neretroactivitatea legii penale, în sensul larg al noţiunii "penal" (care include dreptul penal şi dreptul contravenţional), adică principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege). Astfel, exigenţele articolului 22 din Constituţie sunt incidente în cazul normelor de drept penal substanţial. În acest sens, Curtea a reţinut că prevederile contestate nu au un caracter penal (a se vedea § 32 supra) şi, prin urmare, acest articol nu este incident în prezenta cauză.

34. Cu referire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea reiterează că dreptul la apărare reprezintă totalitatea prerogativelor şi a posibilităţilor pe care le au persoanele, potrivit legii, în vederea apărării intereselor lor. Acest drept este restrâns în situaţia în care persoana nu poate utiliza toate mijloacele procedurale necesare pentru apărarea sa (DCC nr.153 din 14 noiembrie 2023, § 24). În această cauză, autorul excepţiei nu ridică problema limitării utilizării mijloacelor procedurale necesare pentru a-şi realiza dreptul la apărare. Prin urmare, Curtea nu poate identifica în ce măsură dispoziţiile contestate restrâng dreptul persoanei la apărare.

35. Cu referire la incidenţa articolului 28 din Constituţie, Curtea constată că acest articol protejează persoanele împotriva ingerinţelor arbitrare ale puterii publice în dreptul lor la viaţa privată, la viaţa intimă, la respectarea domiciliului şi la respectarea secretului corespondenţei. Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că articolul 8 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, împreună cu jurisprudenţa care-l dezvoltă, stă la baza interpretării articolului 28 din Constituţie (a se vedea HCC nr.14 din 8 august 2023, § 40). Totodată, Curtea Europeană a stabilit că dreptul la respectarea reputaţiei constituie un element al protecţiei garantate de articolul 8 din Convenţie (a se vedea Pfeifer c. Austria, 15 noiembrie 2007, § 35).

36. Curtea menţionează că stabilirea unei încălcări a dreptului la reputaţie prin retragerea unei distincţii de stat pentru comiterea unor fapte care contravin prevederilor Constituţiei depinde de o analiză de la caz la caz, analiză care are un caracter concret, nu abstract. Curtea Constituţională nu analizează cazuri concrete. Ea admite că în unele cazuri ar putea fi incident şi încălcat dreptul în discuţie; în altele ar putea fi doar incident, însă nu şi încălcat dreptul; în altele nu ar fi incident şi, prin urmare, nu ar fi încălcat acest drept. Ţine de competenţa instanţelor de drept comun să evalueze dacă într-un caz particular se poate pune în discuţie dreptul la respectarea reputaţiei ca urmare a retragerii unei distincţii de stat (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.155 din 22 noiembrie 2022, § 40).

37. Referitor la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea are în vedere interpretarea oferită de Curtea Europeană a Drepturilor Omului cu privire la domeniul de aplicare a dreptului de proprietate, garantat de articolul 1 al Protocolului nr.1 la Convenţia Europeană. Curtea observă că persoanele decorate cu distincţii de stat, pe baza articolului 21 din Legea cu privire la veterani, beneficiază de o alocaţie lunară nominală de stat. Prin urmare, retragerea disctinţiilor de stat pe baza prevederii contestate conduce la încetarea acordării acestei alocaţii nominale.

38. Potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, în cazul în care cuantumul unei prestaţii este redus sau dacă plata este întreruptă, poate exista o ingerinţă în dreptul la posesia bunului, care trebuie să fie justificată de un interes general. Totuşi, în cazul în care reclamantul nu îndeplineşte sau încetează să îndeplinească condiţiile legale prevăzute de legislaţia naţională pentru acordarea unor astfel de prestaţii, nu există nicio ingerinţă în drepturile prevăzute la articolul 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană (a se vedea Ramiz Jafarov v. Azerbaidjan, 16 iunie 2022, § 39). Astfel, Curtea notează că încetarea acordării alocaţiei nominale în cazul retragerii distincţiei de stat presupune faptul că persoana decorată nu mai îndeplineşte condiţia de a avea merite deosebite sau că aceste merite au fost contrazise de comportamentul care a stat la baza retragerii distincţiei (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.161 din 6 noiembrie 2025, § 27). În consecinţă, Curtea constatată că articolul 46 din Constituţie nu este incident în această cauză.

39. Pentru că autorul nu a argumentat incidenţa unor drepturi garantate de Constituţie, Curtea menţionează că nu este necesar să analizeze criticile de neconstituţionalitate pe baza articolelor 4, 23 şi 54 din Constituţie.

40. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2), (3) lit.d) şi f), (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 34 liniuţa a doua din Legea nr.1123 din 30 iulie 1992 cu privire la distincţiile de stat ale Republicii Moldova, ridicată de dl avocat Gheorghe Malic, în interesele dlui Igor Gorgan, în dosarul nr.3-3791/2024, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Râşcani.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.