Decizie nr.95 din 01.08.2024 de inadmisibilitate a sesizării nr.123g/2024 privind excepţia de neconstituţionalitate a unor prevederi ale articolului 268 din Codul de procedură civilă (anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol)

CURTEA CONSTITUŢIONALĂ

D E C I Z I E

de inadmisibilitate a sesizării nr.123g/2024 privind excepţia

de  neconstituţionalitate  a unor  prevederi ale

articolului 268 din Codul de procedură civilă

(anularea încheierii de scoatere

a cererii de pe rol)

nr. 95  din  01.08.2024

 (în vigoare 01.08.2024) 

Monitorul Oficial al R. Moldova nr. 411-413 art.147 din 27.09.2024

* * *

Curtea Constituţională, judecând în componenţa:

dnei Liuba ŞOVA, preşedinte de şedinţă,

dnei Viorica PUICA,

dlui Nicolae ROŞCA,

dlui Serghei ŢURCAN,

dlui Vladimir ŢURCAN, judecători,

cu participarea dnei Ana Florean, asistent judiciar,

Având în vedere sesizarea înregistrată la 31 mai 2024,

Examinând admisibilitatea sesizării menţionate,

Având în vedere actele şi lucrările dosarului,

Deliberând la 1 august 2024, în camera de consiliu,

Pronunţă următoarea decizie:

PROCEDURA

1. La originea cauzei se află sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "poate" de la alineatul (4) şi a alineatului (5) din articolul 268 din Codul de procedură civilă, ridicată de dl Victor Coda, în dosarul nr.2-21197/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a fost trimisă la Curtea Constituţională, pe baza articolului 135 alin.(1) lit.a) şi lit.g) din Constituţie, de către doamna judecător Violeta Gîrleanu de la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

ÎN FAPT

A. Circumstanţele litigiului principal

3. Prin încheierea din 26 iunie 2023, s-a dispus scoaterea de pe rol a cererii de chemare în judecată formulată de dna Angela Maier, dna Lucia Maier şi dl Vitalie Bocancea împotriva dlui Victor Coda cu privire la dezminţirea informaţiilor, prezentarea scuzelor publice şi repararea prejudiciului moral.

4. La 15 decembrie 2023, Judecătoria Chişinău, sediul Centru, a anulat încheierea judecătorească din 26 iunie 2023 şi a dispus reluarea examinării cauzei civile.

5. La 3 ianuarie 2024, dl Victor Coda a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "poate" de la alineatul (4) şi a alineatului (5) din articolul 268 din Codul de procedură civilă.

6. Printr-o încheiere din 20 mai 2024, dna judecător Violeta Gîrleanu a admis ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate şi a trimis, în acest sens, o sesizare la Curtea Constituţională în vederea examinării acesteia.

B. Legislaţia pertinentă

7. Prevederile relevante ale Constituţiei sunt următoarele:

Articolul 20

Accesul liber la justiţie

"(1) Orice persoană are dreptul la satisfacţie efectivă din partea instanţelor judecătoreşti competente împotriva actelor care violează drepturile, libertăţile şi interesele sale legitime.

(2) Nici o lege nu poate îngrădi accesul la justiţie."

Articolul 54

Restrângerea exerciţiului unor drepturi

sau al unor libertăţi

"(1) În Republica Moldova nu pot fi adoptate legi care ar suprima sau ar diminua drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului şi cetăţeanului.

(2) Exerciţiul drepturilor şi libertăţilor nu poate fi supus altor restrîngeri decît celor prevăzute de lege, care corespund normelor unanim recunoscute ale dreptului internaţional şi sînt necesare în interesele securităţii naţionale, integrităţii teritoriale, bunăstării economice a ţării, ordinii publice, în scopul prevenirii tulburărilor în masă şi infracţiunilor, protejării drepturilor, libertăţilor şi demnităţii altor persoane, împiedicării divulgării informaţiilor confidenţiale sau garantării autorităţii şi imparţialităţii justiţiei.

(3) Prevederile alineatului (2) nu admit restrîngerea drepturilor proclamate în articolele 20-24.

(4) Restrîngerea trebuie să fie proporţională cu situaţia care a determinat-o şi nu poate atinge existenţa dreptului sau a libertăţii."

Articolul 119

Folosirea căilor de atac

"Împotriva hotărîrilor judecătoreşti, părţile interesate şi organele de stat competente pot exercita căile de atac, în condiţiile legii."

Articolul 120

Caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al

altor hotărîri judecătoreşti definitive

"Este obligatorie respectarea sentinţelor şi a altor hotărîri definitive ale instanţelor judecătoreşti, precum şi colaborarea solicitată de acestea în timpul procesului, al executării sentinţelor şi a altor hotărîri judecătoreşti definitive."

8. Prevederile relevante ale Codului de procedură civilă, adoptat prin Legea nr.225 din 30 mai 2003, sunt următoarele:

Articolul 267

Temeiurile scoaterii cererii de pe rol

"Instanţa judecătorească scoate cererea de pe rol în cazul în care:

[…]

f) părţile citate legal nu s-au prezentat la şedinţa de judecată după a doua citare şi nici nu au solicitat examinarea cauzei în absenţa lor;

g) reclamantul citat legal nu s-a prezentat în şedinţă de judecată, nu a comunicat instanţei motivele neprezentării sau motivele sînt considerate de instanţă ca fiind neîntemeiate, sau nu a solicitat examinarea cauzei în absenţa sa, iar pîrîtul nu solicită soluţionarea cauzei în fond;

[…]"

Articolul 268

Procedura şi efectele scoaterii cererii de pe rol

"(1) În cazul scoaterii cererii de pe rol, procesul se termină printr-o încheiere judecătorească. În ea instanţa indică modul de înlăturare a circumstanţelor specificate la art.267.

(2) Încheierea judecătorească privind scoaterea cererii de pe rol se supune recursului.

(3) După înlăturarea circumstanţelor care duc la scoaterea cererii de pe rol, persoana interesată poate adresa instanţei o nouă cerere, conform dispoziţiilor generale.

(4) La cererea reclamantului sau a pîrîtului, instanţa poate anula încheierea privind scoaterea cererii de pe rol emise în temeiul art.267 lit.f) şi g), dacă aceştia depun probe care să confirme imposibilitatea prezentării lor în şedinţă de judecată şi a înştiinţării instanţei. Cererea se depune în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii. Cererea privind anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol se soluţionează în baza dosarului şi a materialelor anexate la cerere, fără citarea participanţilor la proces. Instanţa care examinează cererea poate dispune citarea participanţilor la proces pentru a se pronunţa cu privire la respectiva cerere.

(5) Încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol poate fi atacată cu recurs."

ÎN DREPT

A. Argumentele autorului excepţiei

9. Autorul consideră că cuvântul criticat "poate" din teza a patra de la alineatul (4) din articolul 268 din Codul de procedură civilă acordă o marjă discreţionară prea largă judecătorului de a decide necesitatea citării participanţilor la proces pentru a examina cererea de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol pe baza articolului 267 lit.f) şi g) din Codul de procedură civilă.

10. Astfel, examinarea cererii în lipsa părţilor constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului la un proces echitabil, dat fiind faptul că o parte nu poate să prezinte probe şi să combată argumentele părţii opuse.

11. De asemenea, autorul invocă o omisiune legislativă în măsura în care încheierea judecătorească de admitere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol nu poate fi atacată cu recurs.

12. În concluzie, autorul excepţiei a menţionat că prevederile contestate contravin articolelor 20, 54, 119 şi 120 din Constituţie.

B. Aprecierea Curţii

13. Examinând admisibilitatea sesizării privind excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată următoarele.

14. În conformitate cu articolul 135 alin.(1) lit.a) din Constituţie, controlul constituţionalităţii legilor, în prezenta cauză a unor prevederi din Codul de procedură civilă, ţine de competenţa Curţii Constituţionale.

15. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de către subiectul căruia i s-a conferit acest drept, pe baza articolului 135 alin.(1) literele a) şi g) din Constituţie, aşa cum a fost interpretat prin Hotărârea Curţii Constituţionale nr.2 din 9 februarie 2016.

16. Deşi în încheierea judecătorească prin care s-a acceptat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate ca obiect sunt indicate doar prevederile articolului 268 alineatul (5) din Codul de procedură civilă, Curtea constată că autorul a indicat în sesizare şi s-a referit în argumentele sale şi la cuvântul "poate" de la alineatul (4) din acelaşi articol. Prin urmare, Curtea va reţine ca obiect al excepţiei cuvântul "poate" de la alineatul (4) şi alineatul (5) din articolul 268 din Codul de procedură civilă (a se vedea, mutatis mutandis, DCC nr.195 din 21 decembrie 2023, § 18). Curtea constată că prevederile contestate nu au făcut anterior obiect al controlului de constituţionalitate.

17. Curtea observă că excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată într-o cauză civilă aflată pe rolul Judecătoriei Chişinău, sediul Centru, în cadrul căreia a fost examinată o cerere de anulare a încheierii de scoatere a cauzei de pe rol. Curtea consideră că prevederile contestate ar putea fi aplicate în prezenta cauză.

18. Curtea reţine că o altă condiţie obligatorie pentru ca excepţia de neconstituţionalitate să poată fi examinată în fond este incidenţa a cel puţin unui drept garantat de Constituţie (a se vedea DCC nr.78 din 3 iunie 2021, § 17).

19. Autorul excepţiei a susţinut incidenţa articolelor 20 (accesul liber la justiţie), 54 (restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi), 119 (folosirea căilor de atac) şi 120 (caracterul obligatoriu al sentinţelor şi al altor hotărâri judecătoreşti definitive) din Constituţie.

20. În jurisprudenţa sa, Curtea a subliniat că articolul 54 din Constituţie îi impune un mod de analiză a caracterului proporţional al ingerinţelor în drepturile fundamentale. Pentru a putea fi aplicat, de asemenea, trebuie să se constate incidenţa unui drept fundamental (HCC nr.8 din 5 aprilie 2022, § 26; HCC nr.21 din 6 decembrie 2022, § 34).

21. Cu referire la incidenţa articolului 120 din Constituţie, Curtea observă că autorul nu a motivat în ce măsură examinarea în lipsa părţilor a unei cereri privind anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol sau reglementările cu privire la posibilitatea contestării cu recurs doar a încheierii de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol afectează caracterul obligatoriu al hotărârilor judecătoreşti definitive. Dacă ar proceda la examinarea fondului sesizărilor formulate de o asemenea manieră, Curtea Constituţională l-ar înlocui pe autor în invocarea argumentelor de neconstituţionalitate, fapt care ar echivala cu un control din oficiu (a se vedea DCC nr.109 din 13 iulie 2021, § 24).

22. De asemenea, autorul susţine că examinarea chestiunilor referitoare la scoaterea de pe rol a unei cereri fără prezenţa părţilor constituie o ingerinţă în exerciţiul dreptului său la un proces echitabil şi îi limitează accesul liber la justiţie. Autorul consideră că în asemenea cazuri se impune prezenţa fizică a părţilor.

23. Curtea reţine că garanţiile articolului 20 din Constituţie, care îşi găseşte corespondenţa în dispoziţiile articolului 6 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, nu presupun participarea obligatorie a părţilor la şedinţele de judecată la orice etapă a procesului judiciar.

24. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Europene a Drepturilor Omului, în cadrul procedurilor în faţa unei prime şi unice instanţe, dreptul la "o audiere publică" în sensul articolului 6 § 1 din Convenţie include un drept la o "audiere orală", cu excepţia unor circumstanţe excepţionale care justifică renunţarea la o astfel de audiere (a se vedea Göç v. Turcia [MC], 11 iulie 2002, § 47; Covalenco v. Republica Moldova, 16 iunie 2020, §§ 20-22). Curtea Europeană a identificat situaţii în care circumstanţele excepţionale menţionate ar putea justifica renunţarea la audiere, cum ar fi cazurile în care nu există probleme de credibilitate sau fapte contestate care pretind o audiere, iar instanţele pot soluţiona litigiul în mod echitabil şi rezonabil, pe baza materialelor cauzei (a se vedea Döry v. Suedia, 12 noiembrie 2002, § 37, şi Saccoccia v. Austria, 18 decembrie 2008, § 73), cazuri în care se ridică probleme pur juridice, cu un domeniu de aplicare limitat (a se vedea Mehmet Emin Şimşek v. Turcia, 28 februarie 2012, §§ 29-31) sau probleme de drept care nu prezintă o complexitate deosebită (a se vedea Varela Assalino v. Portugalia (dec.), 25 aprilie 2002 şi Speil v. Austria (dec.), 5 septembrie 2002) sau în situaţii în care cauza se referă la aspecte pur tehnice (a se vedea Schuler-Zgraggen v. Elveţia, 24 iunie 1993, § 58, şi Döry, citată supra, § 41).

25. Curtea notează că, de regulă, instanţele judecătoreşti soluţionează cererile privind anularea încheierii de scoatere a cererii de pe rol, pe baza dosarului civil şi a materialelor anexate la cerere, fără citarea participanţilor la proces.

26. Norma contestată prevede posibilitatea examinării cererilor despre anularea încheierii privind scoaterea cererii de pe rol cu participarea părţilor, însă instanţa de judecată dispune în funcţie de circumstanţele care justifică prezenţa acestora. Aşadar, identificarea cazurilor care necesită a fi examinate cu prezenţa părţilor îi revine judecătorului de caz, în funcţie de complexitatea cauzei, necesitatea prezentării unor explicaţii suplimentare ş.a. (a se vedea DCC nr.12 din 6 martie 2024, § 37).

27. Referitor la incidenţa articolului 119 din Constituţie, Curtea notează că părţile interesate şi autorităţile competente pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii. În acest context, Curtea reiterează că ţine de competenţa legislatorului să instituie numărul căilor de atac şi condiţiile în care acestea pot fi exercitate cu respectarea prevederilor Constituţiei (a se vedea DCC nr.185 din 21 decembrie 2023, § 27). Cu referire la norma criticată de la alineatul (5) din articolul 268 din Cod, Curtea menţionează că legislatorul a acordat părţii care urmăreşte repunerea cererii pe rol dreptul de a contesta încheierea judecătorească de respingere a cererii de anulare a încheierii privind scoaterea cererii de pe rol, asigurând astfel o garanţie pentru respectarea accesului la justiţie.

28. În acest sens, Curtea nu vede cum este afectat dreptul de acces la justiţie, ca parte a dreptului la un proces echitabil. Restabilirea cererii pe rolul instanţei continuă cu examinarea fondului cauzei, unde ambele părţi beneficiază de suficiente drepturi procesuale.

29. Având în vedere cele menţionate, Curtea reţine că sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate nu întruneşte condiţiile de admisibilitate şi nu poate fi acceptată pentru examinare în fond.

Din aceste motive, în baza articolelor 135 alin.(1) literele a) şi g), 140 alin.(2) din Constituţie, 26 alin.(1) din Legea cu privire la Curtea Constituţională, 61 alin.(3) şi 64 din Codul jurisdicţiei constituţionale, Curtea Constituţională

DECIDE:

1. Se declară inadmisibilă sesizarea privind excepţia de neconstituţionalitate a cuvântului "poate" de la alineatul (4) şi a alineatului (5) din articolul 268 din Codul de procedură civilă, ridicată de dl Victor Coda, în dosarul nr.2-21197/2019, pendinte la Judecătoria Chişinău, sediul Centru.

2. Prezenta decizie este definitivă, nu poate fi supusă niciunei căi de atac, intră în vigoare la data adoptării şi se publică în Monitorul Oficial al Republicii Moldova.