Decizie nr.62 din 29.06.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.232g/2022 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995 (suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură cu începerea urmăririi penale în privinţa sa)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.232g/2022 privind excepţia de

neconstituţionalitate a articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu

privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995

(suspendarea din funcţie a judecătorului în legătură

cu începerea urmăririi penale în privinţa sa)

nr. 62  din  29.06.2023

 (în vigoare 29.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 277-281 art. 95 din 01.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 27 decembrie 2022,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 iunie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorilor nr.544 din 20 iulie 1995, ridicată de dl Aureliu Postică, parte în dosarul nr.3-385/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea a fost trimisă la Curtea Constituţională de un complet de judecători de la Curtea de Apel Chişinău format din dnii Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici şi dna Angela Bostan, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 9 iunie 2022, Consiliul Superior al Magistraturii a dispus, inter alia, suspendarea din funcţie a dlui judecător Aureliu Postică, pentru că este urmărit penal pentru comiterea unor infracţiuni, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza penală împotriva sa.

4. La 11 octombrie 2022, dl Aureliu Postică a contestat suspendarea sa din funcţie la Curtea de Apel Chişinău. Totodată, acesta a solicitat suspendarea executării pct.3) din Hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, prin care s-a dispus suspendarea lui din funcţie. Printr-o încheiere din 24 noiembrie 2022, cererea privind suspendarea executării măsurii contestate a fost respinsă.

5. La 5 decembrie 2022, dl Aureliu Postică a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alin.(1) lit.(a) din Legea nr.544 din 20 iulie 1995 cu privire la statutul judecătorului.

6. Printr-o încheiere din 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 28

Viaţa intimă, familială şi privată

"Statul respectă şi ocroteşte viaţa intimă, familială şi privată."

Articolul 43

Dreptul la muncă şi la protecţia muncii

"(1) Orice persoană are dreptul la muncă, la libera alegere a muncii, la condiţii echitabile şi satisfăcătoare de muncă, precum şi la protecţia împotriva şomajului.

[…]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

8. Prevederile relevante ale Legii cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1994 sunt următoarele:

Articolul 24

Suspendarea din funcţie

"(1) Judecătorul poate fi suspendat din funcţie, la cerere sau din oficiu, prin hotărâre a Consiliului Superior al Magistraturii, dacă:

a) în privinţa lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă;

[…]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

9. Autorul sesizării susţine că suspendarea din funcţie a judecătorului, dacă în privinţa lui se începe urmărirea penală, este o măsură excesivă, care afectează viaţa privată şi dreptul la muncă al acestuia. Mai mult, această măsură operează indiferent dacă pretinsa infracţiune are sau nu vreo legătură cu îndeplinirea atribuţiilor de serviciu. Din acest motiv, Consiliul Superior al Magistraturii poate utiliza în mod abuziv acest motive pentru a înlătura temporar un magistrat de la examinarea unor cauze concrete, de a-l împiedica să candideze la funcţii administrative, să fie promovat sau ales în organele de autoadministrare judecătorească.

10. În opinia autorului, prevederea contestată este neclară, nu oferă garanţii împotriva unui eventual abuz şi este disproporţională fiind contrară articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 7 (Constituţia, Legea Supremă), 16 (egalitatea), 20 (accesul liber la justiţie), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 28 (viaţa privată), 43 (dreptul la muncă şi la protecţia muncii), 47 (dreptul la asistenţă şi protecţie socială) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

11. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

12. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea cu privire la statutul judecătorului, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

13. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de o parte în proces. Astfel, Curtea consideră că sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

14. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză în care se contestă suspendarea din funcţie a judecătorului pe baza articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Aşadar, Curtea admite că prevederile contestate sunt aplicabile în prezenta cauză.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorilor, care stabileşte că judecătorul poate fi suspendat din funcţie la cerere sau din oficiu prin hotărârea Consiliului Superior al Magistraturii, dacă în privinţa lui se începe urmărirea penală, până la rămânerea definitivă a hotărârii în cauza respectivă. Curtea constată că această prevedere a făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate (a se vedea DCC nr.23 din 25 februarie 2019).

16. Prin DCC nr.23 din 25 februarie 2019, Curtea a respins ca inadmisibilă sesizarea nr.28g/2019 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 200 alineatele (1) şi (3) din Codul de procedură penală şi a articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorului. Curtea a menţionat că, potrivit jurisprudenţei Curţii Europene, scopul măsurii suspendării nu este unul punitiv, ci preventiv şi provizoriu, în măsura în care priveşte apărarea interesului public prin suspendarea din funcţie a unei persoane acuzate de comiterea unei infracţiuni de serviciu, şi astfel de prevenire a altor posibile acte similare sau consecinţe ale unor asemenea acte (Ţehanciuc v. România (dec.), 22 noiembrie 2011, § 19). În acest sens, Curtea a reţinut că îndepărtarea temporară a judecătorului din exerciţiul funcţiei sale în cazul în care în privinţa acestuia se începe urmărirea penală se justifică din perspectiva protejării imaginii sistemului judiciar în ansamblu, eliminându-se astfel orice fel de suspiciuni care ar putea să umbrească prestaţia judecătorilor (§ 23). În plus, Curtea a notat că Legea cu privire la statutul judecătorilor conţine garanţii suficiente, i.e. posibilitatea contestării hotărârii privind suspendarea din funcţie şi repunerea în toate drepturile anterioare, inclusiv achitarea drepturilor salariale aferente perioadei de suspendare în cazul încetării procesului penal. În fine, Curtea nu a reţinut criticile referitoare la dreptul la muncă al judecătorului, deoarece măsura suspendării este una temporară (§§ 24-30).

17. În jurisprudenţa sa, Curtea a menţionat că verificarea anterioară a constituţionalităţii normelor atacate nu constituie un impediment pentru a solicita controlul de constituţionalitate al aceloraşi prevederi din perspectiva altor critici de neconstituţionalitate. În asemenea cazuri, Curtea trebuie să verifice dacă sesizarea conţine argumente noi sau dacă există circumstanţe de ordin general care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea (a se vedea DCC nr.37 din 30 martie 2021, § 20).

18. În sesizare, autorul a afirmat incidenţa articolelor 4, 7, 16, 20, 21, 23, 28, 43 şi 54 din Constituţie, însă a argumentat pretinsa neconstituţionalitate a prevederii contestate doar prin prisma articolelor 28, 43 şi 54 din Constituţie. În acest sens, Curtea reiterează că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu aceasta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Astfel, în lipsa argumentelor care susţin incidenţa articolelor 4, 7, 16, 20, 21, 23 din Constituţie în raport cu prevederea contestată, Curtea declară inadmisibile aceste capete ale sesizării (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.39 din 30 martie 2021, §§ 19-21).

19. Autorul sesizării susţine că măsura suspendării sale din funcţie face incident articolul 28 din Constituţie, care garantează dreptul la respectarea vieţii intime, familiale şi private. Deşi în jurisprudenţa Curţii Europene aspectele privind dreptul la muncă intră în câmpul de aplicare al dreptului la respectarea vieţii private (a se vedea Jankauskas v. Lituania (nr.2), 27 iunie 2017, § 56), Constituţia Republicii Moldova garantează un drept special în acest sens, i.e. articolul 43. Prin urmare, nu este necesar să se examineze în mod separat criticile de neconstituţionalitate pe baza articolului 28 din Constituţie.

20. Astfel, Curtea observă că argumentele autorului sesizării pe baza articolelor 43 şi 54 din Constituţie sunt similare cu cele prezentate în sesizarea anterioară (a se vedea § 16 supra) şi nu există argumente noi care să justifice o altă soluţie privind admisibilitatea excepţiei de neconstituţionalitate (a se vedea DCC nr.139 din 29 septembrie 2022, § 25).

21. Pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 24 alin.(1) lit.a) din Legea cu privire la statutul judecătorului nr.544 din 20 iulie 1995, ridicată de dl Aureliu Postică, parte în dosarul nr.3-385/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.