Decizie nr.67 din 29.06.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.55g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală (suspendarea executării hotărârii în limitele cererii de revizuire [2])

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.55g/2023 privind excepţia

 de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 460

alin. (8) din Codul de procedură penală

(suspendarea executării hotărârii în

limitele cererii de revizuire [2])

nr. 67  din  29.06.2023

 (în vigoare 29.06.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 287-290 art. 100 din 03.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 9 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 29 iunie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] Procurorul General este în drept de a înainta demers [...]" din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii Ion Gherman şi Pavel Gherman şi dna Ala Gherman, părţi în dosarul nr.10-2602/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dl judecător Sergiu Ciobanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Circumstanţele litigiului principal, aşa cum au fost formulate de autorii excepţiei, pot fi rezumate după cum urmează:

4. Prin sentinţa Judecătoriei Râşcani, municipiul Chişinău, din 25 iunie 2013, dl Ion Gherman a fost găsit vinovat de comiterea infracţiunii de escrocherie în formă gravă. Totodată, instanţa a admis parţial acţiunea civilă formulată de SRL "Elvitis-Com" în calitate de parte civilă şi a dispus încasarea, din contul dlui Ion Gherman şi al SRL "Penomet Grup", a prejudiciului material provocat în mărime de 2 522 147,50 lei.

5. Ulterior, printr-o ordonanţă din 26 aprilie 2021, procurorul a iniţiat procedura de revizuire a procesului penal în cauza penală de condamnare a dlui Ion Gherman, în vederea cercetării unor circumstanţe noi.

6. La 25 octombrie 2022, dnii Ion Gherman şi Pavel Gherman şi dna Ala Gherman i-au cerut Procurorului General să formuleze un demers privind suspendarea executării hotărârii în limitele cererii de revizuire, în conformitate cu articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală.

7. Din cauza nesoluţionării cererii, la 5 decembrie 2022, dnii Ion Gherman şi Pavel Gherman şi dna Ala Gherman au formulat o plângere la judecătorul de instrucţie cu privire la obligarea Procurorului General de a formula demersul de suspendare a executării hotărârii în limitele cererii de revizuire.

8. În cadrul examinării plângerii, dnii Ion Gherman şi Pavel Gherman şi dna Ala Gherman au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] Procurorul General este în drept de a înainta demers [...]" din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală.

9. Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 4

Drepturile şi libertăţile omului

"(1) Dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile omului se interpretează şi se aplică în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care Republica Moldova este parte.

(2) Dacă există neconcordanţe între pactele şi tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului la care Republica Moldova este parte şi legile ei interne, prioritate au reglementările internaţionale."

Articolul 9

Principiile fundamentale privind proprietatea

"(1) Proprietatea este publică şi privată. Ea se constituie din bunuri materiale şi intelectuale.

(2) Proprietatea nu poate fi folosită în detrimentul drepturilor, libertăţilor şi demnităţii omului.

(3) Piaţa, libera iniţiativă economică, concurenţa loială sunt factorii de bază ai economiei."

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"[...]

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[...]."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 127

Proprietatea

"(1) Statul ocroteşte proprietatea.

(2) Statul garantează realizarea dreptului de proprietate în formele solicitate de titular, dacă acestea nu vin în contradicţie cu interesele societăţii.

(3) Proprietatea publică aparţine statului sau unităţilor administrativ-teritoriale.

(4) Bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice."

11. Prevederile relevante ale Codului de procedură penală, adoptat prin Legea nr.122 din 14 martie 2003, sunt următoarele:

Articolul 460

Deschiderea procedurii de revizuire

"[...]

(8) În tot timpul efectuării cercetării circumstanţelor noi descoperite, Procurorul General este în drept de a înainta demers de suspendare a executării hotărârii în limitele cererii de revizuire."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorilor excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorii consideră că ordonanţa procurorului prin care s-a iniţiat revizuirea procesului penal conţine suficiente circumstanţe noi care demonstrează că debitorul nu are datorii faţă de creditor şi, prin urmare, creditorul nu este îndreptăţit să fie despăgubit. În aceste condiţii, autorii susţin că procedura de executare silită a acţiunii civile urmează a fi suspendată.

13. Autorii pretind că din prevederile articolului 460 alin.(8) din Codul de procedură penală rezultă că Procurorul General are competenţa facultativă de a solicita suspendarea executării hotărârii, iar demersul acestuia nu are putere executorie, fapt care nu garantează dreptul de proprietate privată. Totodată, norma nu precizează în ce mod Procurorul General este informat despre necesitatea suspendării executării unei hotărâri şi către cine este înaintat demersul respectiv.

14. Totodată, autorii menţionează că prevederile contestate disociază Procurorul General de instituţia Procuraturii Generale, Procurorul General fiind considerat o instituţie separată. Dat fiind faptul că Procurorul General reprezintă o funcţie administrativă care nu implică studierea dosarelor penale, autorii susţin că mai curând Procuratura Generală, prin departamentele sale, ar fi îndreptăţită să protejeze drepturile persoanelor în asemenea circumstanţe. Autorii menţionează că prevederile contestate sunt neconstituţionale şi pentru că nu există un procuror ierarhic superior pentru Procurorul General care i-ar cere să execute prevederile contestate.

15. Suplimentar, autorii susţin că prevederile contestate nu includ textul "atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă" care se regăseşte în articolul 458 alin.(1) din Codul de procedură penală. Autorii consideră că aceste norme ar trebui coroborate.

16. În concluzie, autorii susţin că prevederile contestate ar trebui să fie imperative şi să oblige Procurorul General să emită o ordonanţă de suspendare a executării hotărârii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.

17. Autorii sesizării susţin că prevederile contestate nu corespund exigenţelor calităţii legii şi, prin urmare, contravin articolelor 4, 9, 20, 23, 46, 54 şi 127 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

18. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

19. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură penală, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

20. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de una din părţile procesului. Astfel, Curtea constată că excepţia este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă textul "[...] Procurorul General este în drept de a înainta demers [...]" din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală.

22. Curtea menţionează că o altă condiţie de admisibilitate a sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate este ca dispoziţiile contestate să nu fi constituit anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

23. Curtea notează că prevederile contestate au constituit anterior obiectul sesizării nr.215g/2022, în acest sens fiind pronunţată Decizia de inadmisibilitate nr.22 din 2 martie 2023.

24. Dat fiind faptul că sesizarea anterioară a fost declarată inadmisibilă din cauza neîndeplinirii condiţiei aplicabilităţii normei contestate, în prezenta cauză Curtea va analiza mai întâi dacă norma contestată este aplicabilă în litigiul în care a fost ridicată excepţia.

25. Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află o plângere formulată în conformitate cu articolul 313 din Codul de procedură penală cu privire la obligarea Procurorului General de a cere suspendarea executării hotărârii în limitele cererii de revizuire. Curtea reţine că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

26. Autorii sesizării au susţinut incidenţa articolelor 4 (drepturile şi libertăţile omului), 9 (principiile fundamentale privind proprietatea), 20 (accesul liber la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) şi 127 (proprietatea) din Constituţie. Totodată, autorii au afirmat încălcarea articolului 1 din Protocolul nr.1 la Convenţia Europeană, care garantează dreptul de proprietate.

27. Referitor la articolele 4, 9, 23 şi 54 din Constituţie, Curtea reaminteşte că acestea nu pot fi invocate de sine stătător. Pentru a fi incidente, autorul trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei, Curtea poate aplica prevederile acestor articole (DCC nr.54 din 13 aprilie 2021, § 26; DCC nr.6 din 24 ianuarie 2023, § 28).

28. Cu privire la articolul 20 din Constituţie, Curtea observă că autorii n-au motivat în ce măsură prevederile contestate afectează dispoziţiile constituţionale menţionate. Argumentele prezentate de autori nu reprezintă critici de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizării formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorului ei în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.192 din 23 decembrie 2022, § 25). Aşadar, Curtea nu reţine incidenţa articolului 20 din Constituţie.

29. Cu referire la articolele 46 şi 127 din Constituţie, autorii pretind că textul contestat din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală acordă Procurorului General o competenţă facultativă de a solicita suspendarea executării hotărârii în cazul unei revizuiri, iar demersul acestuia nu are putere executorie şi, prin urmare, nu garantează dreptul de proprietate al autorilor sesizării. Autorii susţin că prevederile contestate ar trebui să fie imperative şi să oblige Procurorul General să emită o ordonanţă de suspendare a executării hotărârii atât cu privire la latura penală, cât şi cu privire la latura civilă.

30. Curtea reţine că prevederile articolului 460 alin.(8) din Codul de procedură penală contestat de autori se referă la posibilitatea Procurorului General de a solicita suspendarea executării hotărârii a cărei revizuire s-a solicitat la faza cercetării noilor circumstanţe.

31. Sub acest aspect, Curtea consideră oportun de a sublinia rolul şi competenţele procurorului şi ale instanţei de judecată în cadrul procedurii de revizuire.

32. Cu titlu preliminar, Curtea reţine că procedura de revizuire se deschide în baza cererii adresate procurorului de nivelul instanţei care a judecat cauza în fond sau poate fi iniţiată din oficiu de către procuror (art.460 alin.(1) teza I, alin.(5) din Codul de procedură penală). Atunci când există vreunul din temeiurile prevăzute în articolul 458 alin.(3) pct.1)–3), procurorul emite o ordonanţă de deschidere a procedurii de revizuire în vederea cercetării circumstanţelor noi descoperite sau dă o însărcinare în acest scop ofiţerului de urmărire penală. În cursul cercetării acestor circumstanţe se pot efectua audieri, cercetări la faţa locului, expertize judiciare, ridicări de obiecte sau documente şi alte acţiuni de urmărire penală care vor fi necesare (alin. (6) din art.460). Abia după terminarea cercetării circumstanţelor noi, procurorul înaintează toate materialele, împreună cu concluziile sale, instanţei care a judecat cauza în fond, iar instanţa, în baza celor constatate, dispune, prin încheiere, admiterea cererii de revizuire sau, prin sentinţă, respingerea acesteia (articolele 461 şi 462 alin.(4) din Codul de procedură penală).

33. Curtea observă că, potrivit prevederilor contestate, până la terminarea cercetării circumstanţelor noi descoperite de către procuror sau ofiţerul de urmărire penală, legislatorul a prevăzut posibilitatea suspendării executării hotărârii a cărei revizuire se cere, acordând Procurorului General competenţa de a înainta un demers în acest sens (a se vedea alin.(8) din art.460 din Codul de procedură penală).

34. Totodată, Curtea reţine că o asemenea posibilitate există şi la etapa admiterii cererii de revizuire, precum şi în tot cursul judecării din nou a cauzei, când instanţa poate menţine suspendarea executării ori poate suspenda motivat, în tot sau în parte, executarea hotărârii supuse revizuirii (a se vedea articolul 462 alin.(5) din Cod).

35. Aşadar, Curtea observă că atât la etapa cercetării circumstanţelor noi de către organul de urmărire penală, cât şi la etapa de admitere a cererii de revizuire de către instanţa de judecată, precum şi în tot cursul judecării din nou a cauzei, legislatorul nu a prevăzut suspendarea de drept a executării hotărârii irevocabile.

36. În acest context, Curtea subliniază că posibilitatea de a suspenda executarea hotărârii a cărei revizuire se cere nu constituie o problemă de constituţionalitate, ci reprezintă o chestiune încadrabilă în marja discreţionară a legislatorului. În acest caz, Curtea observă că legislatorul, având în vedere competenţa sa constituţională de a reglementa în domeniul politicilor penale ale statului, a respectat principiul res judicata şi a dat prioritate scopului protecţiei drepturilor persoanelor vătămate prin comiterea infracţiunii, în detrimentul suspendării de drept a executării unei hotărâri care ar putea fi menţinută la o rejudecare. Curtea subliniază că ar putea exista împrejurări care ar impune neîntreruperea procedurii de executare a hotărârii, date fiind circumstanţe care nu pot suferi o amânare. Aşadar, legislatorul i-a acordat instanţei de judecată competenţa de a decide în fiecare caz individual, în funcţie de consecinţele sau de riscul neexecutării hotărârii în timp oportun, necesitatea suspendării executării hotărârii a cărei revizuire se cere.

37. Referitor la argumentele menţionate la §14 supra, Curtea reţine că acestea nu reprezintă critici de neconstituţionalitate şi, prin urmare, nu le reţine în analiza sa.

38. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.55g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "[...] Procurorul General este în drept de a înainta demers [...]" din articolul 460 alin.(8) din Codul de procedură penală, ridicată de dnii Ion Gherman şi Pavel Gherman şi dna Ala Gherman, părţi în dosarul nr.10-2602/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.