Decizie nr.89 din 25.07.2023 de inadmisibilitate a sesizării nr.95g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi din articolul 285 alin.(1) din Codul penal (infracţiunea de dezordini în masă)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.95g/2023 privind excepţia

de neconstituţionalitate a unor  prevederi din

articolul 285 alin. (1) din Codul penal

(infracţiunea de dezordini în masă)

nr. 89  din  25.07.2023

 (în vigoare 25.07.2023) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 318-321 art. 123 din 18.08.2023

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dlui Nicolae ROŞCA, Preşedinte,

dnei Domnica MANOLE,

dnei Liuba ŞOVA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Sorina Munteanu, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 29 martie 2023,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 25 iulie 2023, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.10-2664/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Alina Gorceac de la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Printr-o ordonanţă din 3 noiembrie 2022, dl Tudor Şoiliţa a fost recunoscut în calitate de bănuit în cauza penală nr.2022670201 pentru pregătirea comiterii infracţiunii de dezordini în masă.

4. Dl Tudor Şoiliţa a contestat ordonanţa menţionată la procurorul ierarhic superior. Printr-o altă ordonanţă, procurorul ierarhic superior a respins plângerea dlui Tudor Şoiliţa.

5. Dl Tudor Şoiliţa a contestat ordonanţa procurorului în faţa judecătorului de instrucţie.

6. În cadrul examinării plângerii, dl Tudor Şoiliţa a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal.

7. Judecătorul de instrucţie a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 1

Statul Republica Moldova

"[...]

(3) Republica Moldova este un stat de drept, democratic, în care demnitatea omului, drepturile şi libertăţile lui, libera dezvoltare a personalităţii umane, dreptatea şi pluralismul politic reprezintă valori supreme şi sunt garantate."

Articolul 21

Prezumţia nevinovăţiei

"Orice persoană acuzată de un delict este prezumată nevinovată până când vinovăţia sa va fi dovedită în mod legal, în cursul unui proces judiciar public, în cadrul căruia i s-au asigurat toate garanţiile necesare apărării sale."

Articolul 22

Neretroactivitatea legii

"Nimeni nu va fi condamnat pentru acţiuni sau omisiuni care, în momentul comiterii, nu constituiau un act delictuos. De asemenea, nu se va aplica nici o pedeapsă mai aspră decât cea care era aplicabilă în momentul comiterii actului delictuos."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 32

Libertatea opiniei şi a exprimării

"(1) Oricărui cetăţean îi este garantată libertatea gândirii, a opiniei, precum şi libertatea exprimării în public prin cuvânt, imagine sau prin alt mijloc posibil.

(2) Libertatea exprimării nu poate prejudicia onoarea, demnitatea sau dreptul altei persoane la viziune proprie.

(3) Sunt interzise şi pedepsite prin lege contestarea şi defăimarea statului şi a poporului, îndemnul la război de agresiune, la ură naţională, rasială sau religioasă, incitarea la discriminare, la separatism teritorial, la violenţă publică, precum şi alte manifestări ce atentează la regimul constituţional."

Articolul 40

Libertatea întrunirilor

"Mitingurile, demonstraţiile, manifestările, procesiunile sau orice alte întruniri sunt libere şi se pot organiza şi desfăşura numai în mod paşnic, fără nici un fel de arme."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Codului penal, adoptat prin Legea nr.985 din 18 aprilie 2002, sunt următoarele:

Articolul 285

Dezordini în masă

"(1) Organizarea sau conducerea unor dezordini în masă, însoţite de aplicarea violenţei împotriva persoanelor, de pogromuri, incendieri, distrugeri de bunuri, de aplicarea armei de foc sau a altor obiecte utilizate în calitate de armă, precum şi de opunere de rezistenţă violentă sau armată reprezentanţilor autorităţilor, se pedepsesc cu închisoare de la 4 la 8 ani.

[...]."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul pretinde că legislaţia naţională nu face nicio delimitare între întrunire şi dezordine în masă. Din această cauză, organul de urmărire penală ar putea califica fapta de întrunire ca fiind drept o dezordine în masă.

11. În asemenea circumstanţe, autorul menţionează că persoana care protestează nu poate să prevadă cu suficientă precizie consecinţele conduitei sale, adică dacă participă la o întrunire permisă de lege sau participă la dezordini în masă, şi ar putea fi sancţionat penal. Din acest motiv, autorul susţine că textul "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal nu corespunde exigenţelor calităţii legii.

12. Autorul pretinde că un protest paşnic reprezintă, în sine, o dezordine, dat fiind faptul că persoanele care participă la protest creează diferite impedimente, cum ar fi ocuparea spaţiilor publice sau blocarea circulaţiei. Autorul consideră că o asemenea faptă nu ar trebui să fie sancţionată.

13. Autorul susţine că textul contestat contravine articolelor 1 alin.(3), 21, 22, 23, 32, 40 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

14. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

15. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul penal, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

16. Curtea notează că excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat acesta prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie textul "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal. Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

18. Aşa cum rezultă din sesizare, pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Ciocana, se află o plângere formulată împotriva ordonanţei procurorului prin care dl Tudor Şoiliţa a fost recunoscut în calitate de bănuit pentru pregătirea comiterii infracţiunii de dezordini în masă. Curtea admite că dispoziţiile contestate ar putea fi aplicate la soluţionarea cauzei.

19. Autorul sesizării susţine că textul contestat încalcă articolele 1 alin.(3) (preeminenţa dreptului), 21 (prezumţia nevinovăţiei), 22 (neretroactivitatea legii), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 32 (libertatea opiniei şi a exprimării), 40 (libertatea întrunirilor) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

20. Cu referire la articolele 1 alin.(3), 23 şi 54 din Constituţie, în jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că acestea nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul excepţiei trebuie să demonstreze existenţa unei ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie (DCC nr.128 din 13 septembrie 2022, § 23; DCC nr.178 din 15 decembrie 2022, § 16).

21. Referitor la articolele 21, 32 şi 40 din Constituţie invocate de autor, Curtea nu poate identifica, în mod rezonabil, nicio critică de neconstituţionalitate. Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu normele constituţionale invocate. Curtea a stabilit că, dacă ar proceda la examinarea unei asemenea excepţii de neconstituţionalitate, ea s-ar substitui autorului acesteia în privinţa formulării unor critici de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control efectuat din oficiu (DCC nr.182 din 25 noiembrie 2021, §§ 16, 18).

22. Cu privire la articolul 22 din Constituţie, Curtea reţine că acesta garantează împreună cu prevederile articolului 7 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei penale (nullum crimen, nulla poena sine lege) (a se vedea DCC nr.13 din 2 februarie 2023, § 20). Articolul 22 garantează împreună cu articolele 1 alin.(3) şi 23 alin.(2) din Constituţie standardul calităţii legii penale substanţiale (a se vedea DCC nr.93 din 7 iulie 2022, § 21).

23. Astfel, cu referire la claritatea textului "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal, Curtea reiterează că legea penală nu poate să exceleze în texte explicative. Oricât de clar ar fi redactată o normă juridică, în orice sistem de drept există un element inevitabil de interpretare judiciară, inclusiv într-o normă de drept penal. Astfel, rolul decizional conferit instanţelor de judecată urmăreşte tocmai înlăturarea dubiilor ce persistă cu ocazia interpretării normelor (a se vedea DCC nr.93 din 7 iulie 2022, § 22).

24. În acest caz, Curtea consideră că nu este rezonabil ca Codul penal să prevadă o listă exhaustivă de acţiuni care ar fi catalogate ca dezordini în masă. Destinatarul legii poate stabili sensul prevederilor contestate prin aplicarea simplă a regulilor de interpretare lingvistică, pornind de la sensul uzual al expresiilor criticate (a se vedea DCC nr.78 din 16 iunie 2022, § 27). De altfel, Curtea subliniază că instanţelor de judecată le revine sarcina stabilirii în fiecare caz particular a acţiunilor care se încadrează potrivit articolului 285 din Codul penal.

25. Curtea constată că, sub aparenţa unor critici de neconstituţionalitate, autorul sesizării îşi exprimă, de fapt, dezacordul cu modul în care procurorul a interpretat şi a aplicat prevederile contestate în cazul său. În jurisprudenţa sa, Curtea a reţinut că aspectele legate de interpretarea şi de aplicarea legii nu ţin de competenţa Curţii Constituţionale. Această competenţă le revine, prin definiţie, instanţelor de judecată (DCC nr.83 din 17 iunie 2022, § 29).

26. Prin urmare, în baza celor menţionate, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea nr.95g/2023 privind excepţia de neconstituţionalitate a textului "dezordini în masă" din articolul 285 alin.(1) din Codul penal, ridicată de dl Tudor Şoiliţa, parte în dosarul nr.10-2664/2022, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Ciocana.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.