Decizie nr.76 din 07.05.2026 de inadmisibilitate a sesizării nr.96g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor"

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.96g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate

a unor prevederi ale Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire

la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor"

nr. 76  din  07.05.2026

 (în vigoare 07.05.2026) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 222-223 art. 92 din 27.05.2026

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Sergiu LITVINENCO,

dlui Ion MALANCIUC

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 aprilie 2025,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 7 mai 2026, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor" în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, ridicată de reprezentantul Consiliului local Cioreşti, raionul Nisporeni, dl Ion Triboi, în dosarul nr.3-12/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de către dl judecător Dumitru Racoviţă, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 14 septembrie 2023, Consiliul comunal Cioreşti din raionul Nisporeni a adoptat decizia nr.4/1 prin care a acceptat iniţierea lucrărilor de delimitare selectivă a terenurilor proprietate publică a comunei Cioreşti cu suprafaţa de 15,53 ha. La 24 decembrie 2023, Consiliul comunal Cioreşti a adoptat decizia nr.3/19 cu privire la aprobarea listei bunurilor imobile proprietate publică a unităţii administrativ-teritoriale Cioreşti, care include, între altele, terenul agricol de 15,53 ha.

4. Printr-o scrisoare din 12 februarie 2024, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" a solicitat IP "Cadastrul Bunurilor Imobile" să nu înregistreze terenul solicitat de Consiliul comunal Cioreşti, de vreme ce 11,1 ha din terenul în discuţie sunt parte componentă a fondului forestier de stat.

5. La 1 martie 2024, reprezentantul primăriei Cioreşti i-a solicitat Agenţiei Servicii Publice să înregistreze în registrul bunurilor imobile terenul cu suprafaţa de 15,53 ha. La 4 martie 2024, Agenţia Servicii Publice a emis certificatul de înregistrare a terenului cu suprafaţa de 15,53 ha în proprietatea publică a comunei Cioreşti.

6. Printr-o adresă din 19 martie 2024, Agenţia Servicii Publice i-a comunicat Întreprinderii de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" că a examinat materialele amenajării silvice şi planurile de evidenţă grafică, neconstatând vreun indiciu cu privire la atribuirea terenului în discuţie la terenurile fondului silvic.

7. La 27 iunie 2024, Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" a chemat în judecată Consiliul comunal Cioreşti pentru anularea deciziei nr.3/19 din 24 decembrie 2023 referitoare la aprobarea listei bunurilor imobile proprietate publică. În motivarea acţiunii, reclamantul a menţionat că 11,1 ha din terenul înregistrat în proprietatea publică a Consiliului comunal Cioreşti este gestionat de Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" pe baza Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor". Conform acesteia, s-a dispus transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat.

8. În cadrul examinării cauzei, dl Ion Triboi, reprezentant al Consiliului local Cioreşti, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat.

9. Printr-o încheiere din 9 aprilie 2025, Judecătoria Ungheni a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis sesizarea la Curtea Constituţională, în vederea soluţionării sale.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului sunt garantate.

(2) Nimeni nu poate fi expropriat decât pentru o cauză de utilitate publică, stabilită potrivit legii, cu dreaptă şi prealabilă despăgubire.

[…]"

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

[…]"

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

"(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

[…]"

11. Prevederile relevante ale Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 sunt următoarele:

"1. Se acceptă propunerile comitetelor executive raionale, coordonate cu Ministerul Agriculturii şi Alimentaţiei şi deţinătorii de terenuri:

[…]

3) cu privire la transmiterea:

[…]

în fondul forestier de stat a terenurilor, conform anexei nr.2;

Anexa nr.2

la Hotărârea Guvernului

Republicii Moldova

nr.141 din 20 februarie 1997

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate susţine că, la emiterea Hotărârii nr.141 din 20 februarie 1997 în partea prin care s-a dispus transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, Guvernul nu a respectat decizia autorităţii publice locale de a nu transmite terenurile. În opinia autorului sesizării, prin adoptarea acestei hotărâri, Guvernul a intervenit în principiul autonomiei locale, iar Consiliul local Cioreşti a fost lipsit inclusiv de dreptul de a-şi gestiona patrimoniul.

13. Prin urmare, autorul sesizării consideră că hotărârea contestată în partea care vizează transmiterea terenurilor deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat este contrară articolelor 1 alin.(3), 46 alineatele (1) şi (2), 109 alineatele (1) şi (2) şi 112 alineatele (1) şi (2) din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii hotărârilor Guvernului ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reprezentantul unei părţi în proces. Astfel, sesizarea este formulată de către subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă Hotărârea Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat. Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză care are ca obiect anularea deciziei Consiliului local al comunei Cioreşti privind aprobarea bunurilor imobile care constituie proprietate publică, pe baza căreia a fost înregistrat un teren în această categorie de bunuri. Având în vedere faptul că reclamantul îşi bazează cererea pe prevederile Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997, Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi relevante pentru soluţionarea cauzei.

19. Curtea notează că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea DCC nr.174 din 7 decembrie 2023, § 20).

20. Autorul sesizării a susţinut că prevederile contestate sunt contrare articolelor 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 46 alineatele (1) şi (2) (dreptul la proprietate privată şi protecţia acestuia), 109 alineatele (1) şi (2) (principiile de bază ale administrării publice locale) şi 112 alineatele (1) şi (2) (autorităţile săteşti şi orăşeneşti) din Constituţie.

21. Curtea notează că articolul 1 alin.(3) din Constituţie are un caracter general, constituie un imperativ care stă la baza oricăror reglementări, nu poate reprezenta un reper individual şi separat şi poate fi invocat, de regulă, dacă i se constată aplicabilitatea împreună cu alte dispoziţii din Constituţie (a se vedea DCC nr.17 din 21 martie 2024, § 23; DCC nr.26 din 2 aprilie 2024, § 23).

22. Referitor la incidenţa articolelor 46, 109 alineatele (1) şi (2), precum şi 112 alineatele (1) şi (2) din Constituţie, Curtea reţine că autorul sesizării nu a argumentat în ce mod dispoziţia contestată contravine Constituţiei. Simpla trimitere la aceste prevederi constituţionale, în absenţa unei argumentări pertinente, nu echivalează cu o critică de neconstituţionalitate. În situaţii similare, Curtea a respins ca inadmisibile excepţiile de neconstituţionalitate, precizând că simpla trimitere la un text din Constituţie, fără explicarea pretinsei neconformităţi cu acesta a prevederilor legale contestate, nu echivalează cu un argument. Or, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, Curtea l-ar substitui pe autorul acesteia la formularea unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (a se vedea DCC nr.108 din 25 septembrie 2018, § 20).

23. Obiter dictum, Curtea observă că, în esenţă, autorul excepţiei ridică problema legalităţii prevederilor contestate ale hotărârii Guvernului prin raportare la legislaţia care reglementa în acea perioadă administrarea proprietăţii unităţilor administrativ-teritoriale. Totuşi, cu privire la acest aspect, Curtea, în jurisprudenţa sa, a menţionat că hotărârile Guvernului pot fi susceptibile de controlul legalităţii, care ţine de competenţa instanţelor de judecată (DCC nr.179 din 14 decembrie 2023, § 18-19, DCC nr.4 din 5 ianuarie 2021, § 27; DCC nr.3 din 18 ianuarie 2022, § 27).

24. Pe baza celor menţionate, Curtea constată că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alin.(3) lit.f) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a Hotărârii Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor" în partea care se referă la transmiterea a 79,80 ha deţinute de primăria comunei Cioreşti din raionul Nisporeni către fondul forestier de stat, ridicată de reprezentantul Consiliului local Cioreşti, raionul Nisporeni, dl Ion Triboi, în dosarul nr.3-12/2024, pendinte la Judecătoria Ungheni.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.

OPINIE CONCORDANTĂ

la Decizia nr.76 din 7 mai 2026,

formulată în temeiul articolului 36 alineatul (5) din

Legea nr.74/2025 cu privire la Curtea Constituţională

Prin prezenta, îmi exprim dezacordul cu unele considerente expuse în Decizia nr.76 din 7 mai 2026, prin care Curtea Constituţională a respins ca inadmisibilă sesizarea nr.96g/2025 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din Hotărârea Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor".

Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-un proces de judecată dintre Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" şi Consiliul comunal Cioreşti, raionul Nisporeni, în legătură cu contestarea dreptului de proprietate asupra unui teren. În sesizare s-a afirmat că terenul în litigiu împreună cu alte terenuri ale comunei Cioreşti ar fi fost transmise, prin hotărârea menţionată a Guvernului, în fondul forestier de stat contrar voinţei autorităţii publice locale. Autorul sesizării a solicitat controlul constituţionalităţii Hotărârii Guvernului prin prisma unor dispoziţii ale articolelor 1, 46, 109 şi 112 din Constituţie. În motivarea inadmisibilităţii sesizării Curtea a menţionat că autorul sesizării "nu a argumentat în ce mod dispoziţia contestată contravine Constituţiei" (a se vedea DCC nr.76 din 7 mai 2026, § 22).

Pornind de la cele menţionate mai sus, subsemnatul, la adoptarea deciziei, am susţinut următoarele.

1. În cauza în care s-a ridicat excepţia calitatea de reclamant o are Întreprinderea de Stat pentru Silvicultură "Nisporeni-Silva" (aflată în subordinea Agenţiei "Moldsilva" a Ministerului Mediului), care contestă dreptul asupra unui teren proprietate publică în raport cu pârâtul - Consiliul comunal Cioreşti din raionul Nisporeni. Am susţinut că, odată ce excepţia de neconstituţionalitate reprezintă un instrument de protecţie a drepturilor fundamentale, fiind ridicată de o autoritate publică locală, subiect care prin definiţie nu poate fi titular al unor drepturi fundamentale, Curtea ar fi trebuit să se pronunţe asupra faptului dacă autorul sesizării este sau nu subiect al excepţiei. În lipsa calităţii de victimă a încălcării drepturilor fundamentale, Curtea ar fi trebuit să se pronunţe dacă autorul excepţiei, parte în procesul judiciar, poate invoca incidenţa altor norme din Legea Supremă decât cele referitoare la drepturile fundamentale. În lipsa acestor clarificări, condiţia obligatorie menţionată la § 19 din Decizia nr.76 din 7 mai 2026 rămâne a fi declarativă.

2. Mai mult, după cum a fost menţionat, obiect al cauzei în care a fost ridicată excepţia este dreptul asupra unui teren–proprietate publică. Deşi autorul excepţiei (autoritatea publică locală) a invocat incidenţa articolului 46 (dreptul la proprietate privată şi protecţia acestuia) din Constituţie, din textul sesizării, din materialele cauzei şi din încheierea instanţei de judecată rezultă cert că părţile litigante [unitatea administrativ-teritorială şi statul prin persoana juridică-întreprindere de stat] contestă dreptul de proprietate publică asupra unui teren. Această realitate impunea Curţii dezideratul de a verifica incidenţa normelor constituţionale privind proprietatea publică în coroborare cu principiul funcţionării administraţiei publice locale şi gestionării colectivităţilor, principii garantate de articolul 109 alin.(2) din Constituţie.

3. Totodată, am susţinut cu fermitate că prerogativa Curţii Constituţionale de a garanta supremaţia Constituţiei constă şi în protecţia proprietăţii publice, indiferent de faptul dacă aparţine statului sau unităţii administrativ-teritoriale. În acest sens, Legea Supremă prevede că "bogăţiile de orice natură ale subsolului, spaţiul aerian, apele şi pădurile folosite în interes public, resursele naturale ale zonei economice şi ale platoului continental, căile de comunicaţie, precum şi alte bunuri stabilite de lege, fac obiectul exclusiv al proprietăţii publice" (articolul 127 alin.(4)), iar proprietatea publică poate să aparţină atât statului, cât şi unităţilor administrativ-teritoriale (articolul 127 alin.(3)). Având în vedere prevederile constituţionale menţionate, dar şi prerogativa de a reglementa regimul general al proprietăţii prin lege organică (a se vedea articolul 72 alin.(3) lit.i)), legislatorul: (i) a stabilit bunurile care constituie proprietatea publică a unităţilor administrativ teritoriale (a se vedea, inter alia, articolul 1 alin.(6) din Legea nr.523/1999 cu privire la proprietatea publică a unităţilor administrativ-teritoriale); (ii) a delimitat bunurile proprietate publică a statului de bunurile proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale (a se vedea Legea nr.29/2018 privind delimitarea proprietăţii publice şi legile anterioare relevante); (iii) a prevăzut modul de transmitere a bunurilor din proprietatea publică a unităţii administrativ-teritoriale în proprietatea statului (a se vedea şi Legea nr.121/2007 cu privire la administrarea şi deetatizarea proprietăţii publice, Codul funciar); şi (iv) a reglementat modul de înregistrare de stat a bunurilor imobile, a drepturilor asupra bunurilor imobile (a se vedea şi articolele 446-452; 459-465 din Codul civil, Legea cu privire la cadastrul bunurilor imobile nr.1543/1998, Legea cu privire la formarea bunurilor imobile nr.354/2004 etc.). Acest ansamblu de acte normative are ca scop, nu doar realizarea supremaţiei normelor constituţionale, dar şi protejarea drepturilor asupra bunurilor imobile şi asigurarea securităţii raporturilor juridice care au ca obiect bunuri imobile, indiferent de faptul dacă titularii de drepturi sunt subiecte de drept public sau subiecte de drept privat.

4. În dezacord cu constatările din decizia Curţii, am susţinut că, având în vedere complexitatea cauzei examinate, momentul adoptării actului contestat, multitudinea de reglementări legislative în domeniu adoptate ulterior actului contestat, dar şi eventualele efecte juridice ale actului contestat în contextul dinamicii legislative, era imperios să se facă precizările evidenţiate supra la § 3 pentru a contribui la asigurarea supremaţiei normelor constituţionale.

Din considerentele menţionate am ajuns la concluzia fermă că dispoziţiile contestate din Hotărârea Guvernului nr.141 din 20 februarie 1997 "Cu privire la modificarea hotarelor extravilanului unor localităţi şi atribuirea terenurilor" au făcut incidente articolele 109 şi 127 din Constituţie; totodată, şi sesizarea trebuia declarată inadmisibilă din lipsa argumentării contrarietăţii dintre normele contestate cu aceste norme constituţionale.

JUDECĂTORUL

CURŢII CONSTITUŢIONALE            Nicolae ROŞCA