Decizie nr.79 din 18.07.2023 de inadmisibilitate a sesizărilor nr.233g/2022 şi nr.2g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizărilor nr.233g/2022 şi nr.2g/2023 privind

excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a)

din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia

publică şi statutul funcţionarului public

nr. 79  din  18.07.2023

 (în vigoare 18.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 297-301 art. 113 din 10.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Vasili Oprea, asistent judiciar,

Având în vedere sesizările înregistrate la 27 decembrie 2022 şi la 4 ianuarie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizărilor menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 18 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicate de dl Iacob Guja, primar al satului Şestaci din raionul Şoldăneşti, în dosarul nr.3a-1553/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi în dosarul nr.3CA-63/2022, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate au fost trimise la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecată al Curţii de Apel Chişinău format din dnii judecători Ghenadie Mîra şi Grigore Daşchevici şi dna judecător Angela Bostan, precum şi de dna judecător Alina Balan de la Judecătoria Orhei, sediul central.

3. Având în vedere identitatea de obiect a sesizărilor, Curtea a decis conexarea lor într-un singur dosar, pe baza articolului 43 din Codul jurisdicţiei constituţionale, atribuindu-i numărul 233g/2022.

A. Circumstanţele litigiilor principale

Dosarul nr.3a-1553/2022 (sesizarea nr.233g/2022)

4. La 15 aprilie 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Şestaci din raionul Şoldăneşti, prin care a solicitat anularea dispoziţiei Primarului din 17 ianuarie 2022 cu privire la cumularea unor atribuţii.

5. La 27 iulie 2022, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis cererea de chemare în judecată formulată de Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat şi a anulat Dispoziţia din 17 ianuarie 2022 cu privire la cumularea unor atribuţii. Dl Iacob Guja, primar al satului Şestaci, a contestat această hotărâre la Curtea de Apel Chişinău.

6. Printr-o cerere din 31 octombrie 2022, dl Iacob Guja a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

7. Prin Încheierea din 15 decembrie 2022, Curtea de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

Dosarul nr.3CA-63/2022 (sesizarea nr.2g/2023)

8. La 20 aprilie 2022, Oficiul teritorial Orhei al Cancelariei de Stat a formulat o cerere de chemare în judecată împotriva Primarului satului Şestaci din raionul Şoldăneşti, prin care a solicitat anularea dispoziţiei Primarului din 17 februarie 2022 cu privire la cumularea unor atribuţii.

9. În şedinţa de judecată, dl Iacob Guja, primar al satului Şestaci, a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public.

10. Prin Încheierea din 19 decembrie 2022, Judecătoria Orhei, sediul central, a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

11. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[…]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 39

Dreptul la administrare

"(1) Cetăţenii Republicii Moldova au dreptul de a participa la administrarea treburilor publice nemijlocit, precum şi prin reprezentanţii lor.

(2) Oricărui cetăţean i se asigură, potrivit legii, accesul la o funcţie publică."

Articolul 109

Principiile de bază ale administrării publice locale

"(1) Administraţia publică în unităţile administrativ-teritoriale se întemeiază pe principiile autonomiei locale, ale descentralizării serviciilor publice, ale eligibilităţii autorităţilor administraţiei publice locale şi ale consultării cetăţenilor în problemele locale de interes deosebit.

(2) Autonomia priveşte atât organizarea şi funcţionarea administraţiei publice locale, cât şi gestiunea colectivităţilor pe care le reprezintă.

(3) Aplicarea principiilor enunţate nu poate afecta caracterul de stat unitar."

Articolul 112

Autorităţile săteşti şi orăşeneşti

"(1) Autorităţile administraţiei publice, prin care se exercită autonomia locală în sate şi în oraşe, sunt consiliile locale alese şi primarii aleşi.

(2) Consiliile locale şi primarii activează, în condiţiile legii, ca autorităţi administrative autonome şi rezolvă treburile publice din sate şi oraşe.

(3) Modul de alegere a consiliilor locale şi a primarilor, precum şi atribuţiile lor, este stabilit de lege."

12. Prevederile relevante ale Legii nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public sunt următoarele:

Articolul 25

Incompatibilităţi generale pentru funcţia publică

"(1) Calitatea de funcţionar public este incompatibilă cu orice altă funcţie publică decât cea în care a fost numit.

(2) Funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate:

a) în cadrul autorităţilor publice, cu excepţiile prevăzute de lege;

[…]."

13. Prevederile relevante ale Legii pentru aprobarea Clasificatorului unic al funcţiilor publice nr.155 din 21 iulie 2011 sunt următoarele:

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiilor de neconstituţionalitate

14. În sesizări, autorul excepţiilor afirmă că, în ultimii ani, Guvernul a restricţionat posibilitatea angajării a doi contabili în localităţile în care nu există nicio grădiniţă. Totodată, Guvernul a stabilit că în localităţile în care există o grădiniţă şi aproximativ o mie de locuitori este permisă angajarea celui de-al doilea contabil cu un salariu de 0,25% din salariul de bază al contabilului-şef, fără a i se recunoaşte acestuia din urmă statutul de funcţionar public. În localităţile cu două grădiniţe şi/sau cu un număr de locuitori de la 1 200 la 2 000 este permisă angajarea celui de-al doilea contabil cu un salariu de 0,5% din salariul de bază al contabilului-şef, dar nici în acest caz acesta nu obţine statutul de funcţionar public.

15. Autorul excepţiilor menţionează că atribuţiile care îi revin celui de-al doilea contabil sunt îndeplinite în localităţile mici de către contabilul-şef, dar care nu este remunerat pentru cumularea atribuţiilor de contabil, pentru că legea restricţionează cumularea funcţiei de contabil-şef şi a funcţiei de contabil, pentru că ultima nu este o funcţie publică. Autorul consideră că stabilirea incompatibilităţii exercitării funcţiei publice de contabil-şef cu funcţia de contabil în cadrul aceleiaşi instituţii publice nu are o explicaţie rezonabilă.

16. Autorul excepţiilor susţine că articolul 25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului îi împiedică pe primarii din localităţile mici să administreze în mod eficient resursele umane. Din acest motiv, autorul susţine că dispoziţiile contestate încalcă articolele 1 alin.(3), 16, 39, 54, 109 şi 112 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

17. Examinând admisibilitatea sesizărilor privind excepţiile de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate ridicată de o parte în proces este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

20. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie articolul 25 alin.(2) lit.a) din Legea cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, care prevede că funcţionarul public nu este în drept să desfăşoare alte activităţi remunerate în cadrul autorităţilor publice, cu excepţiile prevăzute de lege.

21. Având în vedere că obiectul litigiilor din faţa instanţei de judecată şi al Curţii de Apel Chişinău vizează controlul legalităţii unor dispoziţii ale primarului privind cumularea unor atribuţii în cadrul unei autorităţi publice locale, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzelor în care au fost ridicate prezentele excepţii de neconstituţionalitate.

22. Curtea menţionează că prevederile contestate nu au fost supuse controlului de constituţionalitate din perspectiva criticilor autorului excepţiei.

23. O altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Astfel, Curtea va analiza, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental garantat de Constituţie (DCC nr.95 din 17 iunie 2021, § 28; DCC nr.125 din 13 septembrie 2022, § 22).

24. Autorul excepţiei susţine că prevederile contestate nu corespund calităţii legii şi contravin articolelor 1 alin.(3) [statul de drept], 16 [egalitatea], 39 [dreptul la administrare], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi], 109 [principiile de bază ale administrării publice locale] şi 112 [autorităţile săteşti şi orăşeneşti] din Constituţie.

25. Referitor la articolele 1 alin.(3) şi 16 din Constituţie, Curtea menţionează că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale (DCC nr.73 din 27 mai 2021, §§ 16 şi 17). Totodată, cu privire la pretinsa incidenţă a articolului 54 din Constituţie, Curtea reiterează că nici acest articol nu poate fi aplicat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi invocat acest articol, autorul trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (HCC nr.3 din 14 ianuarie 2021, § 22; DCC nr.84 din 30 iunie 2022, § 21).

26. În sesizări, autorul excepţiilor susţine încălcarea articolului 39 din Constituţie. Curtea reţine că alineatul (2) al acestui articol îi garantează oricărui cetăţean, potrivit legii, accesul la o funcţie publică. Totuşi, Curtea precizează că autorul excepţiilor nu susţine existenţa unui obstacol în exercitarea sau ocuparea vreunei funcţii publice, ci afirmă că legea restricţionează exercitarea funcţiei publice în cumul cu o funcţie care, potrivit legii, nu reprezintă o funcţie publică. Aşadar, Curtea reţine că acest articol nu este incident în prezenta cauză.

27. Referitor la incidenţa articolelor 109 şi 112 din Constituţie, Curtea observă că autorul excepţiilor de neconstituţionalitate ocupă funcţia de primar într-o comunitate locală. Deşi autorul sesizărilor afirmă că norma contestată îl împiedică pe primar să administreze în mod eficient resursele umane disponibile, totuşi, autorul sesizărilor nu a demonstrat incidenţa articolelor 109 şi 112 din Constituţie în prezenta cauză.

28. Aşadar, în baza celor menţionate supra, Curtea constată că sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate nu întrunesc condiţiile de admisibilitate şi nu pot fi acceptate pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibile sesizările privind excepţiile de neconstituţionalitate a articolului 25 alin.(2) lit.a) din Legea nr.158 din 4 iulie 2008 cu privire la funcţia publică şi statutul funcţionarului public, ridicate de dl Iacob Guja, primar al satului Şestaci din raionul Şoldăneşti, în dosarul nr.3a-1553/2022, pendinte la Curtea de Apel Chişinău, şi în dosarul nr.3CA-63/2022, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul central.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.