Decizie nr.84 din 30.06.2022 de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2021 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 114 alin.(4) din Codul de executare

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.182g/2021 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 114

alin.(4) din Codul de executare

nr. 84  din  30.06.2022

 (în vigoare 30.06.2022) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 221-229 art. 111 din 22.07.2022

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Domnica MANOLE, Preşedinte,

dlui Nicolae ROŞCA,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN, judecători,

cu participarea dlui Dumitru Avornic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 iulie 2021,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 30 iunie 2022, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

ÎN FAPT

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale" din articolul 114 alin.(4) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, ridicată de dl avocat Vladimir Stialidi, în interesele dnei Olga Viculova, parte în dosarul nr.2r-1407/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, în baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, de un complet de judecată din cadrul Curţii de Apel Chişinău format din dnele Maria Guzun, Ina Dutca şi Ala Malîi.

A. Circumstanţele litigiului principal

3. În baza încheierii din 25 septembrie 2015, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a emis un titlu executoriu prin care a dispus încasarea de la dl M. E. în beneficiul dnei Olga Viculova a pensiei alimentare în mărime de 1/3 cotă-parte din salariu şi/sau din alte venituri, lunar pentru întreţinerea copiilor minori A.V. şi R.V., începând cu 10 februarie 2015 şi până la atingerea majoratului.

4. La cererea dnei Olga Viculova, prin încheierea din 22 octombrie 2020, executorul judecătoresc a stabilit restanţa la achitarea pensiei alimentare în sumă de 141156,97 lei pentru perioada 10 februarie 2015 - 22 octombrie 2020.

5. Pe 10 februarie 2021, dna Olga Viculova a solicitat executorului judecătoresc să stabilească locurile de muncă ale dlui M. E. şi să recalculeze pensia alimentară având în vedere veniturile reale ale acestuia. Această solicitare a fost respinsă de executorul judecătoresc printr-o scrisoare din 12 martie 2021, în care a menţionat că recalcularea pensiei alimentare nu poate fi făcută, dat fiind faptul că încheierea sa din 22 octombrie 2020 nu a fost contestată şi, prin urmare, are caracter executoriu.

6. Pe 26 martie 2021, dna Olga Viculova a contestat scrisoarea executorului din 12 martie 2021 în faţa Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, solicitând anularea ei, obligarea executorului judecătoresc să stabilească locurile de muncă ale dlui M.E. şi să recalculeze pensia alimentară reieşind din veniturile reale ale acestuia. La 16 aprilie 2021, executorul judecătoresc a depus o referinţă în care a menţionat că cuantumul restanţei la achitarea pensiei alimentare a fost stabilit pe baza salariului mediu pe ţară la momentul stabilirii restanţei, aşa cum prevede articolul 114 alin.(4) din Codul de executare, având în vedere că dl M.E. nu a prezentat acte care confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale.

7. Prin Încheierea din 23 aprilie 2021, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a respins contestaţia dnei Olga Viculova. În motivarea soluţiei, instanţa de judecată a menţionat că contestaţia reclamantei nu poate fi admisă, dat fiind faptul că încheierea executorului judecătoresc din 22 octombrie 2020 nu a fost contestată şi, prin urmare, aceasta este executorie. De asemenea, instanţa a făcut trimitere la articolul 114 alin.(4) din Codul de executare, care permite executorului să stabilească cuantumul restanţei la achitarea pensiei alimentare în baza salariului mediu pe ţară la momentul stabilirii restanţei, dacă în perioada în care s-a format restanţa debitorul nu prezintă acte care confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale. Pe 13 mai 2021, încheierea Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, a fost contestată cu recurs de dna Olga Viculova.

8. În 24 iunie 2021, dl avocat Vladimir Stialidi a ridicat, în interesele dnei Olga Viculova, excepţia de neconstituţionalitate a textului "sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale" din articolul 114 alin.(4) din Codul de executare.

9. Prin Încheierea din 5 iulie 2021, Colegiul civil, comercial şi de contencios administrativ al Curţii de Apel Chişinău a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a dispus trimiterea sesizării către Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

10. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 46

Dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia

"(1) Dreptul la proprietate privată, precum şi creanţele asupra statului, sunt garantate.

[…]"

Articolul 47

Dreptul la asistenţă şi protecţie socială

"(1) Statul este obligat să ia măsuri pentru ca orice om să aibă un nivel de trai decent, care să-i asigure sănătatea şi bunăstarea, lui şi familiei lui, cuprinzând hrana, îmbrăcămintea, locuinţa, îngrijirea medicală, precum şi serviciile sociale necesare.

(2) Cetăţenii au dreptul la asigurare în caz de: şomaj, boală, invaliditate, văduvie, bătrâneţe sau în celelalte cazuri de pierdere a mijloacelor de subzistenţă, în urma unor împrejurări independente de voinţa lor."

Articolul 50

Ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor

"(1) Mama şi copilul au dreptul la ajutor şi ocrotire specială. Toţi copiii, inclusiv cei născuţi în afara căsătoriei, se bucură de aceeaşi ocrotire socială.

(2) Copiii şi tinerii se bucură de un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor lor.

(3) Statul acordă alocaţiile necesare pentru copii şi ajutoare pentru îngrijirea copiilor bolnavi ori cu dizabilităţi. Alte forme de asistenţă socială pentru copii şi tineri se stabilesc prin lege.

(4) Exploatarea minorilor, folosirea lor în activităţi care le-ar dăuna sănătăţii, moralităţii sau care le-ar pune în primejdie viaţa ori dezvoltarea normală sunt interzise.

(5) Autorităţile publice asigură condiţii pentru participarea liberă a tinerilor la viaţa socială, economică, culturală şi sportivă a ţării."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor

hotărâri judecătoreşti definitive

Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărâri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărâri judecătoreşti definitive.

11. Prevederile relevante ale Codului de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, sunt următoarele:

Articolul 114

Modul de încasare a pensiei de întreţinere

şi a restanţelor la pensie

"[…]

(4) Dacă debitorul nu a lucrat sau nu a beneficiat de prestaţii sociale în perioada în care s-a format restanţa sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale, cuantumul restanţei la pensia de întreţinere se determină de către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe ţară existent la momentul determinării restanţei."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

12. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că textul criticat îi permite executorului judecătoresc să nu stabilească pensia de întreţinere a copiilor având în vedere veniturile reale ale debitorului, ci să opteze, mai curând, pentru încasarea pensiei de întreţinere reieşind din salariul mediu pe ţară existent la momentul determinării restanţei. De asemenea, potrivit textului criticat, debitorul poate să nu-i comunice executorului judecătoresc actele referitoare la veniturile sale, fapt care-i va permite să achite pensia de întreţinere pe baza salariului mediu pe ţară, care poate fi mai mic decât veniturile sale reale. Autorul notează că aceste situaţii afectează interesele creditorului.

13. Autorul excepţiei mai notează că, deşi pe baza articolului 75 alin.(1) din Codul familiei instanţa poate dispune încasarea pensiei de întreţinere în mărime de 1/4 – pentru un copil, 1/3 – pentru doi copii şi 1/2 – pentru trei şi mai mulţi copii, textul criticat face posibilă diminuarea sumei stabilite printr-o încheiere judecătorească, încălcând astfel caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti.

14. În fine, autorul excepţiei menţionează că diminuarea cuantumului pensiei de întreţinere a copiilor, stabilită printr-o hotărâre judecătorească, încalcă dreptul copiilor la un cuantum decent al pensiei alimentare, prevăzut de articolul 50 din Constituţie.

15. Prin urmare, în opinia autorului excepţiei, dispoziţiile contestate contravin articolelor 1, 4, 46, 47, 50, 54 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

16. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

17. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de dl avocat Vladimir Stialidi, în interesele dnei Olga Viculova, parte în dosarul nr.2r-1407/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău. Curtea reţine că sesizarea este formulată de un subiect căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

18. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de executare, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale" din articolul 114 alin.(4) din Codul de executare. Curtea observă că prevederile contestate au fost aplicate la soluţionarea cauzei (a se vedea §§ 6 şi 7 supra). Prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

20. Autorul excepţiei consideră că prevederile contestate contravin articolelor 1 [statul Republica Moldova], 4 [drepturile şi libertăţile omului], 46 [dreptul la proprietate privată şi protecţia acesteia], 47 [dreptul la asistenţă şi protecţie socială], 50 [ocrotirea mamei, copiilor şi a tinerilor], 54 [restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi] şi 120 [caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive] din Constituţie.

21. Cu privire la incidenţa articolelor 1 şi 4 din Constituţie, Curtea reiterează că acestea comportă un caracter general şi nu pot constitui repere individuale, ci numai în coroborare cu o altă prevedere din Constituţie, care trebuie să fie aplicabilă (a se vedea DCC nr.158 din 22 decembrie 2020, § 24; DCC nr.26 din 22 februarie 2022, § 20; DCC nr.38 din 24 martie 2022, § 21). De asemenea, cu referire la pretinsa incidenţă a articolului 54 din Constituţie, Curtea a subliniat că nici acest articol nu poate fi invocat de sine stătător. Articolul 54 îi impune Curţii un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Astfel, pentru a putea fi invocat acest articol, autorul sesizării trebuie să argumenteze incidenţa unui drept fundamental (a se vedea DCC nr.112 din 15 iulie 2021, § 22; DCC nr.13 din 1 februarie 2022, § 21).

22. Cu privire la incidenţa articolului 47 din Constituţie, Curtea reţine că autorul excepţiei nu a motivat caracterul contradictoriu al dispoziţiilor contestate cu prevederile acestui articol. Simpla trimitere la această prevedere constituţională nu poate fi considerată o critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională s-ar substitui autorilor lor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.76 din 1 iunie 2021, § 23-24).

23. Cu privire la incidenţa articolului 46 din Constituţie, Curtea constată că executorul judecătoresc este abilitat prin lege să urmărească mijloacele băneşti ale debitorului (atât în numerar, cât şi de pe conturile lui bancare) şi veniturile acestuia (salariul, pensia, bursa, alte venituri). De asemenea, executorul judecătoresc trebuie să exercite controlul asupra corectitudinii îndeplinirii indicaţiilor sale privind urmărirea mijloacelor băneşti şi a veniturilor debitorului (a se vedea articolul 22 alin.(1) lit.q) din Codul de executare).

24. Pe de altă parte, legea obligă debitorul să execute documentul executoriu, să declare în scris, pe propria răspundere, executorului judecătoresc, la solicitarea acestuia, toate veniturile, drepturile de creanţă deţinute şi bunurile sale, inclusiv cele care se află în proprietate comună pe cote-părţi, în devălmăşie sau care sunt gajate, precum şi locul aflării lor. Aceeaşi obligaţie revine şi conducătorilor, contabililor şi fondatorilor persoanei juridice debitor (a se vedea articolul 44 alin.(3) din Codul de executare).

25. Totodată, Codul de executare reglementează situaţiile în care debitorul nu achită pensia de întreţinere stabilită prin documentul executoriu. Pentru a concilia situaţia financiară a debitorului în perioada formării restanţei cu interesele creditorului la plata pensiei de întreţinere, legislatorul a stabilit că cuantumul restanţei la pensia de întreţinere se determină de către executorul judecătoresc, pornindu-se de la salariul mediu pe ţară la momentul stabilirii existenţei unei restanţe. Această regulă se aplică doar faţă de situaţia: (a) debitorilor care nu au lucrat sau nu au beneficiat de prestaţii sociale în perioada în care s-a format restanţa şi (b) debitorilor care nu au prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale.

26. În opinia autorului excepţiei, stabilirea cuantumul restanţei la pensia de întreţinere în funcţie de salariul mediu pe ţară pentru debitorii care nu au prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale restrânge în mod nejustificat dreptul de proprietate. Sub acest aspect, Curtea reţine că neprezentarea de către debitor a actelor care confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale nu-l împiedică pe creditor să solicite executorului judecătoresc identificarea veniturilor reale ale debitorului. Creditorul poate prezenta informaţii noi executorului judecătoresc cu privire la veniturile debitorului care nu erau cunoscute executorului la momentul stabilirii cuantumului restanţei la pensia de întreţinere. Potrivit articolului 105 alin.(2) din Codul de executare, persoanele fizice şi juridice sunt obligate, la cererea executorului judecătoresc, să prezinte în termen informaţii despre câştigul lunar şi despre alte venituri ale debitorului.

27. Totodată, creditorul poate contesta acţiunile sau inacţiunile executorului judecătoresc în instanţa de judecată, în cazurile în care executorul a satisfăcut parţial sau a respins cererile creditorului (a se vedea articolul 161 din Codul de executare). Aşadar, Curtea consideră că Codul de executare conţine suficiente garanţii pentru creditor în cazurile în care debitorul nu prezintă actele care confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale în procedura de stabilire a cuantumului restanţei la pensia de întreţinere. Prin urmare, Curtea notează că autorul sesizării nu a demonstrat că textul criticat afectează articolul 46 din Constituţie.

28. Curtea reţine că raţionamentele de la §§ 23-27 supra sunt aplicabile, mutatis mutandis, şi referitor la incidenţa articolului 120 din Constituţie.

29. Cu privire la incidenţa articolului 50 alin.(2) din Constituţie, Curtea reiterează că obligaţia statului de a stabili un regim special de asistenţă în realizarea drepturilor copiilor şi tinerilor, prevăzută de acest articol, nu echivalează cu un drept fundamental al celor din urmă. Acest articol stabileşte mai curând un obiectiv al autorităţilor care poate fi avut în vedere la examinarea constituţionalităţii unei legi care îi vizează pe copii şi pe tineri dacă se constată incidenţa unui drept fundamental (DCC nr.70 din 26 mai 2022, § 18).

30. Aşadar, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, pe baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "sau nu a prezentat acte ce confirmă salariul şi/sau alte venituri ale sale" din articolul 114 alin.(4) din Codul de executare, adoptat prin Legea nr.443 din 24 decembrie 2004, ridicată de dl avocat Vladimir Stialidi, în interesele dnei Olga Viculova, parte în dosarul nr.2r-1407/21, pendinte la Curtea de Apel Chişinău.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.