Decizie nr.90 din 28.07.2025 de inadmisibilitate a sesizării nr.245g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 121 alin.(2) din Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 (efectele contestării rezultatelor licitaţiei)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.245g/2024 privind excepţia

de neconstituţionalitate a articolului 121 alin.(2) din

Legea insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012

(efectele contestării rezultatelor licitaţiei)

nr. 90  din  28.07.2025

 (în vigoare 28.07.2025) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 486-489 art.114 din 16.09.2025

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Iulia Vartic, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 10 decembrie 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 28 iulie 2025, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 121 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele dlui Mihai Rusu, în dosarul nr.2i-9/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională de dna judecător Ludmila Iarmaliuc de la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. La 13 aprilie 2021 a fost intentată procedura de insolvabilitate faţă de gospodăria ţărănească "Rusu Mihai Ivan".

4. Prin Încheierea Judecătoriei Orhei, sediul Teleneşti, din 30 mai 2023, s-a dispus intrarea imediată în procedura falimentului a debitorului cu valorificarea şi lichidarea masei debitoare.

5. La 5 aprilie 2024, reprezentantul debitorului a formulat o cerere privind anularea rezultatelor licitaţiei "cu reducere" din 27 martie 2024, în cadrul căreia au fost vândute mai multe bunuri imobile. Reprezentantul debitorului consideră că licitaţia a fost organizată în mod ilegal, cu încălcarea procedurii de înscriere şi de desfăşurare a licitaţiei.

6. La 12 noiembrie 2024, dl avocat Tudor Buhnaci a ridicat, în interesele dlui Mihai Rusu, excepţia de neconstituţionalitate a articolului 121 alin.(2) din Legea insolvabilităţii.

7. Prin Încheierea din 19 noiembrie 2024, Judecătoria Orhei a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a sesizat Curtea Constituţională, în vederea soluţionării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

8. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nicio lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 23

Dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle

"(1) Fiecare om are dreptul să i se recunoască personalitatea juridică.

(2) Statul asigură dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle. În acest scop statul publică şi face accesibile toate legile şi alte acte normative."

Articolul 26

Dreptul la apărare

"(1) Dreptul la apărare este garantat.

(2) Fiecare om are dreptul să reacţioneze independent, prin mijloace legitime, la încălcarea drepturilor şi libertăţilor sale.

[...]"

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrângeri decât celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sunt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrângerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrângerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

9. Prevederile relevante ale Legii insolvabilităţii nr.149 din 29 iunie 2012 sunt următoarele:

Articolul 121

Ridicarea bunurilor adjudecate

"(1) După semnarea procesului-verbal al licitaţiei, lichidatorul ridică bunurile adjudecate spre a le remite adjudecatarului. În momentul semnării actului de ridicare a bunurilor adjudecate, dreptul de proprietate asupra lor trece la adjudecatar, iar cheltuielile de păstrare şi de transportare a bunurilor, de perfectare a titlurilor de proprietate le suportă noul proprietar.

(2) În cazul în care rezultatele licitaţiei sunt contestate din motivul încălcării procedurii de înscriere sau de desfăşurare, bunurile adjudecate nu se vor ridica. În astfel de situaţii, ridicarea bunurilor se operează după soluţionarea litigiilor. Dacă, după ridicarea bunurilor, rezultatele licitaţiei sunt anulate, adjudecatarul (cumpărătorul) este obligat să restituie bunurile.

(3) Ridicarea bunurilor adjudecate o efectuează lichidatorul în prezenţa cumpărătorului. În cazul împiedicării acţiunilor de ridicare a bunurilor, lichidatorul va proceda la ridicarea lor forţată.

(4) Dacă se constată lipsa, substituirea sau degradarea calitativă a unor bunuri din lista bunurilor adjudecate, lichidatorul este obligat să remită organelor de urmărire penală materialele de rigoare, excepţie făcând situaţiile în care substituirea sau degradarea bunurilor este neînsemnată, iar cumpărătorul le-a acceptat la preţul din procesul-verbal al licitaţiei.

(5) Dacă bunurile din masa debitoare au fost vândute mai multor cumpărători, ridicarea lor se va face separat pentru fiecare cumpărător.

(6) Ridicarea bunurilor adjudecate se consemnează într-un act, întocmit în 4 exemplare. Unul rămâne lichidatorului care a ridicat bunurile, două se remit contra semnătură cumpărătorului şi un exemplar se depune în instanţă de insolvabilitate.

(7) În timpul ridicării bunurilor adjudecate sau în cel mult 48 de ore după semnarea actului de ridicare, lichidatorul este obligat să remită cumpărătorului toate documentele referitoare la bunurile ridicate.

(8) În temeiul actului de ridicare a bunurilor adjudecate, debitorul şi cumpărătorul efectuează înregistrările contabile aferente comercializării lor.

(9) Procesul-verbal al licitaţiei, actul de ridicare a bunurilor adjudecate şi certificatul de achitare integrală, eliberat de lichidator, sunt acte translative de proprietate, care servesc drept temei pentru înregistrarea dreptului de proprietate în numele adjudecatarului (cumpărătorului) în toate registrele de evidenţă a bunului adjudecat.

(10) Cumpărătorul poate folosi bunurile adjudecate şi până la înscriere în registrele publice ale dreptului de proprietate (cu excepţia scoaterii lor din Republica Moldova) în baza procesului-verbal al licitaţiei şi actului de ridicare a bunurilor adjudecate. După expirarea termenului de plată stabilit în procesul-verbal al licitaţiei, bunurile adjudecate nu mai pot fi folosite în baza documentelor menţionate."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei de neconstituţionalitate

10. Autorul excepţiei menţionează că norma contestată este imprevizibilă şi incertă, deoarece nu stabileşte care este actul judecătoresc prin care instanţa de insolvabilitate urmează să soluţioneze cererea privind anularea rezultatelor licitaţiei. De asemenea, autorul notează că norma de la articolul 121 din Legea insolvabilităţii nu prevede calea de contestare a actului prin care instanţa de insolvabilitate soluţionează cererea privind anularea rezultatelor licitaţiei.

11. Autorul sesizării pretinde că dispoziţiile contestate sunt contrare articolelor 20, 23, 26 şi 54 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

12. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

13. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Legea insolvabilităţii, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

14. Curtea observă că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate este formulată de subiectul căruia i s-a acordat acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie.

15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă articolul 121 alin.(2) din Legea insolvabilităţii. Curtea notează că articolul contestat nu a mai făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate. După cum rezultă din sesizare, debitorul a formulat o contestaţie cu privire la rezultatele licitaţiei, dată fiind o pretinsă încălcare a procedurii de înscriere şi de desfăşurare a acesteia. Prin urmare, Curtea admite că norma contestată ar putea fi aplicată la examinarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate.

16. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa unui drept fundamental. Curtea trebuie să analizeze, prin prisma argumentelor autorului sesizării, dacă prevederile contestate reprezintă o ingerinţă într-un drept fundamental (a se vedea HCC nr.16 din 20 mai 2021, § 31).

17. Autorul sesizării a afirmat incidenţa articolelor 20 (accesul la justiţie), 23 (dreptul fiecărui om de a-şi cunoaşte drepturile şi îndatoririle), 26 (dreptul la apărare) şi 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi) din Constituţie.

18. Curtea a notat în jurisprudenţa sa că articolele 23 şi 54 din Constituţie nu au o aplicabilitate de sine stătătoare. Pentru a fi aplicabile, autorul sesizării trebuie să demonstreze existenţa unor ingerinţe în drepturile fundamentale garantate de Constituţie. Abia în cadrul analizei caracterului justificat al ingerinţei abstracte în drepturile fundamentale garantate de Constituţie Curtea poate pune în operă prevederile acestor articole (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; DCC nr.15 din 16 februarie 2023, § 19).

19. Cu privire la incidenţa articolului 20 din Constituţie, autorul menţionează că legea nu prevede actul judecătoresc pe care-l pronunţă instanţa, precum şi imposibilitatea de a contesta actul prin care instanţa de insolvabilitate se pronunţă asupra contestaţiei privind rezultatele licitaţiei.

20. Curtea nu poate reţine argumentul autorului sesizării potrivit căruia ar fi neclară forma actului judecătoresc prin care instanţa de insolvabilitate se pronunţă asupra contestaţiei privind rezultatele licitaţiei. În acest sens, Curtea menţionează că la judecarea cauzelor civile în prima instanţă actele judiciare se pronunţă sub forma unei hotărâri, încheieri sau ordonanţe (a se vedea articolul 14 din Codul de procedură civilă), iar instanţa de insolvabilitate pronunţă hotărâri sau încheieri (a se vedea, inter alia, articolul 5 alineatele (4), (5), (8) din Legea insolvabilităţii). Aşadar, chiar dacă norma contestată nu stabileşte expres actul judecătoresc prin care se examinează contestaţia, din articolele Legii insolvabilităţii rezultă că contestaţiile formulate în instanţă trebuie soluţionate printr-o încheiere (a se vedea DCC nr.153 din 5 decembrie 2024, § 23).

21. Potrivit articolului 8 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, încheierile instanţei de insolvabilitate pot fi atacate cu recurs în termen de 15 zile de la data comunicării şi numai în cazurile expres prevăzute de lege.

22. Curtea reiterează că nici Constituţia, nici Convenţia Europeană a Drepturilor Omului nu reglementează dreptul la exercitarea căilor de atac în toate procedurile judecătoreşti. Sub acest aspect, articolul 119 din Constituţie stabileşte că părţile interesate pot exercita căile de atac împotriva hotărârilor judecătoreşti "în condiţiile legii" (a se vedea DCC nr.74 din 16 iunie 2022, § 20). Dreptul la un dublu grad de jurisdicţie garantat de articolul 2 § 1 din Protocolul nr.7 la Convenţia Europeană se referă doar la materia penală (a se vedea HCC nr.9 din 7 aprilie 2022, § 29). Curtea reiterează că acest drept se realizează în condiţiile legii şi, prin urmare, ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate, cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.74 din 16 iunie 2022, § 21). Prin urmare, Curtea nu poate reţine argumentele invocate de autor referitoare la existenţa unei ingerinţe în exerciţiul dreptului de acces la justiţie.

23. Cu privire la incidenţa articolului 26 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a argumentat caracterul contradictoriu al prevederilor contestate cu norma constituţională invocată. Curtea subliniază că simpla enumerare a unor articole din Constituţie nu reprezintă veritabile critici de neconstituţionalitate (DCC nr.117 din 8 septembrie 2022, §§ 14-15).

24. Prin urmare, pe baza celor menţionate mai sus, Curtea constată că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 27 alineatele (2) şi (4) lit.d), 37 şi 40 din Legea cu privire la Curtea Constituţională, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a articolului 121 alin.(2) din Legea insolvabilităţii, ridicată de dl avocat Tudor Buhnaci, în interesele dlui Mihai Rusu, în dosarul nr.2i-9/2021, pendinte la Judecătoria Orhei, sediul Teleneşti.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.